După mai bine de 8 ani de angajament militar intens, finanțare uriașă și aproximativ 50 de soldați francezi uciși în luptă, președintele Macron a anunțat, la 10 iunie, sfârșitul așa-numitei "Operații Barkhane", lansată de la Paris la 1 august 2014 și formată dintr-un contingent de aproximativ 5.100 de oameni, închiderea bazelor sale militare și o revizuire a strategiei de luptă anti-jihadistă, concentrată în jurul partenerilor europeni.
Deși Franța menționase în repetate rânduri posibilitatea unei retrageri iminente a trupelor sale din Sahel, partenerii africani au fost surprinși de anunț. În cadrul ședinței de astăzi, ar putea apărea noi detalii cu privire la modificările care vor fi aduse operației, cu riscul schimbării semnificative a echilibrului puterii pe teren între armatele obișnuite și jihadiștii afiliați Al-Qaeda și Statului Islamic.
Ministrul francez al Apărării, Florence Parly, într-unul dintre ultimele sale discursuri publice despre Sahel, a recunoscut că viitorul militar precis al Parisului în regiune rămânea încă de definit. "Nu suntem încă în măsură să anunțăm principiile generale ale reorganizării teritoriale", a declarat recent ministrul în timpul unei conferințe de presă. "Această schimbare nu înseamnă sfârșitul angajamentului francez în regiune și nici că ne încetinim eforturile împotriva terorismului". Pe 2 iulie, Parly a anunțat, de asemenea, că, în urma consultărilor cu autoritățile de tranziție din Mali, Franța a decis să reia operațiile militare comune și misiunea națională de consultanță, suspendată pe 3 iunie din cauza loviturii de stat de la Bamako, a doua în aproximativ un an.
Ceea ce se știe în prezent este că numărul trupelor din misiunea Barkhane va fi redus la jumătate, la 2.500, până în 2023. Unitățile de comandă de elită angajate în operație, cunoscute sub numele de "Saber", vor rămâne active în regiune, cu sarcina de a-i urmări pe liderii jihadisti. Potrivit Șefului de Stat Major al armatei franceze, generalul François Lecointre, pierderile suferite de armată și uciderea civililor din cauza atacurilor jihadiste rămân la un nivel încă prea ridicat. "Terorismul islamic continuă să se răspândească, să stabilească baze locale, să ajungă la o populație mai largă", a declarat generalul luna trecută, menționând că dezvoltarea este una îngrijorătoare.
La aceste preocupări se adaugă climatul politic instabil care caracterizează unele dintre națiunile G5, în special Mali și Ciad. Acesta din urmă și-a pierdut recent președintele, Idriss Déby Itno, omul care a condus țara timp de aproximativ trei decenii, ucis într-o ciocnire cu rebelii din nord. De atunci, conducerea națiunii a fost preluată de fiul său, șeful juntei militare la putere. Mali, la rândul său, a asistat la două lovituri de stat militare în nouă luni și este în prezent condus de colonelul Assimi Goita, care, la 24 mai, împreună cu armata, îi arestase pe președintele anteriorului guvern de tranziție, Bah Ndaw, și pe primul ministru, Moctar Ouane.
Cei doi au fost eliberați după ce și-au dat demisia din funcțiile respective, pe 27 mai. Generalul francez Lecointre a recunoscut la o comisie a Senatului că instabilitatea politică din Mali și Ciad a complicat operațiile Parisului în Sahel. "Situația de securitate rămâne nerezolvată", a spus el în camera superioară franceză. "Dar aceasta este atât o problemă politică, cât și una militară".
În această imensă regiune deșertică, odată cu retragerea Franței, combaterea terorismului va trebui preluată de armatele G5 Sahel. Cu toate acestea, puțini văd coaliția ca fiind capabilă să facă față provocării. Parisul va încerca, totuși, să-și convingă partenerii europeni de necesitatea de a lucra pentru securitatea regiunii și se va baza puternic pe grupul de lucru "Takuba", un contingent de trupe de elită care ar trebui să antreneze unități maliene pentru luptă și care astăzi este format din aproximativ 600 de militari francezi, estonieni, cehi, suedezi și italieni.
