Federația Rusă e îngrijorată că lansatoarele americane MK-41 din România pot fi utilizate în scopuri ofensive, în pofida faptului că instalația din România are scop pur defensiv.
În ultimul timp oficialii ruși au reluat tot mai des narativul cu privire la faptul că în România există rachete ofensive care ar putea amenința Federația Rusă. „Ținta” e desigur sistemul antirachetă de la Deveselu de tip Aegis Ashore, sistem pe care americanii îl vor operaționaliza și în Polonia.
Narativul cu privire la Deveselu e adus des în spațiul public, atât de Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România, dar și de cei mai înalți oficiali ai Kremlinului.
Cel mai recent chiar la începutul lunii decembrie 2021, ministrului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, în discursul rostit în cadrul Consiliului Ministerial OSCE de la Stockholm, s-a referit că la Deveselu pot fi utilizate arme ofensive. Șeful diplomației ruse a denunțat și Polonia. Subiectul „scutul de la Deveselu” a fost folosit inclusiv de președintele rus Vladimir Putin.
Angela Grămadă, președintele Asociației Experts for Security and Global Affairs, doctor în științe politice și expertă în relații internaționale, specializată pe spațiul ex-sovietic, a discutat în cadrul emisiunii „Pe Plan Extern”, difuzată la DC News TV, despre „apetitul” narativului rus cu privire la instalația de la Deveselu.
„În orice competiție și luptă se folosesc toate resursele și instrumentele pe care le ai la îndemână atâta timp cât nu îți permiți să avansezi cu agresiunea militară”, precizează Angela Grămadă.
Aceasta a mai precizat că „Polonia și România sunt luate drept exemple pentru a arăta că prezența NATO este nedorită atât de aproape de frontierele Federației Ruse”.
În opinia expertei o vină o poartă și oficialii europeni și mediul analitic care nu s-a preocupat să combată aceste dezinformări ruse. Iar dacă în România sau Polonia asemenea narative nu prea au cum să prindă, situația e diferită, din păcate, în Republica Moldova.
„Cred că e oarecum și vina oficialilor europeni și a mediului analitic pentru că nu se preocupă să combată toate aceste provocări discursive pe care Moscova le lansează în spațiul public. Pe noi ne salvează într-o oarecare măsură și faptul că nu foarte multă populație în România vorbește limba rusă și nu e afectată de sursele de informare în masă pe care Federația Rusă le-a dezvoltat destul de bine în ultima perioadă.
Sunt foarte multe canale prin care e propagată informație falsă. De cealaltă parte Polonia are o cu totul altă situație și înțelege mult mai bine narativele propagandei ruse, promovate chiar și în limba rusă”, a precizat Angela Grămadă, în cadrul emisiunii.
„Moldova nu e atât de norocoasă. Mai mult decât atât, în Republica Moldova s-a lucrat și se lucrează intens cu minoritățile etnice, care multe dintre ele par a fi pro-ruse. Aici vorbim de găgăuzi, bulgari, dar și pe anumite locuri, poate vă va surprinde acest lucru, dar și anumite localități în care sunt etnici majoritari ucraineni.
Aceștia pot fi supuși propagandei rusești prin canalele de informare. Aici mă refer la televiziune în mod special deoarece liderii politici au avut grijă să achiziționeze licențe de transmisie ale unor posturi TV destul de importante din Federația Rusă și pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce nu se întâmplă în Ucraina spre exemplu”, a conchis președinta ESGA.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Portalele de propagandă ruse emit din nou dezinformări masive cu privire la avioane de tip F-16 Fighting Falcon care, decolând din România, efectuează misiuni de luptă în Ucraina.
Ministerul Apărării rus a informat duminică dimineața că rachete balistice Iskander au distrus două lansatoare pentru sistemele de rachete sol-aer Patriot în regiunea Odesa.
Rusia blochează site-urile a 81 de mass-media europene.
InfoRadar, o platformă prin care MApN participă activ la combaterea dezinformărilor, semnalează o știre falsă apărută pe canalul pro-Kremlin Rybar de pe serviciul de mesagerie Telegram, conform căreia analiștii militari ruși susțin că „au fost deja efectuate de mai multe ori zboruri de probă, în direcția regiunii Odesa – Insula Șerpilor, cu aeronave F-16 transferate Ucrainei de țări din NATO, de la baza aeriană Fetești, unde piloții ucraineni sunt antrenați”. Aceeași sursă pro-Kremlin transmite „oficial” că infrastructura NATO va fi folosită de avioanele de luptă F-16 transferate Ucrainei pentru a lovi Rusia.
Statele Unite și Polonia înființează un grup pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva dezinformării rusești, a anunțat la 10 iunie Centrul de angajament global al Departamentului de Stat al SUA.
