După mai bine de 8 ani de angajament militar intens, finanțare uriașă și aproximativ 50 de soldați francezi uciși în luptă, președintele Macron a anunțat, la 10 iunie, sfârșitul așa-numitei "Operații Barkhane", lansată de la Paris la 1 august 2014 și formată dintr-un contingent de aproximativ 5.100 de oameni, închiderea bazelor sale militare și o revizuire a strategiei de luptă anti-jihadistă, concentrată în jurul partenerilor europeni.
Deși Franța menționase în repetate rânduri posibilitatea unei retrageri iminente a trupelor sale din Sahel, partenerii africani au fost surprinși de anunț. În cadrul ședinței de astăzi, ar putea apărea noi detalii cu privire la modificările care vor fi aduse operației, cu riscul schimbării semnificative a echilibrului puterii pe teren între armatele obișnuite și jihadiștii afiliați Al-Qaeda și Statului Islamic.
Ministrul francez al Apărării, Florence Parly, într-unul dintre ultimele sale discursuri publice despre Sahel, a recunoscut că viitorul militar precis al Parisului în regiune rămânea încă de definit. "Nu suntem încă în măsură să anunțăm principiile generale ale reorganizării teritoriale", a declarat recent ministrul în timpul unei conferințe de presă. "Această schimbare nu înseamnă sfârșitul angajamentului francez în regiune și nici că ne încetinim eforturile împotriva terorismului". Pe 2 iulie, Parly a anunțat, de asemenea, că, în urma consultărilor cu autoritățile de tranziție din Mali, Franța a decis să reia operațiile militare comune și misiunea națională de consultanță, suspendată pe 3 iunie din cauza loviturii de stat de la Bamako, a doua în aproximativ un an.
Ceea ce se știe în prezent este că numărul trupelor din misiunea Barkhane va fi redus la jumătate, la 2.500, până în 2023. Unitățile de comandă de elită angajate în operație, cunoscute sub numele de "Saber", vor rămâne active în regiune, cu sarcina de a-i urmări pe liderii jihadisti. Potrivit Șefului de Stat Major al armatei franceze, generalul François Lecointre, pierderile suferite de armată și uciderea civililor din cauza atacurilor jihadiste rămân la un nivel încă prea ridicat. "Terorismul islamic continuă să se răspândească, să stabilească baze locale, să ajungă la o populație mai largă", a declarat generalul luna trecută, menționând că dezvoltarea este una îngrijorătoare.
La aceste preocupări se adaugă climatul politic instabil care caracterizează unele dintre națiunile G5, în special Mali și Ciad. Acesta din urmă și-a pierdut recent președintele, Idriss Déby Itno, omul care a condus țara timp de aproximativ trei decenii, ucis într-o ciocnire cu rebelii din nord. De atunci, conducerea națiunii a fost preluată de fiul său, șeful juntei militare la putere. Mali, la rândul său, a asistat la două lovituri de stat militare în nouă luni și este în prezent condus de colonelul Assimi Goita, care, la 24 mai, împreună cu armata, îi arestase pe președintele anteriorului guvern de tranziție, Bah Ndaw, și pe primul ministru, Moctar Ouane.
Cei doi au fost eliberați după ce și-au dat demisia din funcțiile respective, pe 27 mai. Generalul francez Lecointre a recunoscut la o comisie a Senatului că instabilitatea politică din Mali și Ciad a complicat operațiile Parisului în Sahel. "Situația de securitate rămâne nerezolvată", a spus el în camera superioară franceză. "Dar aceasta este atât o problemă politică, cât și una militară".
În această imensă regiune deșertică, odată cu retragerea Franței, combaterea terorismului va trebui preluată de armatele G5 Sahel. Cu toate acestea, puțini văd coaliția ca fiind capabilă să facă față provocării. Parisul va încerca, totuși, să-și convingă partenerii europeni de necesitatea de a lucra pentru securitatea regiunii și se va baza puternic pe grupul de lucru "Takuba", un contingent de trupe de elită care ar trebui să antreneze unități maliene pentru luptă și care astăzi este format din aproximativ 600 de militari francezi, estonieni, cehi, suedezi și italieni.