În cadrul discuțiilor de vineri, 9 iulie, s-ar putea pune problema negocierilor cu grupările armate locale, solicitate de mai multe state africane. Cu toate acestea, Parisul a exclus în mod repetat posibilitatea de a discuta cu înalți oficiali legați de organizații jihadiste afiliate cu Isis și Al-Qaeda. În paralel, va fi contactat și un alt partener, Statele Unite. Ministrul Parly este astăzi la Washington pentru a se întâlni cu omologul ei, Lloyd Austin. Reuniunea servește pentru a confirma sprijinul SUA în regiune prin aprovizionare aeriană, transport logistic și informații.
Potrivit unor surse citate de cotidianul Jeune Afrique, în următoarea reorganizare, sediul G5 Sahel ar trebui transferat din capitala Ciadului N'Djamena în capitala nigeriană, Niamey, deoarece este mai aproape de "Zona celor trei frontiere", un triunghi de teritoriu între Mali, Niger și Burkina Faso considerat deosebit de critic pentru prezența formațiunilor jihadiste.
Summitul de vineri are loc după o întâlnire importantă din 5 iulie între Macron și șeful actualului Consiliu militar de tranziție din Ciad, Mahamat Idriss Deby, pentru prima dată într-o vizită oficială la Paris de la preluarea puterii după moartea tatălui său. Obiectivul francez al reuniunii a fost să asigure garanția angajamentului trupelor din Ciad într-un teritoriu aflat din ce în ce mai mult sub presiune. Cu 4.000 de militari angajați în Forța Multinațională Comună (MNJTF) împotriva Boko Haram și aproximativ 1.500 de angajați în misiunile ONU, inclusiv 700 în Mali, armata din Ciad este un aliat esențial pentru Paris în lupta împotriva terorismului. Guvernul de la N'Djamena a trimis, în ianuarie 2021, 1.200 de militari pentru a integra cei 750 de ciadieni deja prezenți în forța G5 Sahel-Barkhane, poziționată în special la granița cu Nigeria, o altă zonă fierbinte din regiunea subsahariană.
Posibila mutare a sediului G5 Sahel din Ciad în Niger ar putea oferi o oportunitate importantă Italiei de a participa mai mult ca protagonist la reorganizarea forțelor din domeniu în lupta împotriva terorismului subsaharian. După cum a fost anunțat în 3 iunie de ministrul de externe Luigi di Maio, Italia va deschide în curând o nouă bază militară la Niamey, Niger, țară cu care a construit un "parteneriat solid" și în care intenționează să continue să promoveze o "abordare integrată" în sprijinul instituțiilor. Contingentul italian este deja angajat în națiunea africană ca parte a misiunii bilaterale de sprijin în Republica Niger (MISIN). Potrivit lui Di Maio, țara este crucială pentru stabilitatea regională, pentru lupta împotriva terorismului jihadist și pentru gestionarea fluxurilor migratorii către Mediterana.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat miercuri că a trimis un baros pentru a fi livrat Parlamentului European, ca o amintire întunecată a uciderii cumplite a unui luptător.
Președintele turc Recept Tayyip Erdogan a anunțat o „operațiune militară terestră” în nordul Irakului și nordul Siriei.
Parlamentul suedez a aprobat un amendament constituțional care include legi împotriva terorismului, ca răspuns la o condiție a Turciei pentru aderarea Stockholmului la NATO.
Relațiile dintre Turcia și Statele Unite ale Americii sunt la un nivel aproape prăbușit, fapt evidențial și de tragedia care a zguduit Istanbulul în acest weekend.
Mai mulți atacatori au deschis focul sâmbătă seara la un punct de control de securitate din Ierusalimul de Est.
Șeful Mossad, David Barnea a declarat că serviciile de informații israeliene au dejucat recent zeci de atacuri teroriste iraniene în străinătate, în cadrul conferinței anuale a Institutului pentru politici antiteroriste de la Universitatea Reichman din Herzliya.
