Ministerul japonez Apărării intenționează să folosească vehicule aeriene fără pilot (UAV) echipate cu senzori în infraroșu pentru a identifica din timp (avertizare timpurie) atacurile cu rachete hipersonice.
Informații recente indică faptul că un sistem de detectare bazat pe drone a fost propus ca un răspuns la dezvoltarea de către China și Rusia a armelor de foarte mare viteză și, în mod specific, pentru a contracara o nouă clasă de rachete balistice, care transportă vehicule cu planare hipersonică.
Potrivit publicației ”The War Zone”, care citează cotidianul nipon Sankei Shinbun, Ministerul Apărării Japoniei a anunțat proiectul, pe 7 august, site-ul japonez de presă descriind demersul ca „graba Tokyo de a dezvolta capabilități pentru a contracara dezvoltarea armelor hipersonice”.
Vehiculele aeriene fără pilot vor fi echipate cu aparatură de detectare în infraroșu existentă, concepută inițial pentru identificarea atacurilor cu rachete balistice. „Verificare tehnologică” a aparaturii de detecție a fost finalizată în 2019. Dronele vor opera într-un spațiu aerian cât mai apropiat de inamic și vor putea să rămână în aer pentru perioade lungi de timp.
Acest sistem japonez de detectare ar presupune UAV-uri multiple, care monitorizează continuu spațiul aerian și transmit datele colectate către stațiile terestre, apreciază publicația The War Zone.
Tipul de dronă prevăzut pentru această misiune de supraveghere nu este specificat, dar zborul fără pilot este un domeniu în care armata japoneză investește din ce în ce mai mult. Apărarea antiaeriană niponă a comandat trei drone de supraveghere la mare altitudine RQ-4B Global Hawk Block 30, prima fiind deja testată la Palmdale, California, în aprilie anul acesta. Capabilă să zboare la o altitudine de până la 18.300 m și să rămână în aer mai mult de 32 de ore, RQ-4 ar fi un candidat potrivit pentru detectarea rachetelor hipersonice, dar o flotă de trei vehicule pare insuficientă să ofere gradul de acoperire necesar, consideră The War Zone.
Deplasându-se cu viteze de peste 5 Mach, armele hipersonice zboară la viteze similare cu rachetele balistice, dar spre deosebire de acestea, nu urmează o traiectorie previzibilă și sunt capabile să facă manevre evazive în timp ce se îndreaptă spre țintă, făcându-le mai greu de detectat și de lovit cu mijloace cinetice.
Abordarea SUA, privind avertizarea timpurie despre atacurile cu rachete hipersonice, este oarecum similară cu cea japoneză. Agenția de Apărare împotriva Rachetelor (MDA) a conceput un sistem bazat tot pe UAV-uri, care să detecteze rachetele balistice ostile, inclusiv pe cele care transportă vehicule cu glisare rapidă (vehicule hipersonice). MDA a efectuat teste ale senzorilor în infraroșu și cu laser utilizând drone MQ-9 și algoritmi de urmărire și discriminare (detecție) de mare precizie. Într-un test din 2016, care a avut loc în Hawaii, o pereche de MQ-9 au detectat și urmărit cu succes o țintă balistică.
Cotidianul nipon Sankei Shinbun precizează că amenințările hipersonice sunt reprezentate de vehiculele cu glisare rapidă DF-ZF chinezesc și Avangard rusesc. Primul folosește racheta balistică DF-17 pentru a fi ridicat la mare altitudine și pentru a atinge viteza corespunzătoare, iar cel de-al doilea este transportat de rachetele balistice intercontinentale grele SS-19 Stiletto, SS-18 Satan și viitoarele SS-X-29 / SS-X-30.
Raportul din presa niponă subliniază că guvernul de la Tokyo își propune să construiască și o constelație cu un „număr mare” de sateliți de dimensiuni reduse pe o orbită joasă a Pământului, ca parte a acestei rețele mai mari de supraveghere. Efortul ar putea fi paralel cu cel american, iar Japonia ar primi date de avertizare timpurie și din partea SUA.
Comentariul autorului: Într-un mod oarecum paradoxal, dar explicabil, protecția antihipersonică este cu un pas înainte față de rachetele hipersonice, cel puțin din partea SUA.
Datorită, sistemului antirachetă AEGIS, proiectat să neutralizeze amenințările balistice, care în ultima fază a traiectoriei ating viteze foarte mari, adaptarea la rachetele hipersonice de tip ”vehicul cu glisare rapidă” (Glide Vehicle – GV) se va face rapid, dacă nu cumva, s-a făcut deja.