În cadrul discuțiilor de vineri, 9 iulie, s-ar putea pune problema negocierilor cu grupările armate locale, solicitate de mai multe state africane. Cu toate acestea, Parisul a exclus în mod repetat posibilitatea de a discuta cu înalți oficiali legați de organizații jihadiste afiliate cu Isis și Al-Qaeda. În paralel, va fi contactat și un alt partener, Statele Unite. Ministrul Parly este astăzi la Washington pentru a se întâlni cu omologul ei, Lloyd Austin. Reuniunea servește pentru a confirma sprijinul SUA în regiune prin aprovizionare aeriană, transport logistic și informații.
Potrivit unor surse citate de cotidianul Jeune Afrique, în următoarea reorganizare, sediul G5 Sahel ar trebui transferat din capitala Ciadului N'Djamena în capitala nigeriană, Niamey, deoarece este mai aproape de "Zona celor trei frontiere", un triunghi de teritoriu între Mali, Niger și Burkina Faso considerat deosebit de critic pentru prezența formațiunilor jihadiste.
Summitul de vineri are loc după o întâlnire importantă din 5 iulie între Macron și șeful actualului Consiliu militar de tranziție din Ciad, Mahamat Idriss Deby, pentru prima dată într-o vizită oficială la Paris de la preluarea puterii după moartea tatălui său. Obiectivul francez al reuniunii a fost să asigure garanția angajamentului trupelor din Ciad într-un teritoriu aflat din ce în ce mai mult sub presiune. Cu 4.000 de militari angajați în Forța Multinațională Comună (MNJTF) împotriva Boko Haram și aproximativ 1.500 de angajați în misiunile ONU, inclusiv 700 în Mali, armata din Ciad este un aliat esențial pentru Paris în lupta împotriva terorismului. Guvernul de la N'Djamena a trimis, în ianuarie 2021, 1.200 de militari pentru a integra cei 750 de ciadieni deja prezenți în forța G5 Sahel-Barkhane, poziționată în special la granița cu Nigeria, o altă zonă fierbinte din regiunea subsahariană.
Posibila mutare a sediului G5 Sahel din Ciad în Niger ar putea oferi o oportunitate importantă Italiei de a participa mai mult ca protagonist la reorganizarea forțelor din domeniu în lupta împotriva terorismului subsaharian. După cum a fost anunțat în 3 iunie de ministrul de externe Luigi di Maio, Italia va deschide în curând o nouă bază militară la Niamey, Niger, țară cu care a construit un "parteneriat solid" și în care intenționează să continue să promoveze o "abordare integrată" în sprijinul instituțiilor. Contingentul italian este deja angajat în națiunea africană ca parte a misiunii bilaterale de sprijin în Republica Niger (MISIN). Potrivit lui Di Maio, țara este crucială pentru stabilitatea regională, pentru lupta împotriva terorismului jihadist și pentru gestionarea fluxurilor migratorii către Mediterana.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
SUA au adăugat Cuba, Nicaragua, precum şi grupul rus de mercenari Wagner pe lista neagră cu ţări care suscită "preocupări deosebite" în materie de libertate religioasă, a anunţat vineri şeful diplomaţiei americane Antony Blinken într-un comunicat, citat de AFP.
O explozie a avut loc la ambasada Ucrainei din Madrid, rănind un angajat care manipula o scrisoare, a anunțat miercuri Ministerul spaniol de Interne.
Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat miercuri că a trimis un baros pentru a fi livrat Parlamentului European, ca o amintire întunecată a uciderii cumplite a unui luptător.
Președintele turc Recept Tayyip Erdogan a anunțat o „operațiune militară terestră” în nordul Irakului și nordul Siriei.
Parlamentul suedez a aprobat un amendament constituțional care include legi împotriva terorismului, ca răspuns la o condiție a Turciei pentru aderarea Stockholmului la NATO.
Relațiile dintre Turcia și Statele Unite ale Americii sunt la un nivel aproape prăbușit, fapt evidențial și de tragedia care a zguduit Istanbulul în acest weekend.
Mai mulți atacatori au deschis focul sâmbătă seara la un punct de control de securitate din Ierusalimul de Est.