Doi angajaţi ai ambasadei Rusiei au murit luni într-o explozie în apropiere de misiunea diplomatică a ţării la Kabul, a anunţat Ministerul rus de Externe, precizând că există de asemenea "răniţi în rândul cetăţenilor afgani", potrivit Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
O grupare jihadistă afiliată la Al-Qaeda a anunțat uciderea a patru mercenari din grupul aparținând companiei private ruse de securitate Wagner, într-o ambuscadă în centrul Mali, potrivit site-ului “SITE” specializat în monitorizarea activităților islamiste extremiste.
Talibanii au susţinut joi că nu au informaţii despre moartea liderului Al Qaeda, Ayman al-Zawahiri, anunţată de preşedintele american Joe Biden în urma unui atac cu dronă efectuat de SUA în capitala afgană Kabul, relatează Agerpres, care citează agenţiile AFP şi EFE.
Liderul grupării Stat Islamic în Siria a fost ucis marţi într-un atac cu dronă al Forţelor Aeriene ale SUA, informează Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
Gruparea teroristă Statul Islamic (Statul Islamic din Irak și Levant/Siria) a declarat o nouă „ofensivă globală” care urmărește să profite de „oportunitatea” creată prin faptul că Occidentul este preocupat de războiul aflat în desfășurare în Ucraina.
Organizaţia jihadistă Stat Islamic (ISIS) a promis duminică că va răzbuna moartea fostului său lider, decedat în februarie, şi le-a cerut susţinătorilor săi să profite de războiul din Ucraina pentru a-şi relua atacurile în Europa, transmite AFP.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a informat, pe 14.04.2022, că submarinele diesel-electrice B-274 Petropavlovsk-Kamchatsky și B-603 Volkhov au executat lansări de rachete de croazieră Kalibr din acvatoriul Mării Japoniei, asupra unor ținte navale.
Cel puţin două persoane au murit şi zece au fost rănite într-un schimb de focuri joi în Tel Aviv, acesta fiind al patrulea atac ucigaş într-un mare oraş israelian în două săptămâni, relatează Reuters şi TPS Israel.
Liderul grupului Stat Islamic (ISIS), Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurayshi, care a murit în timpul unei operaţiuni americane în Siria, s-a aruncat în aer "într-un ultim gest disperat de laşitate", a declarat joi preşedintele american Joe Biden, care a afirmat că a preferat o operaţiune de comando pentru a reduce la minim numărul de victime civile, relatează Agerpres, care citează AFP şi Reuters.
Forţele pentru operaţiuni speciale ale SUA au executat cu succes o misiune antiteroristă în nord-vestul Siriei, a anunţat Pentagonul, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Federația Rusă a prezentat oficial în vara anului trecut noul său avion de generația a V-a - Su-75 Checkmate (Șah-mat), aeronavă menită să contracareze pe piața aviației militare avioanele de generația a V-a americane produse de Lockheed Martin, F-35 Lightning II.
Generalul-maior Yitzhak Brik, rezervist în armata israeliană, a susținut că armata nu este pregătită de război, în cazul unui conflict cu milițiile loiale Iranului în Siria, Yemen și Irak și mișcarea Hamas din Gaza.
Forţele armate ale SUA au întreprins o "amplă operaţiune aeropurtată" lângă Deir al-Zor, în estul Siriei, a anunţat luni agenţia de presă siriană SANA, preluată de Reuters, scrie Agerpres.
Documentele secrete care circulă despre cooperarea militară dintre Franța și Egipt, în apropierea Deșertului de Vest, în apropierea frontierei cu Libia, au stârnit controverse puternice și întrebări cu privire la numărul de civili egipteni care au fost victimele acțiunilor secrete.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a confirmat sâmbătă uciderea a patru femei afgane ale căror trupuri neînsufleţite au fost găsite la Mazar-i-Sharif, în nordul ţării, în contextul în care recent au fost raportate mai multe asasinate având ca victime activiste, transmite Agerpres, care citează AFP.
Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, a anunţat joi condamnarea la moarte a şase bărbaţi acuzaţi de "colaborare" cu Israelul, potrivit unui comunicat al acestei grupări radicale, citat de AFP.