Franța, Germania și Polonia au devenit recent principalele ținte ale campaniilor de dezinformare rusești în perioada premergătoare alegerilor din acest weekend, a declarat marți, 4 iunie, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, în fața unui grup de jurnaliști la Bruxelles. Înainte de votul din 6-9 iunie pentru Parlamentul European, aceste țări mari au fost "supuse unor atacuri permanente", a spus ea, citând cercetări care nu sunt publice ale European Digital Media Observatory (EDMO).
Situația mai mult decât tensionată de la frontiera polono-belarusă arată ce înseamnă pentru un stat să împartă granița cu Rusia (sau cu sateliții săi).
La o zi după ce Casa Albă a declarat că Ucraina ar putea folosi arme americane pentru a lovi Rusia, o înregistrare video fake cu purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a fost difuzată în mass-media, relatează New York Times.
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Redăm mai jos declarațiile făcute de oficialii a două state care par să se afle pe poziții foarte asemănătoare în mai toate aspectele: influențarea majoră a justiției de către stat (domnia legii, zero); reducerea la tăcere a societății civile (hăituirea ONG-urilor în Ungaria; iar în Belarus nici nu se mai pune problema de opoziție) sau poziționarea față de agresiunea rusă din Ucraina.
Descoperirea șocantă a fost făcută de personalul Turnului Eiffel când au găsit cinci sicrie din lemn acoperite cu steagul francez și cu inscripția „Soldații francezi căzuți în Ucraina” la baza monumentului reper din Paris.
Camuflaj pentru propaganda pro-Moscova? Zeci de mii de oameni au venit la evenimentul Fidesz intitulat Marșul Păcii.
Reprezentanții guvernului polonez au declarat că informația despre presupusa mobilizare a 200.000 de oameni este falsă și a fost postată pe fluxul de știri al agenției naționale de știri, probabil printr-un atac cibernetic venit din Rusia. Acest lucru a fost declarat de Krzysztof Gawkowski, vicepremierul Poloniei, care este, de asemenea, responsabil pentru problemele din domeniul digital.
Rusia amplifică discursul războinic inclusiv în zona diplomației.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a luat la țintă Moldova. Potrivit acesteia, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, repetă pașii naziștilor, când introduce limba română în țară. Zaharova a declarat acest lucru într-un interviu amplu pentru agenția TASS publicat joi. Metoda nu este una nouă. Rusia a răspândit o retorică similară chiar înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina.
Tablou sumbru privind Republica Moldova; toate datele ne arată că propaganda rusă în Republica Moldova devine tot mai agresivă și e pregătită să folosească toate armele (deocamdată) non-militare.
Președintele rus Vladimir Putin a ținut joi un discurs sfidător în care a criticat Ucraina și aliații săi occidentali pentru presupusele lor încercări de a "denatura" istoria și de a alimenta conflictele regionale, în timp ce a participat la o paradă militară în Piața Roșie pentru a marca Ziua Victoriei.
Rusia a avertizat luni cu privire la mult-așteptata sosire a avioanelor F-16 în Ucraina, spunând că avioanele americane vor fi tratate ca o escaladare, având în vedere potențialul lor de platforme pentru arme nucleare.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi 24, a anunțat că Rusia a lansat un război hibrid total împotriva Alianței, iar acest lucru se resimte. România e și ea vizată, fiind o țară pivot pentru NATO, fapt pentru care rușii nu vor rata nicio secundă ocazia de a influența direcția ei.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Rusia continuă eforturile pentru destabilizarea societății moldovenești. Kremlinul vrea să profite de un nou acord semnat de guvernatorul regiunii autonome moldovenești Găgăuzia, Yevgenia Guțul, cu o bancă rusă deținută de stat.
Kremlinul vrea să înființeze un Minister al Educației Patriotice care va spăla pe creier copiii și tinerii ruși.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că Moscova încearcă să se folosească de figurile pro-ruse din Republica Moldova pentru a destabiliza democrația și societatea moldovenească. În acest fel, Rusia dorește să împiedice aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau chiar să justifice viitoarele ''acțiuni hibride'' sau ''convenționale'' de destabilizare a Republicii Moldova.
Invazia Rusiei de acum doi ani a clarificat lucrurile la Kiev; societatea ucraineană a aflat cine sunt cu adevărat frații slavi și cine îi sunt partenerii. Ambasadorul României la Kiev: Invazia Rusiei lui Putin a răspuns la trei mari dileme în societatea ucraineană care a înțeles de unde vine adevăratul pericol.
Praga a anunţat miercuri că serviciile sale de informaţii au demascat o reţea finanţată de Moscova care răspândea propagandă pro-rusă despre Ucraina.
