Războiul hibrid al Rusiei împotriva Occidentului (II.) Acțiunile cibernetice: De la atacul asupra sectorului energetic la spionajul ambasadelor
Profilul autoarei poate fi consultat AICI.
Puteți citi aici primul episod: Războiul hibrid al Rusiei împotriva Occidentului (I.). Doctrina Gherasimov, forțe paramilitare (IPb) și grupurile de voluntari (IV).
Redăm așadar integral al doilea episod al lucrării semnată de Sînziana Iancu, „Consolidarea rezilienței în contextul amenințărilor hibride rusești”:
Dimensiunea cibernetică este esențială în războiul hibrid modern, fiind folosită pentru a destabiliza și influența statele țintă fără confruntări militare directe. Federația Rusă a demonstrat, în mod repetat, capacitatea de a integra atacuri cibernetice sofisticate în strategii complexe de dezinformare și subminare a infrastructurii critice. În cele ce urmează, vom discuta acțiunile din spațiul cibernetic ca pe o ilustrare a ambițiilor și metodelor Federației Ruse, ca pe un studiu de caz al unui microcosmos al războiului hibrid.
Federația Rusă folosește amenințările și atacurile cibernetice în contextul negării plauzibile prin intermediul unor tactici sofisticate care implică actori statali și non-statali, cum ar fi grupuri de hackeri afiliați sau proxy. Aceste atacuri sunt adesea atribuite unor grupuri obscure sau sunt disimulate pentru a crea confuzie cu privire la sursa reală, permițând Federației Ruse să nege oficial implicarea. Motivațiile includ influențarea politică și economică, destabilizarea guvernelor europene, subminarea încrederii în instituțiile democratice și obținerea de avantaje strategice fără riscul de a declanșa un răspuns militar direct. Negarea plauzibilă oferă Federației Ruse spațiu de manevră în diplomație, reducând probabilitatea unor sancțiuni internaționale severe sau a escaladării conflictului.
În acțiunile sale subversive, Federația Rusă folosește și viruși performanți / software malițioase în spațiul cibernetic în vederea influențării, monitorizării, controlării și dezinformării (Knut, Tanderø, 2022). După invazia Ucrainei în 2022, Federația Rusă a utilizat o gamă largă de “amenințări persistente avansate” (Advanced Persistent Threat / APT) în cadrul atacurilor cibernetice împotriva Europei. Principalele grupuri de APT implicate sunt APT28 (cunoscut și sub numele de Fancy Bear) și Sandworm (cunoscut și sub numele de Voodoo Bear) (K. Saalbach, 2020).
APT (Advanced Persistent Threats) sunt atacuri cibernetice complexe și bine coordonate, desfășurate de grupuri sau actori cu resurse semnificative și expertiză avansată. Scopul acestor atacuri este să obțină acces neautorizat și să mențină prezența în rețelele vizate pentru perioade lungi de timp, fără a fi detectate. Sunt avansate deoarece utilizează tehnici sofisticate și personalizate, adesea implicând vulnerabilități zero-day (vulnerabilități necunoscute anterior), persistente, deoarece atacatorii își mențin accesul în sistemul țintă pentru o perioadă extinsă, cu scopul de a extrage informații sensibile sau de a influența sistemele atacate și sunt realizate de entități motivate politic, economic sau militar, cum ar fi state naționale, organizații criminale sau grupuri de hackeri sponsorizate de state (MITRE, s.a.).
APT-urile sunt de obicei orientate către entități specifice, precum guvernele, corporațiile mari, infrastructurile critice și organizațiile cu informații sensibile, cu intenția de a fura date confidențiale, de a spiona sau de a compromite securitatea națională. Combaterea acestor amenințări necesită măsuri avansate de securitate cibernetică și monitorizare continuă.
