După mai bine de 8 ani de angajament militar intens, finanțare uriașă și aproximativ 50 de soldați francezi uciși în luptă, președintele Macron a anunțat, la 10 iunie, sfârșitul așa-numitei "Operații Barkhane", lansată de la Paris la 1 august 2014 și formată dintr-un contingent de aproximativ 5.100 de oameni, închiderea bazelor sale militare și o revizuire a strategiei de luptă anti-jihadistă, concentrată în jurul partenerilor europeni.
Deși Franța menționase în repetate rânduri posibilitatea unei retrageri iminente a trupelor sale din Sahel, partenerii africani au fost surprinși de anunț. În cadrul ședinței de astăzi, ar putea apărea noi detalii cu privire la modificările care vor fi aduse operației, cu riscul schimbării semnificative a echilibrului puterii pe teren între armatele obișnuite și jihadiștii afiliați Al-Qaeda și Statului Islamic.
Ministrul francez al Apărării, Florence Parly, într-unul dintre ultimele sale discursuri publice despre Sahel, a recunoscut că viitorul militar precis al Parisului în regiune rămânea încă de definit. "Nu suntem încă în măsură să anunțăm principiile generale ale reorganizării teritoriale", a declarat recent ministrul în timpul unei conferințe de presă. "Această schimbare nu înseamnă sfârșitul angajamentului francez în regiune și nici că ne încetinim eforturile împotriva terorismului". Pe 2 iulie, Parly a anunțat, de asemenea, că, în urma consultărilor cu autoritățile de tranziție din Mali, Franța a decis să reia operațiile militare comune și misiunea națională de consultanță, suspendată pe 3 iunie din cauza loviturii de stat de la Bamako, a doua în aproximativ un an.
Ceea ce se știe în prezent este că numărul trupelor din misiunea Barkhane va fi redus la jumătate, la 2.500, până în 2023. Unitățile de comandă de elită angajate în operație, cunoscute sub numele de "Saber", vor rămâne active în regiune, cu sarcina de a-i urmări pe liderii jihadisti. Potrivit Șefului de Stat Major al armatei franceze, generalul François Lecointre, pierderile suferite de armată și uciderea civililor din cauza atacurilor jihadiste rămân la un nivel încă prea ridicat. "Terorismul islamic continuă să se răspândească, să stabilească baze locale, să ajungă la o populație mai largă", a declarat generalul luna trecută, menționând că dezvoltarea este una îngrijorătoare.
La aceste preocupări se adaugă climatul politic instabil care caracterizează unele dintre națiunile G5, în special Mali și Ciad. Acesta din urmă și-a pierdut recent președintele, Idriss Déby Itno, omul care a condus țara timp de aproximativ trei decenii, ucis într-o ciocnire cu rebelii din nord. De atunci, conducerea națiunii a fost preluată de fiul său, șeful juntei militare la putere. Mali, la rândul său, a asistat la două lovituri de stat militare în nouă luni și este în prezent condus de colonelul Assimi Goita, care, la 24 mai, împreună cu armata, îi arestase pe președintele anteriorului guvern de tranziție, Bah Ndaw, și pe primul ministru, Moctar Ouane.
Cei doi au fost eliberați după ce și-au dat demisia din funcțiile respective, pe 27 mai. Generalul francez Lecointre a recunoscut la o comisie a Senatului că instabilitatea politică din Mali și Ciad a complicat operațiile Parisului în Sahel. "Situația de securitate rămâne nerezolvată", a spus el în camera superioară franceză. "Dar aceasta este atât o problemă politică, cât și una militară".
În această imensă regiune deșertică, odată cu retragerea Franței, combaterea terorismului va trebui preluată de armatele G5 Sahel. Cu toate acestea, puțini văd coaliția ca fiind capabilă să facă față provocării. Parisul va încerca, totuși, să-și convingă partenerii europeni de necesitatea de a lucra pentru securitatea regiunii și se va baza puternic pe grupul de lucru "Takuba", un contingent de trupe de elită care ar trebui să antreneze unități maliene pentru luptă și care astăzi este format din aproximativ 600 de militari francezi, estonieni, cehi, suedezi și italieni.