Ar mai fi de menționat că rachetele hipersonice rusești Khinzhal și Avangard, alături de cele DF-ZF ale Chinei, nu au încă o confirmare operațională, toate informațiile despre acestea provenind doar din cele două țări.
Pe de altă parte, provocarea cea mai mare pare să fie interceptarea rachetelor de croazieră, care zboară la viteze hipersonice, cunoscute sub denumirea de HAW (Hypersonic Air-breathing Weapon), deoarece dacă GV, zburând la înălțime foarte mare, pot fi identificate din timp, la HAW nu există această oportunitate.
Dar, deocamdată, nu există încă nicio rachetă de croazieră hipersonică funcțională, în lume. Rusia pare cea mai avansată în domeniu, efectuând, conform comunicatelor Ministerului rus al Apărării, mai multe teste cu racheta Zirkon. Nu se știe, când acest tip de rachetă va intra oficial în dotarea Forțelor Armate ruse.
În plus, s-a speculat că deși Rusia va avea racheta Zirkon operațională, nu deține încă capabilitățile necesare să ghideze acest tip de rachetă către ținte, datorită lipsei unui sistem de control prin satelit a rachetei.
Datorită vitezelor foarte mari, apare un fenomen de ionizare în jurul rachetelor hipersonice, care duce la întreruperea comunicației. De aceea, pe timpul zborului este practic imposibil să faci corecții de la bază asupra traiectoriei acesteia în cazul țintelor mobile, racheta bazându-se doar pe ce are stocat în memorie, iar senzorii de detecție putând și ei să fie afectați de această ionizare. Acest fenomen de întrerupere a comunicațiilor (radio blackouts) este prezent la reintrarea în atmosferă a navetelor și capsulelor spațiale, când vitezele atinse sunt extrem de mari.
În aceste condiții de imposibilitate a dirijării rachetei hipersonice, țintele predilecte vor fi cele fixe, cu coordonate geografice bine cunoscute, cum ar fi scutul antirachetă de la Deveselu, din România.
Traiectoriile balistice clasice, chiar dacă sunt parcurse la viteze hipersonice sunt la îndemâna sistemelor americane antirachetă, iar traiectoriile cu manevre evazive, pot fi descifrate, cu algoritmi de analiză și predicție, la care se lucrează în prezent.
Avansul tehnologic pe partea de apărare antirachetă rămâne în continuare de partea SUA, care au demonstrat în repetate rânduri performanța tehnologiei, în timp ce Rusia încă are probleme cu sistemele simple de apărare antiaeriană bazate doar pe senzori, fapt reieșit din recentul conflict din Nagorno-Karabah, din toamna anului 2020. În cazul sistemelor antirachetă bazate pe algoritmi, decalajul tehnologic ar putea fi și mai mare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Trei aeronave F-16 Fighting Falcon achiziționate de România din Norvegia au aterizat joi, 24 octombrie, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, în vederea dotării Escadrilei 48 Vânătoare.
Statele Unite au aprobat recent o modernizare semnificativă a flotei poloneze de avioane de luptă F-16 Viper, la un cost estimat de 7,3 miliarde de dolari. Acest efort de modernizare, care va viza 48 dintre avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Poloneze, subliniază o mișcare strategică a Poloniei de a-și spori capacitățile militare într-un peisaj geopolitic în schimbare.
Franța şi-a luat angajamentul să furnizeze Ucrainei avioane de luptă Mirage 2000-5, dar în acelaşi timp este obligată să creeze un centru special de instruire la o bază aeriană. Primul lot de avioane de luptă franceze Mirage 2000-5 destinat Ucrainei, care ar urma să fie livrat în prima parte a anului 2025, ar consta în doar trei aeronave. Cu toate acestea, este important să subliniem că Parisul nu a precizat niciodată câte dintre aceste avioane vor fi furnizate Ucrainei și nici când, deoarece a preferat să facă din acest transfer de aeronave un subiect tabu.
Numărul anunțat de tineri piloți ucraineni instruiți depășește cu mult numărul oficial cunoscut de avioane de luptă promise Ucrainei. Forțele Aeriene ale Ucrainei sunt cu un pas mai aproape să depăşească unul dintre obstacolele cu care se confrunta în calea primirii mai multor avioane de luptă occidentale. Pentru că atunci când a venit vorba de transferul avioanelor F-16 către Ucraina, una dintre probleme a fost, într-adevăr, formarea piloților pentru aceste aeronave.