Șeful Mossad, David Barnea a declarat că serviciile de informații israeliene au dejucat recent zeci de atacuri teroriste iraniene în străinătate, în cadrul conferinței anuale a Institutului pentru politici antiteroriste de la Universitatea Reichman din Herzliya.
Doi angajaţi ai ambasadei Rusiei au murit luni într-o explozie în apropiere de misiunea diplomatică a ţării la Kabul, a anunţat Ministerul rus de Externe, precizând că există de asemenea "răniţi în rândul cetăţenilor afgani", potrivit Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
O grupare jihadistă afiliată la Al-Qaeda a anunțat uciderea a patru mercenari din grupul aparținând companiei private ruse de securitate Wagner, într-o ambuscadă în centrul Mali, potrivit site-ului “SITE” specializat în monitorizarea activităților islamiste extremiste.
Talibanii au susţinut joi că nu au informaţii despre moartea liderului Al Qaeda, Ayman al-Zawahiri, anunţată de preşedintele american Joe Biden în urma unui atac cu dronă efectuat de SUA în capitala afgană Kabul, relatează Agerpres, care citează agenţiile AFP şi EFE.
Liderul grupării Stat Islamic în Siria a fost ucis marţi într-un atac cu dronă al Forţelor Aeriene ale SUA, informează Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
Gruparea teroristă Statul Islamic (Statul Islamic din Irak și Levant/Siria) a declarat o nouă „ofensivă globală” care urmărește să profite de „oportunitatea” creată prin faptul că Occidentul este preocupat de războiul aflat în desfășurare în Ucraina.
Organizaţia jihadistă Stat Islamic (ISIS) a promis duminică că va răzbuna moartea fostului său lider, decedat în februarie, şi le-a cerut susţinătorilor săi să profite de războiul din Ucraina pentru a-şi relua atacurile în Europa, transmite AFP.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a informat, pe 14.04.2022, că submarinele diesel-electrice B-274 Petropavlovsk-Kamchatsky și B-603 Volkhov au executat lansări de rachete de croazieră Kalibr din acvatoriul Mării Japoniei, asupra unor ținte navale.
Cel puţin două persoane au murit şi zece au fost rănite într-un schimb de focuri joi în Tel Aviv, acesta fiind al patrulea atac ucigaş într-un mare oraş israelian în două săptămâni, relatează Reuters şi TPS Israel.
Liderul grupului Stat Islamic (ISIS), Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurayshi, care a murit în timpul unei operaţiuni americane în Siria, s-a aruncat în aer "într-un ultim gest disperat de laşitate", a declarat joi preşedintele american Joe Biden, care a afirmat că a preferat o operaţiune de comando pentru a reduce la minim numărul de victime civile, relatează Agerpres, care citează AFP şi Reuters.
Forţele pentru operaţiuni speciale ale SUA au executat cu succes o misiune antiteroristă în nord-vestul Siriei, a anunţat Pentagonul, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Federația Rusă a prezentat oficial în vara anului trecut noul său avion de generația a V-a - Su-75 Checkmate (Șah-mat), aeronavă menită să contracareze pe piața aviației militare avioanele de generația a V-a americane produse de Lockheed Martin, F-35 Lightning II.
Generalul-maior Yitzhak Brik, rezervist în armata israeliană, a susținut că armata nu este pregătită de război, în cazul unui conflict cu milițiile loiale Iranului în Siria, Yemen și Irak și mișcarea Hamas din Gaza.
Forţele armate ale SUA au întreprins o "amplă operaţiune aeropurtată" lângă Deir al-Zor, în estul Siriei, a anunţat luni agenţia de presă siriană SANA, preluată de Reuters, scrie Agerpres.
Documentele secrete care circulă despre cooperarea militară dintre Franța și Egipt, în apropierea Deșertului de Vest, în apropierea frontierei cu Libia, au stârnit controverse puternice și întrebări cu privire la numărul de civili egipteni care au fost victimele acțiunilor secrete.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a confirmat sâmbătă uciderea a patru femei afgane ale căror trupuri neînsufleţite au fost găsite la Mazar-i-Sharif, în nordul ţării, în contextul în care recent au fost raportate mai multe asasinate având ca victime activiste, transmite Agerpres, care citează AFP.
Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, a anunţat joi condamnarea la moarte a şase bărbaţi acuzaţi de "colaborare" cu Israelul, potrivit unui comunicat al acestei grupări radicale, citat de AFP.
Armata americană a anunţat vineri uciderea unui important lider Al-Qaida, Abdul Hamid al-Matar, într-un atac cu dronă în Siria, la două zile după atacul împotriva unei baze din sudul ţării utilizate de coaliţia antijihadistă condusă de Statele Unite, informează AFP şi Reuters.
Procurorii au arestat doi foști militari din Forțele Armate germane (Bundeswehr), acuzați pentru încercarea de a forma un grup terorist. Unitatea paramilitară urma să acționeze în Yemen și ar fi pus în pericol viețile civililor, potrivit unui articol al publicației Deutsche Welle.
Ancheta privind uciderea deputatului britanic David Amess, înjunghiat vineri în timpul unei reuniuni electorale, într-o biserică la aproximativ 60 km est de Londra, a fost încredinţată serviciilor antiteroriste, a anunţat vineri seara poliţia locală, relatează AFP.
Luptători ai grupării jihadiste Stat Islamic (ISIS) din Afganistan au atacat forţele talibane în provincia Parwan din nordul ţării, a declarat vineri un purtător de cuvânt al talibanilor, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Un soldat francez a fost ucis în lupte împotriva unui grup terorist armat în Mali, informează Agerpres, citând DPA.
Autoritățile sudaneze au confiscat toate bunurile, activele și proprietățile mișcării palestiniene Hamas din Sudan, elemente care au constituit timp de decenii o resursă importantă pentru activitatea grupării. Principalele active ale Hamasului din Sudan includeau hoteluri, proprietăți imobiliare, companii și terenuri.
Ultimul soldat sovietic a părăsit Ungaria în iunie 1991, dar după 34 de ani, Rusia vrea să se amestece din nou în politica ungară și să influențeze deciziile alegătorilor ungari la următoarele alegeri parlamentare. Acestea sunt cuvintele liderului opoziției, Péter Magyar, ca răspuns la un comunicat de presă publicat săptămâna aceasta de Serviciul de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse.
Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, propune o extindere majoră a prezenței NATO în Marea Neagră, o zonă care a devenit un teatru de război crucial după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Într-un interviu acordat agenției Reuters, oficialul a declarat că grupul de lucru comun format din România, Bulgaria și Turcia, creat inițial pentru a elimina minele navale, ar trebui să evolueze într-un proiect de patrulare. Scopul este clar: protejarea infrastructurii energetice și a rutelor comerciale de potențialele atacuri ruse.
În linie cu poziția aproape clară pe care Donald Trump o va avea la întâlnirea din 15 august cu Vladimir Putin, și chiar în zilele dinaintea acesteia, Marea Britanie a anunțat că și-a reanalizat planurile privind desfășurarea unei forțe semnificative de menținere a păcii în Ucraina.
Marina ucraineană a raportat că rușii au pierdut contactul cu avionul Su-30SM, care s-ar fi prăbușit în Marea Neagră, lângă insula Șerpilor.
Surse militare rusești au informat, pe 14.08.2025, că Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să testeze în Ucraina o versiune mini a rachetei Oreshnik, respectiv sistemul de rachete Svirel. Potrivit acestora, mai multe instalații de lansare au fost transferate deja la frontiera cu Ucraina.
Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.
Membrii Gărzii Naționale cu vehicule blindate au început să apară pe străzile capitalei americane, Washington, după ce președintele republican Donald Trump i-a chemat. De asemenea, el a transferat forțele de poliție locale sub control federal, argumentând că infracțiunile violente din oraș sunt scăpate de sub control. Trump a anunțat recent, de asemenea, că dorește să extindă și să extindă întreaga operațiune. Primarul democrat Muriel Bowser vorbește despre „presiune autoritară”.
Elveția, celebră pentru neutralitatea sa, se confruntă acum cu un paradox: cel mai bun avion de luptă pentru apărarea sa aeriană, F-35, vine cu o factură în creștere și o incertitudine politică tot mai mare. Și de vină e, se pare, ar fi politica tarifară impusă de Donald Trump.
Pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia a restabilit o componentă crucială a capabilităților sale navale de proiecție a puterii, odată cu sosirea primelor trei avioane de luptă F-35B. Această dezvoltare marchează un moment istoric, semnalând revenirea națiunii la operarea avioanelor de luptă cu decolare de pe portavioane și o schimbare majoră în strategia sa de apărare.
Războiul hibrid al Rusiei nu este un concept abstract, ci o realitate concretă, iar Norvegia simte acum din plin consecințele sale. Declarațiile șefului serviciului de informații norvegian, Nils Andreas Stensones, conform cărora Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității naționale, confirmă temerile tot mai mari din Europa. Este un semnal de alarmă pentru o regiune care, decenii la rând, a crezut că pacea este un dat.
Într-un context de război, credința și trădarea pot ajunge să se amestece într-un cocktail otrăvit. Un caz recent din regiunea ucraineană Zaporojie arată, încă o dată, cum Rusia folosește Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei ca pe o unealtă de spionaj, nu doar ca pe o entitate religioasă.
Ofensiva Leopard 2 pe piața europeană continuă, încă un stat din flancul estic fiind gata să achiziționeze un batalion de tancuri moderne.
Kievul își continuă nestingherit campania de lovire a activelor rusești care sprijină invadarea Ucrainei. În primele ore ale nopții de joi, 14 august 2025, dronele ucrainene au atacat orașul rus Volgograd, potrivit canalului de Telegram ASTRA al opoziției ruse. Atacul a fost confirmat de guvernatorul regiunii Volgograd, Andrey Bocharov.
În miez de august, Alaska devine, pentru o scurtă perioadă, epicentrul politic al lumii. Aici, președintele american Donald Trump se întâlnește cu omologul său rus, Vladimir Putin, într-un summit care, la prima vedere, pare un exercițiu de diplomație. Dar, în umbra acestei întâlniri, se ascunde o realitate geopolitică dură și plină de incertitudine: soarta Ucrainei.
În capitala germană, la scurt timp după o teleconferință tensionată și plină de implicații strategice, liderii europeni s-au văzut confruntați cu o ecuație politică neașteptată. De la discuțiile lor online, de miercuri, cu Președintele american Donald Trump, a reieșit o schiță a unei păci post-conflict în Ucraina, o schiță care ridică la fel de multe întrebări pe cât oferă răspunsuri.
În așteptarea primelor aeronave F-35 de generația a cincea, Varșovia are planuri ambițioase cu F-16 aflate în uz: toate cele 48 de F-uri vor fi modernizate la standardul Viper (Block 72).
Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia în timpul unei conversații telefonice cu dictatorul rus Vladimir Putin.
DefenseRomania a discutat cu corespondentul de război Radu Hossu despre „cimitirul de tancuri” rusești din Ucraina și noua strategie aplicată de ocupant care a pierdut în Ucraina, în iunie, doar 22 de tancuri. Însă acest lucru substituie cu greu pierderile colosale din ultimii trei ani și jumătate iar predicția potrivit căreia Polonia va depăși Federația Rusă rămâne pe masă. Cel puțin la nivel calitativ, Forțele Terestre ale Poloniei vor avea un avantaj în fața Rusiei. Un uriaș cu picioare de lut, însă nucleare.
Rusia pare să se pregătească să testeze noua sa rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, potrivit a doi cercetători americani și o sursă occidentală din domeniul securității, chiar în timp ce președintele rus Vladimir Putin se pregătește pentru discuții despre Ucraina cu președintele american Donald Trump, vineri.
Colegiul Ministerului ceh al Apărării a aprobat, pe 12.08.2025, achiziționarea unui prim lot de 44 de tancuri Leopard 2A8 din Germania. Împreună cu așa-numita “boemizare”, adică adaptarea tancurilor la nevoile armatei cehe, acestea vor costa 34,25 miliarde de coroane (aproximativ 1,4 miliarde de euro), inclusiv TVA. Ministerul va aloca încă cinci miliarde de coroane pentru rezervele de inflație și curs valutar.
Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Berlin. El și cancelarul german Friedrich Merz a participat la o videoconferință cu președintele SUA, Donald Trump.