Armata americană a anunţat vineri uciderea unui important lider Al-Qaida, Abdul Hamid al-Matar, într-un atac cu dronă în Siria, la două zile după atacul împotriva unei baze din sudul ţării utilizate de coaliţia antijihadistă condusă de Statele Unite, informează AFP şi Reuters.
Procurorii au arestat doi foști militari din Forțele Armate germane (Bundeswehr), acuzați pentru încercarea de a forma un grup terorist. Unitatea paramilitară urma să acționeze în Yemen și ar fi pus în pericol viețile civililor, potrivit unui articol al publicației Deutsche Welle.
Ancheta privind uciderea deputatului britanic David Amess, înjunghiat vineri în timpul unei reuniuni electorale, într-o biserică la aproximativ 60 km est de Londra, a fost încredinţată serviciilor antiteroriste, a anunţat vineri seara poliţia locală, relatează AFP.
Luptători ai grupării jihadiste Stat Islamic (ISIS) din Afganistan au atacat forţele talibane în provincia Parwan din nordul ţării, a declarat vineri un purtător de cuvânt al talibanilor, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Un soldat francez a fost ucis în lupte împotriva unui grup terorist armat în Mali, informează Agerpres, citând DPA.
Autoritățile sudaneze au confiscat toate bunurile, activele și proprietățile mișcării palestiniene Hamas din Sudan, elemente care au constituit timp de decenii o resursă importantă pentru activitatea grupării. Principalele active ale Hamasului din Sudan includeau hoteluri, proprietăți imobiliare, companii și terenuri.
Postul american Fox News a relatat că există o stare de îngrijorare în Statele Unite din cauza transporturilor "misterioase și suspecte" trimise de EAU în Afganistan, în urma retragerii americane, și că acestea ar fi putut cădea în mâinile rețelei Haqqani, care este aliată cu talibanii, și pe care Washingtonul o clasifică drept "teroristă".
Cel puţin şapte soldaţi pakistanezi au fost ucişi şi patru răniţi de talibani pakistanezi în cursul nopţii de marţi spre miercuri în cel mai sângeros atac petrecut în regiunea tribală frământată de la graniţa cu Afganistan, transmite Agerpres, care citează DPA.
Inovația continuă în cadrul Task Force X, iar cea mai recentă realizare promite să transforme modul în care sunt desfășurate misiunile militare moderne.
Tensiunile din Orientul Mijlociu reverberează tot mai puternic și în Europa, în contextul evoluțiilor recente dintre Israel și Iran. Invitat la Digi24, ambasadorul Israelului în România a tras un semnal de alarmă în privința amenințării reprezentate de regimul teocrat de la Teheran și a subliniat că intervențiile militare ale statului israelian vizează distrugerea capacităților nucleare iraniene. Iranul a fost la doar câțiva centimetri de a obține armament nuclear, fapt ce reprezintă o amenințare nu doar pentru Israel și Orientul Mijlociu, dar și pentru Europa.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat, duminică seara, că liderii G7 vor discuta despre noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă dictatorul rus Vladimir Putin nu acceptă negocierile de încetare a focului.
Lipsa de profesionalism a MApN sub conducerea ministrului Angel Tîlvăr are consecințe pe mai multe decenii față de programul de înzestrare al României. Iar un exemplu elocvent de „viziune strategică de mare anvergură” e rezentant de cazul elicopterelor H215M. După ani în care România a trecut la „și altele” înzestrarea cu elicoptere moderne, flota actuală fiind deja îmbătrânită și depășită tehnologic, o viitoare alegere a H215 a ridicat multe sprâncene. Mai ales în contextul în care modelul nu doar că nu mai e achiziționat pe piața externă, dar există programe care deja pregătesc o generație viitoare de elicoptere ce au la bază tehnologii de ultimă oră și lecții ale conflictelor moderne, inclusiv războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.
Israelul a atacat sediul Ministerului iranian de Externe din Teheran, rănind mai mulţi civili, potrivit unei surse din cadrul Ministerului de Externe. Tot în această noapte, Iranul a lovit și el puternic Tel Avivul.