Conducerea Fabricii de Avioane Craiova susține că în acest moment la Craiova sunt gata trei avioane IAR-99SM Standard Modernizat din cele zece. Doar că nu pot fi livrate deoarece omologarea nu s-a încheiat.,
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 22.10.2024, două bombardiere strategice Tu-95MS au îndeplinit o misiune planificată de patrulare deasupra apelor neutre ale Mării Japoniei.
Korea Aerospace Industries (KAI), producătorul avioanelor ușoare multirol FA-50, a prezentat în aceste zile aeronava în România. KAI și-a manifestat interesul privind o viitoare cooperare cu industria aeronautică din România, în viitorul apropiat, cooperare ce ar urma să aibă la bază aeronavele FA-50.
În calitate de membru NATO, Ungaria gândește strategic și își dorește o cooperare mai strânsă cu Saab pentru dezvoltarea avioanelor Gripen.
Un model al avionului de vânătoare aflat în prezent în curs de dezvoltare de Japonia, Regatul Unit și Italia a fost dezvăluit la Expoziția Internațională Aerospațială de la Tokyo desfășurată în perioada 16-19 octombrie.
Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a sosit la Kiev sâmbătă, 19 octombrie, pentru o vizită diplomatică în cadrul căreia s-a întâlnit cu ministrul de externe al Ucrainei Andrii Sibiha. Vizita lui Barrot reafirmă angajamentul Franței de a sprijini Ucraina.
Pe rețelele de socializare circulă un videoclip cu un avion de vânătoare rusesc de generația a cincea de tip Su-57 cu două rachete Kh-59M2 Ovod-M2 amplasate în punctele de prindere de sub aripi. Acest lucru a nedumerit serios o serie de experți, care au denumit această decizie ilogică.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a lăudat sâmbătă „eforturile de cooperare” ale „dragului prieten” Olaf Scholz, în ciuda divergențelor persistente între cei doi lideri privind războiul din Gaza. Erdogan folosește termenul „genocid” pentru a descrie situația din Gaza, o formulare pe care cancelarul german nu o acceptă, susținând în schimb că „Israelul are dreptul să se apere, dar trebuie să respecte dreptul internațional”.
Avioanele ucrainene F-16 sunt acum oficial autorizate să țintească aerodromurile rusești. Acest anunț a fost făcut de ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, la sosirea sa în contextul reuniunii miniștrilor apărării din cadrul NATO de la Bruxelles. Țările de Jos au furnizat deja Ucrainei avioane F-16, care sunt în prezent utilizate în operațiuni active de luptă, a confirmat Brekelmans.
Joi, 17 octombrie, în jurul orei 17.00, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o țintă aeriană de mici dimensiuni într-o zonă în largul Mării Negre, la aproximativ 150 km est de localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. Conform procedurilor, au fost activate structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior, Poliție Aeriană sub comandă națională.
Germania a mobilizat avioane de vânătoare din cauza unui avion de recunoaștere rusesc Il-20. Acesta a zburat în apele internaționale ale Mării Baltice, potrivit Forțelor Aeriene Germane. După cum au informat forțele aeriene germane, un avion rusesc zbura fără comunicații radio și fără un plan de zbor între insula germană Rügen și insula daneză Bornholm. Acesta a intrat în apele internaționale aflate deasupra Mării Baltice.
Ucraina nu va dispune, din păcate, până la finalul acestui an de o escadrilă completă de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon. Și acest lucru nu are legătură cu întârzierea calendarului livrărilor, ci mai degrabă cu strategia privind pregătirea piloților ucraineni, care se află inclusiv la centrul de la Baza 86 Borcea din România.
Franța va putea furniza Ucrainei doar „puțin mai mult” de două miliarde de euro până la sfârșitul anului, în loc de cele trei promise, a declarat ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, relatează Politico. „La începutul anului 2024, a fost luată o decizie politică potrivit căreia această asistență ar putea ajunge la 3 miliarde de euro. De fapt, vom depăși 2 miliarde de euro, dar nu 3 miliarde de euro”, a declarat Lecornu.
La 5 octombrie 2024, Rusia și-a doborât propriul vehicul aerian de luptă fără pilot S-70 Okhotnik în timp ce zbura spre vest deasupra liniilor frontului. Probabil că Rusia a pierdut controlul UCAV-ului și a luat decizia de a distruge aeronava pentru a evita ca aceasta să cadă în mâinile adversarilor, informează Defense Intelligence din Regatul Unit.
Kaan - primul avion de generația a 5-a construit de turci - ar putea să dea lovitura pe piața externă. Date încă neoficiale, dar preluate de media internațională, arată că s-au purtat deja discuții pentru o posibilă vânzare externă. Vorbim de peste 100 de avioane într-o piață unde dorește și F-35 să intre.