Dronele serviciilor secrete ucrainene au atacat singura întreprindere rusă producătoare de heliu, esențial pentru producția de rachete.
Trupele ruse și belaruse vor exersa planificarea loviturilor cu arme nucleare și rachete Oreshnik la exercițiile Vest-2025 (Zapad) din septembrie. Ministrul belarus al Apărării, Viktor Khrenin, a declarat acest lucru astăzi (miercuri 13.08.2025) după discuțiile cu președintele Alexander Lukașenko, a informat agenția de stat belarusă Belta.
O misiunede interceptare a avut loc recent, semnalând o escaladare a tensiunilor aeriene în regiunea baltică. Pentru prima dată, avioane de vânătoare italiene de generația a cincea, F-35 Lightning II, au fost folosite pentru a intercepta aeronave rusești care operau în apropierea spațiului aerian al Alianței, sub egida misiunii de poliție aeriană a NATO.
Într-un moment de criză pe front, un militar de elită ucrainean, erou al apărării Mariupolului, a lansat un apel public, care a stârnit un ecou puternic în societatea ucraineană. Bohdan Krotevich, fostul comandant al Brigăzii Azov, a rupt rândurile și s-a adresat direct președintelui Volodimir Zelenski, avertizând că situația de pe front, în zona orașului-fortăreață Pokrovsk, este, fără exagerare, un „haos total”.
Rușii au desfășurat un număr record de sisteme de apărare aeriană în jurul reședinței private a președintelui rus Vladimir Putin, situată pe malul lacului Valdai, în regiunea Novgorod. În urma analizei imaginilor din satelit, realizată de compania rusă Yandex, se pare că numărul sistemelor de apărare aeriană din jurul reședinței lui Putin reprezintă 20% din totalul sistemelor Pantsir dislocate în Moscova și regiunea Moscovei.
O unitatea a Forțelor pentru Operații Speciale (SOF) ale Ucrainei a reușit să distrugă o facilitate militară foarte importantă în timpul nopții de 9 spre 10 august 2025: un complex radar fix TRLK-10 „Skala-M” aflat în satul Abrikosivka, situat în teritoriul temporar ocupat al Crimeei. Această operațiune de succes reprezintă o nouă demonstrație a capacităților forţelor ucrainene de a viza infrastructura militară rusească aflată mult în spatele liniei frontului, slăbind astfel controlul Rusiei asupra spațiului aerian al peninsulei.
Autoritățile bulgare au demarat o serie de percheziții la nivel național, vizând mai mulți traficanți de arme locali, la solicitarea Ucrainei. Ceea ce a început ca o investigație privind prețurile umflate la livrările de arme către Kiev s-a extins rapid într-o anchetă mult mai amplă, care include acuzații grave de încălcare a sancțiunilor internaționale și vânzarea de echipamente militare către Rusia. Situația scoate la iveală vulnerabilitățile pieței de apărare a Europei de Est și subliniază complexitatea lanțurilor de aprovizionare care pot deveni portițe pentru eludarea sancțiunilor.
Într-un gest cu o simbolistică istorică profundă, Președintele Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, se vor întâlni vineri la Baza Elmendorf-Richardson, în Anchorage, Alaska. Alegerea locației nu este întâmplătoare, iar summit-ul reînvie importanța strategică a unei regiuni situate la granița fragilă dintre Est și Vest.
Un detaliu uluitor, demn de un thriller de spionaj, a ieșit la iveală din interviul oferit recent de șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasil Maliuk. Timp de un an și jumătate, SBU a pregătit una dintre cele mai îndrăznețe misiuni ale războiului, „Operațiunea Pânza de Păianjen”, chiar sub nasul temutului FSB rusesc, la doar un bloc distanță de sediul acestuia din regiunea Celiabinsk.
O operațiune cibernetică masivă, desfășurată de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR), a lovit Filanko Group, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de internet și găzduire web din Rusia. Atacul, care a vizat o companie ce deservește peste 20.000 de clienți, inclusiv forțe de securitate rusești, a dus la distrugerea unei cantități impresionante de date și la scoaterea din funcțiune a unei părți semnificative din infrastructura IT a companiei.