La data de 03 mai 2024, diplomația americană a condamnat o campanie de atacuri cibernetice în Europa și a atribuit serviciului rus de informații militare (GRU) responsabilitatea pentru acțiuni împotriva Germaniei, Republicii Cehe, Lituaniei, Poloniei, Slovaciei și a Suediei (US embassy & consulates in Russia, 2024). APT28, cunoscut și cu denumirile de Sofacy, Pawn Strom, Csar Team, Sednit, Fancy Bear, Strontium și Forest Blizzard, este o amenințare cu o istorie cunoscută de implicare în comportamente malițioase, nefaste, destabilizatoare și perturbatoare (Miller, 2024).
Acesta reprezintă un grup care se concentrează pe țintele de relevanță politică pentru Federația Rusă care și-a făcut simțită prezența începând cu 2004 (K. Saalbach, 2020). APT28 folosește folosește o varietate de programe malițioase (malware droppers, precum: Sofacy, X-Agent, X-Tunnel, WinIDS, Foozer și DownRange) inclusiv pentru telefoanele inteligente (smartphone) (K. Saalbach, 2020). Potrivit APT28 are o strategie tipică de atac, inițiat de un e-mail de phishing elaborat și țintit. Acesta poate include un link către un subiect interesant, însă adresa site-ului (URL) este ușor diferită de URL-ul original, astfel încât victima ajunge pe un site malițios (tabnabbing) (K. Saalbach, 2020).
Uneori, utilizatorul-țintă este rugat să reintroducă datele de autentificare. Ceea ce pare a fi o eroare tehnică inofensivă este, de fapt, folosit pentru a obține parole (Credential Phishing) (K. Saalbach, 2020). În prezent, numărul de URL-uri false este crescut, iar potrivit firmei de securitate ESET, peste 4.400 de URL-uri au fost scurtate între martie și septembrie 2015 prin metoda bitly (K. Saalbach, 2020). Mai multe dintre domeniile pe care APT28 le-a înregistrat imitau inclusiv nume de domenii NATO. De asemenea, uneori au fost folosite atacuri de tip „watering hole”, prin care anumite site-uri potențial interesante pentru țintă au fost infectate, cu Browser Exploitation Framework (BeEF), iar în timpul vizitei pe acel site, browser-ul persoanei țintă va fi atacat (K. Saalbach, 2020).
SUA au inculpat și sancționat anterior actori asociați cu APT28 pentru implicarea acestora într-o gamă largă de activități cibernetice malițioase, inclusiv activități cibernetice menite să interfereze în alegerile prezidențiale din SUA din 2016 și operațiuni de hack-and-leak susținute, care au vizat Agenția Mondială Anti-Doping (WADA), având intenția de a submina și a decredibiliza imaginea organizației (US Embassy & Consulates in Russia, 2024).
Astfel, comportamentul Federației Ruse ignoră Cadrul pentru comportamentul responsabil al statelor în spațiul cibernetic, așa cum a fost afirmat de toate statele membre ale ONU. Cadrul pentru comportamentul responsabil al statelor în spațiul cibernetic evidențiază necesitatea cooperării la nivel internațional și a coordonării unor măsuri de prevenire a activităților cibernetice malițioase care amenință securitatea și stabilitatea internațională. Implementarea normelor ONU contribuie la reziliența cibernetică, credibilitatea internațională și stabilitatea globală în spațiul cibernetic.
Potrivit site-ului MITRE, sunt 152 de grupuri, la nivel global, care desfășoară activități ce sunt urmărite de comunitatea de securitate. Analiștii urmăresc aceste clustere folosind diverse metodologii analitice și termeni, precum grupuri de amenințări, grupuri de activități și actori ai amenințărilor. Unele grupuri au mai multe denumiri asociate cu activități similare, deoarece diferite organizații urmăresc activități similare sub nume diferite (MITRE, s.a.).
Principalele APT-uri folosite în acțiunile agresive ale Federației Ruse în spațiul cibernetic:
1. APT28 (Fancy Bear): Această grupare a fost implicată în atacuri de spionaj cibernetic și dezinformare pe termen lung asupra rețelelor guvernamentale și a organizațiilor internaționale, utilizând tehnici sofisticate de infiltrare și exfiltrare a datelor (CISA, 2024). APT28 a exploatat vulnerabilitățile routerelor Cisco pentru a desfășura atacuri de recunoaștere și a instala malware (CISA, 2024).