Statele Unite, sub umbrela Alianței Nord-Atlantice, urmează să modernizeze Baza Aeriană Kecskemét, situată la aproximativ 80 de km de Budapesta, astfel încât să poată fi desfășurate acolo aeronave cu capabilități extinse.
Avioanele de luptă taiwaneze F-16 şi-au fixat ţinta pe avioanele de luptă chinezeşti cu ajutorul unui dispozitiv de ochire cunoscut sub numele de „Sniper” în timpul unui exercițiu militar pe care China le desfășurat în apropiere de insula Taiwan, după cum arată o înregistrare video.
Sikorsky, parte a Lockheed Martin, a primit un contract de 6 milioane de dolari din partea DARPA (Agenția pentru Proiecte de Cercetare Avansată în Apărare) pentru a echipa elicopterul UH-60M Black Hawk al armatei SUA cu sistemul său avansat de autonomie ALIAS/MATRIX. E vorba de un prototip al UH-60M Black Hawk pe care americanii îl dezvoltă.
Aproximativ 60 de aeronave, inclusiv avioane de vânătoare capabile să transporte arme nucleare americane, participă la aceste zboruri de antrenament, care au loc în Nordul Europei în una din cele mai puternice descurajări nucleare ale NATO.
De-a lungul timpului obsesia propagandei ruse în domeniul militar, atunci când era vorba de România, a fost mult timp scutul american Aegis Ashore de la Deveselu. Agresiunea asupra Ucrainei a schimbat mult acest narativ, azi existând o nouă „obsesie” a Federației Ruse: F-16 Fighting Falcon.
Sâmbătă seara, bloggeri militari ruși anunțau că un F-16 al forțelor ucrainene ar fi doborât un bombardier Su-34 aflat la aproximativ 50 de km de linia frontului.
Vești bune pentru ”Patriotul european”. Sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba) ar putea primi caracteristici sporite, după ce o rachetă Aster 30 B1NT a fost lansată cu succes, pentru prima dată.
Franța a anunțat că va livra Ucrainei avioane de luptă de tip Mirage 2000. Acestea se vor alătura deja avioanelor F-16 Fighting Falcon pe care ucrainenii le-au primit. Numărul din păcate nu e însă unul impresionant pentru ca avioanele să poată fi un game changer.
Producția Rusiei de avioane Su-57 devine aproape invizibilă, după ce fabricile rusești nu reușesc să crească producția anuală a programului Su-57, deși au trecut 14 ani de la primul zbor.
Grupul de monitorizare Belarusian Hajun Project a informat, într-o postare pe contul său de Twitter, că, pe 09.10.2024, un avion de vânătoare rusesc de tip MiG-31K, purtător de rachete hipersonice Kinjal, a aterizat pe aerodromul Machulishchy din Republica Belarus.
Serviciul de presă al companiei ruse de stat Rostec a informat, pe 09.10.2024, că reprezentanții Corporației întrunite constructoare de avioane (OAK) au predat Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse un nou lot de bombardiere de front Su-34.
La 21 noiembrie, la primele ore ale dimineții, Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală împotriva Ucrainei, fără să aibă un focos nuclear. Rusia a mai atacat Ucraina de multe ori cu arme care pot transporta un focos nuclear și chiar a lansat rachete cu un ''focos nuclear simulat''. Dar ultimul atac a fost special. Această rachetă, pe care experții o numesc Rubizh, iar Putin o numește Oreshnik, a avut un efect sonor și vizual puternic. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, racheta a fost lansată din regiunea Astrakhan din Rusia. Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică aeriană și mai multe rachete de croazieră.
O analiză cuprinzătoare a Pentagonului privind testele efectuate pe avionului de luptă F-35 produs de Lockheed Martin arată că în cei șase ani de teste au fost înregistrate probleme de fiabilitate și întârzieri în întreținere, nereguli la sistemele de armament și situații încă nerezolvate, privind capacitatea de apărare cibernetică.
Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.
Ministerul croat al Apărării a semnat un acord cu producătorul turc de drone Baykar pentru achiziționarea de drone de luptă Bayraktar TB2.Croația achiziționează Bayraktar TB2. Dronele vor fi și în dotarea Forțelor Aeriene ale României
Camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat, a aprobat în a treia lectură bugetul pentru anul viitor.
Ucraina mai controlează 800 de kilometri pătrați în regiunea rusă Kursk, cu 40% mai puțin decât cei 1.376 km cuceriți la începutul incursiunii din august, spune o sursă de la Statul Major ucrainean.