În cadrul discuțiilor de vineri, 9 iulie, s-ar putea pune problema negocierilor cu grupările armate locale, solicitate de mai multe state africane. Cu toate acestea, Parisul a exclus în mod repetat posibilitatea de a discuta cu înalți oficiali legați de organizații jihadiste afiliate cu Isis și Al-Qaeda. În paralel, va fi contactat și un alt partener, Statele Unite. Ministrul Parly este astăzi la Washington pentru a se întâlni cu omologul ei, Lloyd Austin. Reuniunea servește pentru a confirma sprijinul SUA în regiune prin aprovizionare aeriană, transport logistic și informații.
Potrivit unor surse citate de cotidianul Jeune Afrique, în următoarea reorganizare, sediul G5 Sahel ar trebui transferat din capitala Ciadului N'Djamena în capitala nigeriană, Niamey, deoarece este mai aproape de "Zona celor trei frontiere", un triunghi de teritoriu între Mali, Niger și Burkina Faso considerat deosebit de critic pentru prezența formațiunilor jihadiste.
Summitul de vineri are loc după o întâlnire importantă din 5 iulie între Macron și șeful actualului Consiliu militar de tranziție din Ciad, Mahamat Idriss Deby, pentru prima dată într-o vizită oficială la Paris de la preluarea puterii după moartea tatălui său. Obiectivul francez al reuniunii a fost să asigure garanția angajamentului trupelor din Ciad într-un teritoriu aflat din ce în ce mai mult sub presiune. Cu 4.000 de militari angajați în Forța Multinațională Comună (MNJTF) împotriva Boko Haram și aproximativ 1.500 de angajați în misiunile ONU, inclusiv 700 în Mali, armata din Ciad este un aliat esențial pentru Paris în lupta împotriva terorismului. Guvernul de la N'Djamena a trimis, în ianuarie 2021, 1.200 de militari pentru a integra cei 750 de ciadieni deja prezenți în forța G5 Sahel-Barkhane, poziționată în special la granița cu Nigeria, o altă zonă fierbinte din regiunea subsahariană.
Posibila mutare a sediului G5 Sahel din Ciad în Niger ar putea oferi o oportunitate importantă Italiei de a participa mai mult ca protagonist la reorganizarea forțelor din domeniu în lupta împotriva terorismului subsaharian. După cum a fost anunțat în 3 iunie de ministrul de externe Luigi di Maio, Italia va deschide în curând o nouă bază militară la Niamey, Niger, țară cu care a construit un "parteneriat solid" și în care intenționează să continue să promoveze o "abordare integrată" în sprijinul instituțiilor. Contingentul italian este deja angajat în națiunea africană ca parte a misiunii bilaterale de sprijin în Republica Niger (MISIN). Potrivit lui Di Maio, țara este crucială pentru stabilitatea regională, pentru lupta împotriva terorismului jihadist și pentru gestionarea fluxurilor migratorii către Mediterana.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un raid american de elicopter în nordul Siriei a ucis un lider al Statului Islamic responsabil de planificarea unor atacuri în Orientul Mijlociu şi Europa, a anunţat luni Washingtonul, informează marţi Agerpres, care citează DPA.
Israelul a atacat vineri înainte de zori Fâşia Gaza şi Libanul, spunând că vizează ţinte ale mişcării Hamas, după tirul a zeci de rachete împotriva Israelului cu o zi înainte din cele două teritorii.
Încercările Kremlinului de a destabiliza situația din R. Moldova sunt tot mai evidente. Totuși, NATO nu crede că există un risc major pentru conducerea de la Chișinău.
Un palestinian înarmat a împuşcat mortal şapte persoane vineri seară lângă o sinagogă din Ierusalimul de Est, în timpul rugăciunilor de şabat, după lovituri israeliene asupra Fâşiei Gaza, într-o nouă spirală de violenţă mortală între israelieni şi palestinieni, transmite Agerpres, care citează AFP.
Forțele de securitate din Germania au desfășurat operații ample împotriva unui presupus grup terorist de extremă-dreapta care urmărea să răstoarne guvernul german printr-o lovitură de stat violentă.
SUA au adăugat Cuba, Nicaragua, precum şi grupul rus de mercenari Wagner pe lista neagră cu ţări care suscită "preocupări deosebite" în materie de libertate religioasă, a anunţat vineri şeful diplomaţiei americane Antony Blinken într-un comunicat, citat de AFP.