2. Sandworm (Voodoo Bear): Această grupare a fost responsabilă pentru atacuri asupra infrastructurii critice și a folosit malware-ul Cyclops Blink, un înlocuitor pentru VPNFilter, pentru a compromite dispozitivele de rețea (CISA, 2024). Sandworm a fost implicat în atacuri asupra rețelelor electrice și a altor infrastructuri critice, similare cu cele realizate în Ucraina în 2015 și 2016 (Mueller et al., 2023).
3. APT Turla, cunoscut și sub numele de Snake: Un instrument sofisticat de spionaj cibernetic utilizat de actorii statali ruși pentru a compromite rețele și a exfiltra date (CISA, 2024). Este cunoscut pentru operațiunile sale complexe și persistente de spionaj cibernetic. Acest grup este activ de mai bine de un deceniu și este recunoscut pentru dezvoltarea și utilizarea de malware sofisticat, fiind implicat în atacuri împotriva guvernelor, organizațiilor diplomatice, instituțiilor militare și companiilor din diverse industrii. Folosește tehnici precum spear-phishing, exploatarea vulnerabilităților software, și implanturi de malware pentru a obține acces neautorizat și a extrage date sensibile.
4. APT Gamaredon: Acest APT este un alt grup de hacking afiliat cu Federația Rusă, care a fost activ în principal în operațiuni de spionaj cibernetic și război informațional. Gamaredon este implicat în atacuri care vizează organizații guvernamentale, militare și de infrastructură critică. Utilizează spear-phishing și malware pentru a compromite rețelele și a colecta informații sensibile. Este cunoscut pentru utilizarea de malware personalizat, inclusiv backdoor-uri și troieni de acces la distanță (RAT). A desfășurat multiple campanii de atacuri cibernetice împotriva Ucrainei, mai ales în contextul conflictului actual, însă a vizat și alte state din Europa de Est, inclusiv Polonia și România, în încercarea de a obține informații strategice și de a destabiliza regiunea.
Numărul de atacuri cibernetice și impactul acestora asupra societății europene a fost ridicat. În perioada 2022-2023, au fost înregistrate 806 atacuri cibernetice asociate războiului din Ucraina. Aceste atacuri nu s-au limitat doar la Ucraina, ci au vizat și aliații săi, inclusiv statele din Uniunea Europeană (CERT Europa, 2023).
Potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), în primul an al invaziei, au fost identificate 47 de incidente cibernetice publice inițiate de Federația Rusă, în Ucraina (Mueller et al., 2023). De asemenea, raportul Thales Group subliniază că, în vara anului 2022, numărul incidentelor legate de conflict în statele UE era aproape egal cu cel din Ucraina (85 versus 86) (Thales, 2023).
Un alt studiu a arătat că în primele șase luni ale anului 2023, numărul incidentelor investigate de CERT-UA s-a dublat comparativ cu sfârșitul anului 2022, ajungând la o medie de 4-5 incidente pe zi (Pereira, 2023).
Pe parcursul perioadei menționate, Federația Rusă a desfășurat o serie de atacuri cibernetice majore, dintre care cele mai notabile includ:
Atacul asupra Viasat
- Data: 24 februarie 2022
- Locație: Ucraina și Europa Centrală
- Obiectiv: Infrastructura de comunicații a companiei Viasat, utilizată de forțele militare ucrainene.
- Impact: Atacul a provocat întreruperi masive pentru mii de utilizatori, inclusiv ferme eoliene și utilizatori de internet din Europa Centrală.