Până acum, se cunoaște că mecanismul rușilor folosea site-ul ”Vocea Europei” (voiceofeurope.com) şi avea influență "până la Parlamentul European".
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Serviciile de informații cehe (BIS) au dezvăluit o rețea organizată de Rusia care a încercat să influențeze alegerile pentru Parlamentul European din diferite țări de pe continent.
Rusia nu are în prezent potențialul militar pentru o ofensivă rapidă în Ucraina, deoarece se confruntă cu probleme privind personalul. „Nu este o viziune politică, ci militară”, potrivit celui mai înalt militar al NATO din Europa.
Organizația europeană pentru cooperare în domeniul armamentului (OCCAR) a salutat alăturarea Indiei în programul multinațional de aeronave Eurodrone, aceasta devenind a doua țară din Asia-Pacific, după Japonia, care primește statutul de observator.
Mali intenționează să aibă propria sa industrie de apărare până la sfârșitul anului 2025, construind fabrici pentru asamblarea de arme și vehicule și fabricarea de muniții și explozibili, a anunțat generalul Assimi Goita, președinte de tranziție și șeful juntei militare care a ajuns la putere odată cu lovitura de stat din 2021, cu ocazia sărbătoririi a 64 de ani de existență a Forțelor Armate Maliene (Fama).
Grupului de Luptă al NATO în România a avut ceremonia de schimbare a comenzii în cursul zilei de marți, 21 ianuarie.
Kallas spune că președintele american Trump are dreptate când spune că statele membre ale UE nu cheltuiesc suficient pentru apărare.
Racheta balistică Oreshnik folosită împotriva Ucrainei reprezintă o reală provocare pentru sistemele de apărare ucrainene, așa cum de altfel au recunoscut chiar și ucrainenii. Oreshnik are o capacitate majoră de distrugere și poate fi inclusiv integrată cu focos nuclear. Prezentată cu mare fast în presa de propagandă rusă, Oreshnik maschează însă un eșec al unei rachete intercontinentale care ar trebui să fie „imposibil de interceptat”: RS-28 Sarmat.
La începutul invaziei pe scară largă, Rusia a vrut să-l înlocuiască pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu fostul deputat, pro-rusul Viktor Medvedciuk, ulterior răscumpărat de Moscova contra a 100 de militari ucrianeni care au apărat Mariupolul.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Președintele american Donald Trump i-a cerut trimisului special pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în 100 de zile, dar este puțin probabil să reușească, scrie The Wall Street Journal.
Oficialii Securității Internaționale l-au îndepărtat pe adm. Linda Fagan din rolul său de comandant al Gărzii de Coastă, potrivit unei note trimise membrilor serviciului - prima concediere a unui ofițer militar de vârf sub administrația Trump.
Publicațiile rusești susțin că un avion american de cercetare a fost observat în zonele conductelor Turkish Stream și Blue Stream.
Ceangăii sunt una dintre cele mai enigmatice minorități din Europa. În România, aceștia aparțin unui grup etnic localizat în apropierea versanților estici ai Carpaților, în special județele Neamț, Bacău, Iași și Suceava. Majoritatea acestora se află în satele din jurul orașelor Bacău și Roman, de-a lungul râurilor Siret, Bistrița, Trotuș și Tuzlău.
Noul președinte american Donald Trump a declarat că Danemarca nu este capabilă să păstreze Groenlanda, în jurul căreia navighează nave rusești și chineze.
Ungaria nu vrea să renunțe la gazul rusesc, chiar dacă asta înseamnă o dependență periculoasă față de Rusia.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
La 18 ianuarie, aeronave ale Forțelor Aeriene Portugheze au efectuat o misiune de supraveghere a unei nave rusești de cercetare oceanografică care a pătruns în Zona Economică Exclusivă a Portugaliei. Nava, cunoscută pentru capacitatea sa de a investiga infrastructura subacvatică de importanță strategică, cum ar fi cablurile de telecomunicații aflate la mare adâncime, a stârnit îngrijorare din cauza tehnologiei complexe, care includea submersibile capabile să efectueze operațiuni la mare adâncime.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata României se află pe pe un drum bun în privința numărului de personal. În ultimul an, s-au alăturat forțelor armate peste 8 mii de persoane, iar numărul ieșirilor nu a depășit 3 mii de persoane.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Președintele american Donald Trump și-a manifestat interesul pentru un plan foarte ambițios de a înconjura SUA cu un sistem stratificat de apărare de tip „Iron Dome” (n.r. - Cupola de Fier), pe model israelian.
Trump a cerut țărilor membre NATO să aloce 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, spre deosebire de cele 2% anterioare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
„În întrevederea pe care am avut-o astăzi cu Ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