O explozie a avut loc la ambasada Ucrainei din Madrid, rănind un angajat care manipula o scrisoare, a anunțat miercuri Ministerul spaniol de Interne.
Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat miercuri că a trimis un baros pentru a fi livrat Parlamentului European, ca o amintire întunecată a uciderii cumplite a unui luptător.
Președintele turc Recept Tayyip Erdogan a anunțat o „operațiune militară terestră” în nordul Irakului și nordul Siriei.
Parlamentul suedez a aprobat un amendament constituțional care include legi împotriva terorismului, ca răspuns la o condiție a Turciei pentru aderarea Stockholmului la NATO.
Relațiile dintre Turcia și Statele Unite ale Americii sunt la un nivel aproape prăbușit, fapt evidențial și de tragedia care a zguduit Istanbulul în acest weekend.
Mai mulți atacatori au deschis focul sâmbătă seara la un punct de control de securitate din Ierusalimul de Est.
Șeful Mossad, David Barnea a declarat că serviciile de informații israeliene au dejucat recent zeci de atacuri teroriste iraniene în străinătate, în cadrul conferinței anuale a Institutului pentru politici antiteroriste de la Universitatea Reichman din Herzliya.
Doi angajaţi ai ambasadei Rusiei au murit luni într-o explozie în apropiere de misiunea diplomatică a ţării la Kabul, a anunţat Ministerul rus de Externe, precizând că există de asemenea "răniţi în rândul cetăţenilor afgani", potrivit Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
O grupare jihadistă afiliată la Al-Qaeda a anunțat uciderea a patru mercenari din grupul aparținând companiei private ruse de securitate Wagner, într-o ambuscadă în centrul Mali, potrivit site-ului “SITE” specializat în monitorizarea activităților islamiste extremiste.
Talibanii au susţinut joi că nu au informaţii despre moartea liderului Al Qaeda, Ayman al-Zawahiri, anunţată de preşedintele american Joe Biden în urma unui atac cu dronă efectuat de SUA în capitala afgană Kabul, relatează Agerpres, care citează agenţiile AFP şi EFE.
Liderul grupării Stat Islamic în Siria a fost ucis marţi într-un atac cu dronă al Forţelor Aeriene ale SUA, informează Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
Gruparea teroristă Statul Islamic (Statul Islamic din Irak și Levant/Siria) a declarat o nouă „ofensivă globală” care urmărește să profite de „oportunitatea” creată prin faptul că Occidentul este preocupat de războiul aflat în desfășurare în Ucraina.
Organizaţia jihadistă Stat Islamic (ISIS) a promis duminică că va răzbuna moartea fostului său lider, decedat în februarie, şi le-a cerut susţinătorilor săi să profite de războiul din Ucraina pentru a-şi relua atacurile în Europa, transmite AFP.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a informat, pe 14.04.2022, că submarinele diesel-electrice B-274 Petropavlovsk-Kamchatsky și B-603 Volkhov au executat lansări de rachete de croazieră Kalibr din acvatoriul Mării Japoniei, asupra unor ținte navale.
Cel puţin două persoane au murit şi zece au fost rănite într-un schimb de focuri joi în Tel Aviv, acesta fiind al patrulea atac ucigaş într-un mare oraş israelian în două săptămâni, relatează Reuters şi TPS Israel.
Liderul grupului Stat Islamic (ISIS), Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurayshi, care a murit în timpul unei operaţiuni americane în Siria, s-a aruncat în aer "într-un ultim gest disperat de laşitate", a declarat joi preşedintele american Joe Biden, care a afirmat că a preferat o operaţiune de comando pentru a reduce la minim numărul de victime civile, relatează Agerpres, care citează AFP şi Reuters.
Forţele pentru operaţiuni speciale ale SUA au executat cu succes o misiune antiteroristă în nord-vestul Siriei, a anunţat Pentagonul, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Federația Rusă a prezentat oficial în vara anului trecut noul său avion de generația a V-a - Su-75 Checkmate (Șah-mat), aeronavă menită să contracareze pe piața aviației militare avioanele de generația a V-a americane produse de Lockheed Martin, F-35 Lightning II.
Generalul-maior Yitzhak Brik, rezervist în armata israeliană, a susținut că armata nu este pregătită de război, în cazul unui conflict cu milițiile loiale Iranului în Siria, Yemen și Irak și mișcarea Hamas din Gaza.