Grecia plănuiește modernizarea armatei sale, în primul rând prin achiziția de noi avioane F-35 americane și Rafale, de producție franceză, dar și prin dezvoltarea unui sistem antiaerian.
Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte , s-a întâlnit cu președintele proaspăt ales al SUA, Donald Trump. Întâlnirea a avut loc la Palm Beach, Florida, a declarat sâmbătă o purtătoare de cuvânt a NATO.
Capturarea mai multor sate din apropierea orașului Siversk din regiunea Donețk din Ucraina, raportată de comandanții ruși către superiori, s-a dovedit a fi o minciună. ”Succese” similare au fost raportate și la Torske.
Zilele trecute, două cabluri de fibră optică îngropate pe fundul Mării Baltice au fost avariate tocmai în timp ce deasupra lor se afla o navă chineză cu un căpitan rus.
Industria de apărare din Ucraina reușește ca în plin război împotriva unui adversar cu capacități economice, industriale, militare și demografice mult mai mari, să facă față și să producă în Ucraina tehnică, dar și muniție. Ucrainenii au nevoie de parteneriate pe termen lung cu state aliate, care să aibă și o componentă de finanțare, pentru ca producția să fie sustenabilă. Pentru că, cu alte cuvinte, industria are capacitatea de a produce mai mult decât poate Kievul cumpăra.
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Militarii Armatei SUA din Regimentul 57 de Artilerie Apărare Aeriană desfășoară în țara noastră un exercițiu de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune (SHORAD) având ca scop consolidarea și apărarea spațiului aerian al NATO.
Northrop Grumman a livrat Forțelor Aeriene americane (USAF) prima rachetă aer-sol de ultimă generație pentru atac apropiat. Arma va fi folosită pentru teste de transport și de separare, a anunțat compania.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a anunțat, pe 22.11.2024, că trupele ruse nu au întrebuințat în Ucraina o nouă rachetă balistică hipersonică de tip Oreshnik, așa cum a declarat președintele rus, Vladimir Putin, cu o zi înainte, ci o rachetă balistică a complexului de rachete Kedr.
Evenimentele recente arată că există un risc real de izbucnire a unui conflict global, a declarat vineri prim-ministrul polonez Donald Tusk, după ce Rusia a lansat o rachetă balistică hipersonică cu rază medie asupra unui oraş ucrainean, relatează Agerpres și Reuters.
Avionul de luptă Northrop F-20 Tigershark este adesea considerat „cel mai bun avion de luptă care nu a fost construit niciodată.”
Medierea asigurată de Sultanatul Oman și Arabia Saudită pentru normalizarea relațiilor diplomatice dintre Iran și Maroc, confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe Ismail Baghaei, a iritat Algeria care și-a activat diplomația pentru a bloca o reconciliere ce ar normaliza legăturile dintre cele două state islamice.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre începând de anul viitor și strânsa cooperare între România și Ungaria în plan bilateral și regional au fost temele de interes discutate astăzi de prim-ministrul Marcel Ciolacu și omologul său ungar Viktor Orbán.
Austria a renunțat la blocajul pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen. Acesta pare să fie mesajul care reiese din declarația președintei Comisiei, Ursula von der Leyen.
Racheta balistică cu rază de acțiune intermediară cu care Rusia a atacat Ucraina a fost creată pe baza rachetei rusești RS-26 Rubizh.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Premieră neagră pentru Armata lui Kim din Ucraina - un ofițer superior din Armata nord-coreeană (posibil, chiar unul dintre cei trei generali trimiși de Kim în zona de război) a fost rănit în regiunea Kursk, în urma unui recent atac cu rachetă Storm Shadow, efectuat de Forțele de Apărare ale Ucrainei.
Președintele american Joe Biden s-a alăturat acelor lideri care au condamnat mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale (CPI) pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și pentru fostul ministru al Apărării Yo'av Galant din cauza presupuselor crime de război comise în Fâșia Gaza.
Thales și MBDA, doi dintre cei mai importanți producători din industria de apărare din Franța, lucrează prin intermediul joint-venture-ului EUROSAM pentru a convinge Grecia să adopte sistemul de rachete de apărare antiaeriană SAMP/T.
Vladimir Putin, președintele Rusiei, într-o declarație de presă, a afirmat că războiul din Ucraina a devenit unul global după ce rachete occidentale au lovit teritoriul rus.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
Federația Rusă amenință Republica Moldova iar propaganda rusă folosește tot mai intens narativul potrivit căruia Basarabia e transformată într-o bază militară a NATO pentru susținerea Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, va trebui să revină sub suveranitatea Ucrainei pe cale diplomatică, informează Agerpres și Reuters.
