Poți descărca aplicația:
Lukaşenko ''mi-a cerut să formez un contingent de membri ai forţelor de ordine. Şi l-am făcut. Dar am convenit de asemenea că acesta va fi folosit numai dacă situaţia scapă de sub control'', a declarat Putin la postul Rossiya 1.
,,Lukaşenko mi-a transmis că ar dori să-i oferim, în caz de necesitate, ajutorul necesar. Şi i-am spus că Rusia îşi va îndeplini obligaţiile'', a menţionat liderul de la Kremlin, explicând faptul că în virtutea acordurilor bilaterale şi multilaterale, respectiv Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTCS) şi Uniunea Rusia-Belarus, Moscova are ''obligaţii'' faţă de Minsk.
Preşedintele rus a apreciat că în opinia Moscovei situaţia din Belarus este în curs de normalizare şi deocamdată nu vede necesitatea folosirii unor forţe ruseşti în această ţară în contextul crizei politice şi al manifestaţiilor ce continuă după alegerile prezidenţiale din 9 august la care Lukaşenko a obţinut 80% din voturi, rezultat contestat de opoziţie, precizează Agerpres.
''Sper că toate problemele, şi ele există, desigur, altfel oamenii nu ar ieşi în stradă, este un lucru absolut evident, se vor soluţiona în cadrul constituţional şi legal, şi prin mijloace paşnice'', a afirmat preşedintele rus.
El a acuzat puterile occidentale că încearcă să influenţeze evoluţiile din Belarus, în timp ce în opinia sa Rusia are faţă de Belarus un comportament mult mai moderat decât europenii şi americanii. ''Nouă nu ne este indiferent ce se întâmplă acolo (în Belarus). Este o ţară foarte apropiată, ar putea fi ţara cea mai apropiată de noi'', a subliniat Vladimir Putin.
Kremlinul a transmis, săptămâna trecută, că nu este nevoie ca Rusia să ajute militar Belarusul sau în alt fel, în contextul tulburărilor privind contestatele alegeri prezidenţiale de la 9 august, şi că nici Belarusul nu vede nevoia unui astfel de sprijin din partea Moscovei. Puţin l-a asigurat pe Lukaşenko de acum două săptămâni că Rusia e gata să ajute inclusiv militar Belarus dacă va fi nevoie
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus, pe 16 august, liderului belarus Aleksandr Lukaşenko, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Moscova este gata să asigure sprijin în conformitate cu pact militar colectiv din care ambele fac parte dacă va fi necesar, informa Kremlinul, la momentul respectiv într-un comunicat. Kremlinul preciza în acelaşi comunicat că asupra Belarusului se aplică presiune externă, dar nu a menţionat cine face acest lucru.
Puţin i-a promis lui Lukaşenko ajutor pentru asigurarea securităţii Belarusului
Preşedintele Belarusului, Alexandr Lukaşenko, aflat în dificultate în urma unei masive mişcări de contestare post-electorală, a respins în urmă cu o săptămână orice mediere externă între el şi opoziţie şi a susţinut că omologul său rus Vladimir Putin l-a asigurat cu privire la un ajutor al Rusiei pentru securitatea Belarusului, relata la momentul respectiv agenţia Belta.
,,Ne-am înţeles cu el (cu Vladimir Putin): imediat ce facem prima cerere, un ajutor complet va fi furnizat (de către Rusia) pentru asigurarea securităţii Belarusului'', a spus Lukaşenko în urma unei convorbiri telefonice cu liderul de la Kremlin. ''Când este vorba despre dimensiunea militară, avem un acord cu Federaţia Rusă în cadrul Uniunii (Rusia-Belarus) şi OTCS (Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă)'', a amintit el, după ce a pus actualele manifestaţii din Belarus pe seama unor ingerinţe externe.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, precizează că poziţia exprimată de Federaţia Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată.
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a insistat miercuri că Rusia "nu are niciun drept de veto" în cazul în care se va decide ca Ucraina să devină parte a NATO, relatează agenţia de presă Agerpres, care citează EFE şi publicaţia Ukrainska Pravda.
Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Eduard Hellvig, însoţit de o delegaţie din conducerea instituţiei, a efectuat, zilele acestea, o vizită partenerială la Bruxelles şi în Statele Unite ale Americii, informează un comunicat transmis de SRI.
Un avion de vânătoare de tip F-16 Fightning Falcon a fost implicat într-un incident în Japonia când a fost nevoit să arunce două rezervoare de combustibil pentru a efectua o aterizare de urgență. Ministerul Apărării de la Tokyo, în urma incidentului, a solicitat Washigtonului consemnarea la sol a aeronavelor F-16.
Încă după prăbușirea avionului de tip F-35B în momentul decolării de pe portavionul HMS Queen Elizabeth au existat temeri justificate cu privire la faptul că rușii pot ajunge primii la epava aeronavei, având în vedere că avionul s-a prăbușit în apele internaționale.
Preşedintele autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a recunoscut miercuri că peninsula ucraineană Crimeea este rusească, după o lungă perioadă de ezitare, transmite Agerpres, citând DPA.
Serviciile de securitate ruse (FSB) au anunţat joi că au arestat trei spioni ucraineni, dintre care unul pregătea un "atac" cu explozibili, pe fondul unei creşteri a tensiunilor între cele două ţări, relatează Agerpres, care citează France Presse.
Secretarul american al apărării Lloyd Austin a sugerat joi că orice răspuns al SUA la acţiunile Rusiei în legătură cu Ucraina ar putea fi dat împreună cu comunitatea internaţională, în timp ce a cerut Moscovei transparenţă cu privire la concentrarea sa militară, relatează Agerpres, care citează Reuters.