Forţele armate ale SUA au întreprins o "amplă operaţiune aeropurtată" lângă Deir al-Zor, în estul Siriei, a anunţat luni agenţia de presă siriană SANA, preluată de Reuters, scrie Agerpres.
Documentele secrete care circulă despre cooperarea militară dintre Franța și Egipt, în apropierea Deșertului de Vest, în apropierea frontierei cu Libia, au stârnit controverse puternice și întrebări cu privire la numărul de civili egipteni care au fost victimele acțiunilor secrete.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a confirmat sâmbătă uciderea a patru femei afgane ale căror trupuri neînsufleţite au fost găsite la Mazar-i-Sharif, în nordul ţării, în contextul în care recent au fost raportate mai multe asasinate având ca victime activiste, transmite Agerpres, care citează AFP.
Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, a anunţat joi condamnarea la moarte a şase bărbaţi acuzaţi de "colaborare" cu Israelul, potrivit unui comunicat al acestei grupări radicale, citat de AFP.
Armata americană a anunţat vineri uciderea unui important lider Al-Qaida, Abdul Hamid al-Matar, într-un atac cu dronă în Siria, la două zile după atacul împotriva unei baze din sudul ţării utilizate de coaliţia antijihadistă condusă de Statele Unite, informează AFP şi Reuters.
Președintele argentinian Javier Milei a readus în atenția internațională revendicarea Argentinei asupra suveranității Insulelor Falkland - numite de argentinieni Insulele Malvine -, în cadrul discursului său susținut pe 24 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, de la New York. Pe un ton vehement, președintele Argentinei a declarat că dorește să reitereze „revendicarea noastră legitimă în materie de suveranitate asupra Malvinelor și a zonelor maritime înconjurătoare, care continuă să fie ocupate ilegal”. Insulele Falkland sunt de facto recunoscute internațional ca teritoriu britanic de peste mări, aflat sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord.
Nu mai e niciun secret că Turcia are nevoie de avioane noi pentru a-și moderniza flota îmbătrânită de F-16 Fighting Falcon, o problemă care a degenerat după excluderea Turciei din programul F-35 Lightning II, ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționa sisteme antiaeriene ruse de tip S-400.
Războiul dronelor atinge un nou nivel de escaladare. Pe de o parte, Rusia a început să utilizeze drone-interceptoare pentru a doborî sistematic cele mai importante drone ucrainene de atac la mare distanță, precum FP-1 și „Liutîi” (Furious). Pe de altă parte, Moscova răspunde ofensivei aeriene tăind masiv internetul mobil în zeci de regiuni rusești, o măsură disperată care sabotează rețelele de ghidare ucrainene, dar care, în același timp, paralizează economia internă și perturbă viața civililor, readucând Rusia în era comunicării offline.
SUA vor trimite aproximativ 200 de soldaţi în zilele următoare în Israel, a confirmat vineri pentru postul de televiziune israelian i24News un responsabil american. Toţi ar trebui să sosească până duminică, potrivit aceleiaşi surse. Misiunea lor: înfiinţarea unui centru de coordonare pentru supervizarea eforturile internaţionale în Gaza în perioada de tranziţie înaintea de instituirea unui guvern permanent în teritoriul palestinian.
În plină eră a războiului de înaltă tehnologie, statele din flancul estic al NATO rescriu regulile de apărare, apelând la una dintre cele mai simple, mai ieftine și mai eficiente arme: mina terestră. Cinci țări NATO, Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia și Letonia, au anunțat că se retrag oficial din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea minelor antipersonal.
Un număr important de documente interne ale gigantului rus de apărare, Rostec, a fost publicat pe internet de grupul de hackeri „Black Mirror”, dezvăluind contracte de miliarde de dolari pentru exportul de avioane de luptă Sukhoi de ultimă generație. Printre clienții-cheie se numără Iranul, Algeria și, cel mai surprinzător, Etiopia, care ar urma să achiziționeze șase avioane de vânătoare multi-rol Su-35.
Ucraina lovește cu rachete grele în adâncimea strategică a Rusiei iar apărarea antiaeriană rusă nu are suficiente capabilități pentru a se întinde atât de mult. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina folosește deja cu succes rachetele Neptun și Flamingo în pereche.