Pe măsură ce războiul din Ucraina remodelează doctrina militară, Polonia, stat aflat în prima linie pe flancul estic al NATO, nu doar că ia notițe, ci scrie deja următorul capitol pentru armata sa. Polonia își asamblează o nouă „Forță de Drone” formidabilă, o inițiativă atât de ambițioasă încât a atras atenția unuia dintre cei mai inovatori contractori militari din Statele Unite.
Armata Statelor Unite ale Americii anunţă că se pregăteşte să facă un pas calculat, dar esențial, în cursa tot mai acerbă a înzestrării cu sisteme de arme hipersonice. În timp ce prima sa unitate de rachete „Dark Eagle”, capabile să atingă viteze de peste Mach 5, este încă în faza de testare, Pentagonul a confirmat deja planurile pentru a doua baterie. Aceasta urmează să fie declarată operațională în ultimul trimestru al anului fiscal 2026, conform unui raport recent al agenției federale independente GAO (Government Accountability Office).
În ultimele două nopţi, cerul Israelului a fost brăzdat de o ploaie rachete iraniene. Aproximativ 150 până la 200 de rachete balistice au fost lansate de Iran spre ținte militare și civile, ceea ce s-a dovedit un test pentru rețeaua de apărare aeriană multi-stratificată a Israelului. Așa cum era de așteptat, sistemele precum Arrow și David's Sling au intrat în acțiune.
În timp ce oficialii vorbesc despre "parteneriat strategic" și "interoperabilitate", realitatea de pe teren, din România și până în Germania, sună altfel: zgomotul motoarelor de tanc, bubuitul artileriei și freamătul elicopterelor de atac. Exercițiul "Saber Guardian 25", cu cei aproximativ 10.000 de militari ai săi, nu este doar un antrenament. Este un mesaj puternic și clar, transmis în limbajul universal al puterii militare, iar destinatarul principal se află la Kremlin.
Sâmbătă, pe Constitution Avenue, nu a defilat doar Armata Statelor Unite. A defilat o anume viziune asupra Americii – una cu blindaj greu, susținută de zgomotul motoarelor cu turbină și aprobată personal de președintele Donald Trump. Parada aniversară a 250 de ani de la înființarea Armatei SUA, o producție care a costat zeci de milioane de dolari, a fost, în esență, spectacolul lui Donald Trump. Și, la fel ca majoritatea acțiunilor președintelui, a divizat națiunea americană pe care forțele armate au jurat să o apere.
Rusia înregistrează o nouă lovitură în Mali, după ce mercenarii care acționează în cadrul binecunoscutului Corp African au suferit pierderi mari în confruntările armate cu membrii Frontului pentru Eliberarea Azawadului (FLA). Luptele au avut loc în apropierea zonei Anomalen, regiunea Aguel-hoc, unde luptătorii FLA au atacat un convoi militar rus, distrugând mai multe vehicule și ucigând un număr neprecizat de mercenari. Informațiile locale indică faptul că forțele ruse se deplasau cu echipament militar când au fost prinse într-o ambuscadă bine coordonată.
În cursul nopții de 15.06.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele kamikaze, militarii ruși au întrebuințat rachete balistice și de croazieră, dar și rachete hipersonice Kinjal.
După ani de dezvoltare în spatele unui văl de secretomanie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au oferit publicului o primă imagine a viitorului său arsenal de descurajare: noua rachetă de croazieră stealth cu capacitate nucleară, AGM-181A Long-Range Standoff (LRSO). Imaginea, deși doar o randare digitală, confirmă ceea ce experții bănuiau de mult: noua armă este proiectată pentru o singură misiune principală - să penetreze cele mai avansate și dense sisteme de apărare aeriană, precum cele ale Rusiei și Chinei, și să livreze o lovitură nucleară.
Aliații direcți de nivel statal ai Rusiei, în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sunt Iranul și Coreea de Nord. Pe lângă aceștia există și un aliat care se disimulează în jucător neutru, acesta fiind China. Orice lovitură încasată de unul dintre acești aliați importanți ai Rusiei, este una pe care Moscova o resimte din plin, deoarece pune la îndoială capacitatea ei de a gestiona amplul război hibrid pe care l-a lansat împotriva Occidentului.
