Poți descărca aplicația:
Noile reglementări, publicate pe site-ul oficial al guvernului rus, interzic de asemenea asimilarea publică a obiectivelor, deciziilor şi acţiunilor guvernului sovietic, ale comandamentului militar de atunci şi ale soldaţilor sovietici cu cele ale reprezentanţilor Germaniei naziste şi ale puterilor Axei din Europa.
În plus, Putin a promulgat un amendament la legea împotriva extremismului care interzice afişarea în public a imaginilor şi discursurilor liderilor organizaţiilor şi mişcărilor declarate criminale de către Tribunalul militar internaţional de la Nürnberg.
Potrivit Codului de infracţiuni administrative, producerea sau difuzarea de materiale extremiste este pedepsită cu amenzi de până la 3.000 de ruble (aproximativ 40 dolari) sau până la 15 zile de arest.
Acelaşi delict comis de persoane juridice este pasibil cu o amendă între 100.000 şi 1.000.000 de ruble (aproximativ 1.370 şi, respectiv, 13.700 dolari) sau o întrerupere a activităţii pentru o durată de 90 de zile.
Istoricii au criticat această lege, avertizând împotriva unor interpretări excesive ale acesteia. Unii dintre ei au acuzat Kremlinul că încearcă să-şi asigure 'monopolul asupra adevărului', în baza unei legislaţii stricte care interzice anumite puncte de vedere istorice.
Cu toate acestea, Putin a justificat această lege prin necesitatea de a contracara denaturarea faptelor istorice.
În 2019, preşedintele rus a criticat vehement o rezoluţie a Parlamentului European care - potrivit liderului de la Kremlin - blama URSS pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. De fapt, rezoluţia condamna Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă la 23 august 1939. Pactul conţinea un protocol adiţional secret, care prevedea împărţirea sferelor de influenţă între cele două puteri, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Pe 20 septembrie, în cadrul Conferinței Air, Space & Cyber organizată de Asociația Forțelor Aeriene ale SUA, Boeing a prezentat un nou concept de rachetă aer-aer cu rază lungă de acțiune. Arma, denumită chiar LRAAM (rachetă aer-aer cu rază lungă de acțiune), este compusă din două secțiuni, un corp principal, denumit „vehicul ucigaș”, atașat la o secțiune de propulsie la care se renunță după consumarea combustibilului.
Ministerul apărării din Lituania a recomandat consumatorilor să evite cumpărarea de telefoane mobile chinezeşti şi a sfătuit populaţia să renunţe la cele pe care le are, după ce un raport guvernamental a constatat că aceste dispozitive au încorporate capabilităţi de cenzură, informează miercuri Reuters.
Camera Reprezentanţilor va vota 'înainte de sfârşitul săptămânii' un nou pachet financiar pentru scutul antirachetă israelian 'Iron Dome', a promis marţi şeful majorităţii democrate, ca răspuns la o controversă aprinsă provocată de retragerea sumei respective dintr-un alt proiect de lege, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis miercuri ''un răspuns puternic'' după tentativa de asasinat care l-a vizat pe unul dintre consilierii săi, un atac pe care el îl consideră îndreptat asupra eforturilor sale de reformare a Ucrainei, relatează AFP, Unian, Reuters şi Interfax-Ukraina.
Danemarca, unul din aliaţii cei mai apropiaţi ai Statelor Unite în Europa, 'nu înţelege câtuşi de puţin' criticile franceze şi europene la adresa Washingtonului în criza submarinelor, a afirmat miercuri prim-ministrul Mette Frederiksen, apărându-l pe 'foarte loialul' preşedinte american Joe Biden, informează AFP.
Puitorul de mine şi plase "Viceamiral Constantin Bălescu" (PM-274), cu un detaşament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat, pleacă joi, 23 septembrie, din portul militar Constanţa, pentru a participa la Operaţia EUNAVFOR MED "Irini", în Marea Mediterană, în perioada 1 octombrie - 31 decembrie, informează Forțele Navale.
DefenseRomania a participat la evenimentul organizat de francezii de la Arquus, parte a grupului AB Volvo, în care grupul francez a prezentat blindatul ușor Sherpa 4x4 cu care vor intra în licitația organizată de MApN.
Preşedintele Klaus Iohannis conduce, de marţi până joi, delegaţia României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care se desfăşoară la New York, în Statele Unite ale Americii.