Ofensiva-surpriză a Rusiei de pe 3 august, cel mai puternic avans reușit în ultimul an pe frontul de Est, s-a izbit de rezistența acerbă a Ucrainei în jurul satului Dobropillia. Locotenent-colonelul Arsen „Lemko” Dmytryk, șeful de Stat Major al Corpului 1 Azov al Gărzii Naționale a Ucrainei, a oferit un interviu exclusiv pentru publicaţia americană The War Zone în care a dezvăluit cum a reușit Kievul să întoarcă soarta bătăliei și a descris noua tactică de asalt a Moscovei: „tanc pumn” urmat de valuri de infanterie sacrificate în „mașina de tocat”.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 10 octombrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în seara zilei de 09.10.2025, un avion de vânătoare-interceptare de tip MiG-31 s-a prăbușit în districtul Chaplyginsky din regiunea Lipețk din vestul țării, în timpul unui zbor de antrenament.
Ucraina, chiar dacă a creat o rețea secretă de sisteme de stocare în baterii, va avea mari probleme cu încălzirea locuințelor, deoarece atacul masiv rusesc asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava, de pe 3 octombrie, a privat Ucraina de aproximativ 60% din propria capacitate de producție de gaze.
Fregata franceză FREMM Alsace a doborât cu succes o țintă supersonică de tip sea-skimming, în cadrul unui exercițiu în largul coastelor Franței, cu o rachetă Aster 30. Exercițiul a avut loc pe 7 octombrie și a fost anunțat oficial azi. Ținta fusese lansată dintr-un Rafale M - versiunea pentru Marină a avioanelor franceze Rafale.
Sistemul de navigație și aterizare Rezistor-E, de fabricație rusă, instalat pe portavioanele Indiei, se confruntă cu defecțiuni majore care pun sub semnul întrebării capacitatea de luptă a flotei aeronavale indiene. Problemele tehnice grave au fost semnalate în special pe noul portavion INS Vikrant iar ele au afectat funcționarea complexului radiotehnic care asigură dirijarea zborurilor și manevrele de apropiere pentru aterizarea avioanelor la bord navei.
NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat în ceea ce privește incidentul de la mijlocul lunii septembrie, când o dronă rusă a intrat aproximativ 20 de kilometri în spațiul aerian românesc, că piloții avioanelor F-16 Fighting Falcon care au interceptat drona, primiseră ordinul de a o angaja. Armata României confirmă pozițiile factorului politic, asta după ce în zilele respective au apărut multe întrebări și scenarii privind angajarea dronei ruse și cine apasă „butonul” final.
Rusia a avut capacitatea de a ataca orice parte a teritoriului ucrainean de la începutul invaziei din 2022, dar cursul războiului din Ucraina s-ar putea schimba, odată cu noile drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. Armata ucraineană are deja capacitatea de a lovi facilitățile energetice ale Rusiei. Pentru asta nu e nevoie de prea mult explozibil; câteva kilograme sunt suficiente pentru a provoca pagube majore unei rafinării.
Totuși, în cazul facilităților militare din adâncimea teritoriului Rusiei e nevoie de o putere de lovire crescută, iar racheta de croazieră Flamingo - cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și un focos care cântărește o tonă - pare candidatul perfect pentru rolul de gropar al bazelor aeriene, fabricilor militare și al depozitelor de armament rusești.
Mai multe state arabe au salutat acordul la care au ajuns Israelul și Hamas asupra primei faze a planului președintelui american Donald Trump de încetare a războiului în Gaza, afirmând că el ar trebui să fie un pas spre un acord de pace cuprinzător, transmit agențiile Agerpres și DPA.
Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut că apărarea aeriană rusă a lansat rachete spre un avion de linie azer, înainte ca acesta să se prăbușească în Kazahstan în decembrie anul trecut, a informat agenția de știri de stat TASS pe 09 octombrie. E vorba de zborul 8432 al Azerbaijan Airlines (AZAL), prăbușit de Crăciun anul trecut.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a dat asigurări că România este pregătită să reziste în fața unui eventual atac, subliniind însă că cea mai mare amenințare a momentului nu este cea convențională. Într-un interviu amplu acordat Euronews România, generalul Gheorghiță Vlad a avertizat că Moscova duce un intens „război cognitiv” menit să distrugă coeziunea internă a societăţii noastre și a detaliat planurile Armatei, de la înzestrare masivă la reintroducerea serviciului militar voluntar.