O unitate ucraineană de apărare antiaeriană, proaspăt echipată cu sistemul german IRIS-T, a transformat prima sa misiune de luptă într-o demonstrație de forță. Într-o singură confruntare, unitatea a interceptat și distrus șapte rachete de croazieră rusești, stabilind un nou record de eficiență și semnalând o schimbare calitativă în capacitatea Ucrainei de a-și proteja spaţiul aerian.
În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile Rusiei către cei mai mari 20 de parteneri comerciali ai săi au crescut cu 18%, ajungând la 330 de miliarde de dolari în timpul războiului din Ucraina, potrivit unui raport ajustat la inflație publicat pe 13 iunie de Institutul de Economie Germană din Koln. Acesta a comparat datele exporturilor Rusiei în anii 2021 și 2024.
Printr-un singur atac complex, lansat în primele ore ale zilei de vineri, 13 iunie, Israelul pare să fi realizat imposibilul: a decapitat vârful ierarhiei militare iraniene și a neutralizat cea mai mare parte a arsenalului iranian de rachete balistice înainte ca acesta să poată fi folosit. Operația, denumită „Leul Răsare” (Rising Lion), reprezintă o regândire fundamentală a modului în care Israelul îşi proiectează puterea militară în Orientul Mijlociu. Acționând pe baza informațiilor că un atac iranian era iminent, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au pariat totul pe o lovitură preventivă de o amploare fără precedent. Miza a fost uriașă: dacă operațiunea eșua, Israelul s-ar fi confruntat cu un baraj de sute de rachete. Dacă reușea, ar fi putut anihila amenințarea pentru anii următori.
România, aflată în prima linie a NATO în fața unei Rusii tot mai agresive, face un pariu uriaș pe viitorul forțelor sale aeriene: achiziția avionului de generația a cincea, F-35 Lightning II. Pe hârtie, este o mișcare strategică esențială si de dorit sa fie implementată cât mai repede. În realitate, aceste avioane invizibile pe radar riscă să devină cele mai scumpe piese de muzeu dacă nu vor avea unde să aterizeze. Într-o intervenție la conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania, Cătălin Podaru, CEO-ul Leviatan Group – una dintre companiile românești care construiește infrastructura critică pentru apărare – a tras un semnal de alarmă. Mesajul său a fost cât se poate de clar: România riscă să-și submineze propriile eforturi de înzestrare din cauza unui inamic intern redutabil nummit birocrație.
Ucraina are un nou as balistic în mânecă. Și este unul creat acasă. După ani de dezvoltare rachetă balistică ucraineană cu rază scurtă de acțiune, Sapsan, a trecut testul focului în luptă și a intrat în producția de serie. Pentru planificatorii militari de la Kremlin, aceasta este o veste extrem de proastă. În luna mai 2025, o rachetă Sapsan a lovit cu succes o facilitate militară rusă la o distanță de aproape 300 de kilometri, validându-și astfel capacitățile într-un mediu de luptă real. Confirmarea vine de la Valentin Badrak, directorul think-tank-ului ucrainean Centrul pentru Studii Armate, Conversie și Dezarmare, care a subliniat că nu mai există „niciun obstacol” în calea producției de serie pentru această armă.
Într-un climat internațional marcat de tensiuni strategice și de o cascadă de escaladări militare, atacul Israelului asupra instalațiilor nucleare din Iran a declanșat un val de reacții, speculații și analize. Ioana Constantin Bercean, cercetător și poate cea mai importantă voce din România pe dosarele Orientului Mijlociu, oferă o evaluare extrem de tranșantă asupra evenimentelor, dezvăluind complexitatea și riscurile unui conflict ce depășește granițele regionale. Iar ceea ce va urma va fi un test major pentru DonaldTrump care, amintește cercetătoarea, „a câștigat al doilea mandat pe un discurs anti-război”, dar America ar putea fi atrasă într-un conflict în regiune.
Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a informat, pe 13.06.2025, că avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate în aer pentru a escorta o aeronavă de cercetare rusească de tip Il-20, în spațiul aerian polonez situate deasupra Mării Baltice.