Pentru prima dată de la începerea războiului, 24 februarie 2022, pe o direcție importantă de operații nu se întâmplă nimic de peste 48 de ore. Este ceva total atipic pentru acest nou tip de război caracterizat de confruntare constantă pe tot frontul. În același timp, conducerea armatei ucrainene reformatează liniile de apărare după cinci luni de la ultima modificare importantă.
Consiliului de Stat al Chinei a lansat recent o nouă Cartă Albă intitulată „Liniile directoare ale PCC pentru guvernarea Xinjiangului în noua eră: practică și realizări”. Documentul, lansat în contextul vizitei Secretarului General Xi Jinping în regiune pentru a celebra 70 de ani de la înființarea acesteia sub RPC, este o justificare triumfalistă a politicilor PCC și o respingere fermă a îngrijorărilor internaționale privind drepturile omului.
Coreea de nord se transformă în depozitul de armament al Moscovei, confirmă și serviciile ucrainene de informații externe. În vară, Direcția de informații a Armatei ucrainene estima că 40% din muniția rușilor vine din Coreea de Nord.
Gruparea de hackeri „Black Mirror” a reușit o lovitură spectaculoasă, expunând publicului nu doar schițele și detaliile de producție ale sistemului rusesc de război electronic (REB) 1РЛ257 „Krasukha-4”, dar și documente financiare confidențiale. Este o breșă de securitate majoră pentru Moscova, care ridică serioase semne de întrebare asupra capacității sale de a-și proteja cele mai valoroase secrete militare.
În zilele noastre, când incertitudinea geopolitică reconfigurează prioritățile de apărare, anunțul făcut de Dassault Aviation pe 7 octombrie a reverberat cu o semnificație aparte: producția celui de-al 300-lea avion de vânătoare Rafale. Acest eveniment nu este doar o bornă industrială, ci simbolul tangibil al triumfului unei viziuni franceze care a pariat pe autonomia tehnologică, transformând un program criticat inițial într-un succes comercial răsunător.
Comisia pentru buget a Parlamentului german a aprobat achiziţionarea a 20 de avioane Eurofighter.
Epuizarea constantă a stocurilor masive de armament ale Rusiei nu mai este o ipoteză, ci o realitate demonstrată de imagini din satelit. Un nou studiu realizat de cercetătorul OSINT (Open Source Intelligence) Jompy, publicat pe X, face lumina in ceea ce priveste capacitățile Moscovei de a susține războiul de agresiune din Ucraina.
De unde ar fi putut porni în Republica Moldova un semnal de redresare din punct de vedere militar? Dacă nu chiar de la un Ministru al Apărării care recunoaște, franc, că Armata Națională a fost „prost gestionată, neglijată și subfinanțată” timp de decenii, ajungând să fie cea mai mică din Europa. Sau poate chiar de la o realitate sfâșietoare, descrisă cu brutalitate: agresiunea militară a Rusiei în Ucraina nu este un simplu conflict regional, ci o sursă permanentă și gravă de amenințări la adresa securității Republicii Moldova.
Armata israeliană a anunţat joi că a început pregătirile şi stabileşte un protocol de luptă pentru a se retrage "în curând" din Fâşia Gaza pe linia convenită, se arată într-un comunicat, citat de Agerpres și EFE.
După trei zile de negocieri indirecte tensionate, mediate de Qatar, Egipt, Turcia și SUA, președintele american Donald Trump a făcut miercuri noapte (ora Americii) un anunț care cutremură Orientul Mijlociu: Israelul și Hamas au "semnat ambele" prima fază a unui plan de pace pentru Fâșia Gaza.
Televiziunea de stat rusă, unul dintre canalele cele mai importante de propagandă a Kremlinului, amenință că dacă Trump furnizează rachete Tomahawk Ucrainei, Rusia ar putea ataca Polonia.
Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, efectuează o vizită bilaterală în Statele Unite ale Americii, în cadrul unei serii de consultări politico-diplomatice la nivel înalt.
Vizita marchează un nou pas în întărirea relațiilor strategice dintre România și SUA, într-un context geopolitic complex, în care securitatea și cooperarea economică sunt priorități comune ale ambelor state.