Vineri seara, sirenele care au răsunat peste Tel Aviv și Ierusalim nu au anunțat un atac limitat al unui proxy, ci baraje de rachete balistice lansate direct de pe teritoriul iranian. A fost răspunsul previzibil, dar terifiant, la ceea ce Israelul a numit "Operațiunea Rising Lion" – un atac preventiv de o anvergură și o îndrăzneală uluitoare.
După decenii de eșecuri costisitoare și miliarde de dolari irosiți, Armata Statelor Unite pare, în sfârșit, pe drumul cel bun pentru a înlocui legendarul, dar depășitul, vehicul de luptă al infanteriei M2 Bradley. Gigantii din domeniul apararii, American Rheinmetall și General Dynamics Land Systems (GDLS), au primit undă verde pentru a trece la următoarea etapă, cea de Inginerie și Dezvoltare (EMD), a programului XM30.
Timp de peste un deceniu, narațiunea oficială a fost simplă și convenabilă din punct de vedere politic: sistemele de apărare antirachetă ale NATO din Europa, în special facilitățile terestre AegisAshore din România și Polonia, erau acolo pentru a proteja continentul de amenințări cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune venite din Orientul Mijlociu, adică din Iran, iar mai nou dinspre Federaţia Rusa. Discuțiile purtate în prezent în spatele ușilor închise la sediul NATO nu vizează o simplă actualizare, ci o reconfigurare fundamentală a modului în care Alianța se apără în fata amenințărilor aeriene.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reconfirmat că actualul guvern german „nu ia în considerare” furnizarea de rachete de croazieră Taurtus către Ucraina, în pofida faptului că Kievul solicită de mult timp aceste rachete cu raza de acțiune de peste 500 km, cu care ar putea lovi ținte în adâncimea teritoriului Rusiei.
În primăvara lui 2023, România și Turcia au semnat contractul prin încredințare directă G2G (Guvern la Guvern) privind achiziția de drone turcești de tip Bayraktar TB2. Iar vestea bună e că sunt deja livrate toate dronele. Acest lucru a fost confirmat în exclusivitate de Excelența Sa Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Turciei în România, în cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania.
Când ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a admis pe 13 iunie că Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere a sprijinului militar american, nu a făcut doar o declarație politică. A tras un semnal de alarmă care reverberează în fabricile de armament, în statele occidentale și pe linia frontului din Ucraina. „Da, este corect. Așa ar fi, și trebuie să ne ocupăm de asta,” a spus Pistorius.
Asaltul israelian masiv asupra Iranului, din dimineaza zilei de vineri, a fost mult mai mult decât un raid aerian la scară largă. A fost o operațiune sofisticată, pe mai multe niveluri, care a inclus un element uluitor de tip ''coloana a cincea'': celule de comando conduse de Mossad care au lansat drone și rachete de precizie de la baze secrete aflate pe teritoriul iranian.
Israel a demarat o operațiune militară extinsă nemaiîntâlnită în ultimele trei decenii, numită „Operation Rising Lion” („Leul care se ridică”). Zeci de facilități iraniene au fost lovite de aviația militară israeliană. Dar israelienii nu au lovit doar facilitățile nucleare ale Iranului, ci au decimat, la propriu, conducerea militară iraniană.
În cadrul conferinței „DefenseRomania Security Dialogue 2025”, organizată de Defense Romania la București, ambasadorul Ucrainei în România, Excelența Sa Ihor Prokopchuk, a susținut un discurs despre realitățile de pe front, nevoile militare urgente ale Ucrainei și pericolul direct reprezentat de Rusia pentru întreaga regiune. Inclusiv pentru România. Discursul acestuia a avut loc în panelul ambasadorilor, unde mai mulți șefi de misiuni diplomatice au participat la invitația DefenseRomania.
În urmă cu puțin timp lovituri aeriene masive israeliene au vizat mai multe obiective militare în nord-vestul Iranului, relatează televiziunea de stat iraniană. Israelul a atacat cu avioane de luptă mai multe ținte din Iran.
Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.