- Răspuns: Autoritățile europene și americane au condamnat atacul, subliniind implicarea GRU (serviciul de informații militare rusesc). (UK gov., 2022)
Campania de spionaj împotriva unor ambasade
- Data: Începând cu 2023
- Locație: Ambasadele Georgiei, Poloniei, Ucrainei și Iranului
- Obiectiv: Colectarea de informații politice și militare.
- Impact: Hackeri ruși au exploatat o vulnerabilitate a serverului webmail pentru a injecta malware și a colecta informații sensibile (CSIS, 2024).
Atacul ransomware asupra Suediei
- Data: Ianuarie 2024
- Locație: Suedia
- Obiectiv: Furnizorul de servicii digitale pentru guvernul suedez.
- Impact: Atacul a afectat operațiunile a 120 de birouri guvernamentale, cauzând întreruperi semnificative în contextul
pregătirilor Suediei de a adera la NATO.
- Răspuns: Suedia a implementat măsuri de recuperare și investigare a incidentului (CSIS, 2024).
Atacul asupra infrastructurii de energie
- Data: Perioada 2023
- Locație: Diverse locații din Europa
- Obiectiv: Infrastructura energetică.
- Impact: Atacuri persistente asupra sectorului energetic, în special asupra rețelelor electrice și a altor infrastructuri critice, pentru a crea instabilitate și a compromite operațiunile energetice.
- Răspuns: Îmbunătățirea măsurilor de securitate cibernetică și izolarea rețelelor operaționale de cele corporative (Pereira, 2023).
Atacul asupra FINTRAC (Centrul de analiză a tranzacțiilor și rapoartelor financiare din Canada)
- Data: Martie 2024
- Locație: Canada
- Obiectiv: Sistemul de informații financiare FINTRAC.
- Impact: Deși atacul nu a compromis sistemele de informații sau clasificate, a necesitat deconectarea temporară a sistemului pentru evaluare și remediere.
- Răspuns: Măsuri de securitate suplimentare și investigații pentru a determina sursa și metodele de atac (CSIS, 2024).
Cele mai recente atacuri includ campanii de spionaj cibernetic și atacuri asupra infrastructurii energetice și a organizațiilor guvernamentale. Un exemplu notabil este atacul asupra ambasadelor în februarie 2024, care a vizat colectarea de informații sensibile prin exploatarea vulnerabilităților serverelor de e-mail (CSIS, 2024). Atacurile cibernetice rusești au vizat infrastructuri critice, organizații guvernamentale și instituții internaționale, cu scopul de a destabiliza și a obține informații strategice. Deși multe dintre aceste atacuri au avut un impact semnificativ, măsurile de securitate și contracarare implementate de statele vizate au contribuit la atenuarea efectelor și la protejarea infrastructurilor critice.
În ianuarie 2024, au fost raportate și analizate 288 evenimente de atacuri cibernetice. Motivele principale au fost criminalitatea cibernetică (81.9%), spionajul cibernetic (6.3%), hacktivismul (3.8%) și războiul cibernetic (2.8%). Ransomware-ul a fost cea mai comună tehnică de atac (18.1%), urmat de malware (16%) și exploatarea vulnerabilităților (11.1%) (Passeri, 2024).
În trimestrul 1 al anului 2024, au fost înregistrate 833 de atacuri cibernetice. Cele mai frecvente tehnici de atac au fost malware-ul (19.8%) și ransomware-ul (16.1%). Distribuția țintelor a arătat că 29.2% dintre atacuri au vizat multiple industrii, iar 14% au vizat organizații guvernamentale (Passeri, 2024).
Până în iulie 2024, conform Parachute Cloud, numărul atacurilor cibernetice a continuat să crească, cu multiple atacuri notabile în sectoare critice precum energie și educație. Se estimează că pierderile globale din atacurile cibernetice vor atinge 9.5 trilioane de dolari în 2024, subliniind impactul economic semnificativ al acestor atacuri (Sullivan, 2024).
Aceste date subliniază importanța intensificării măsurilor de securitate cibernetică pentru a proteja infrastructurile critice și organizațiile de diversele forme de atacuri cibernetice, care sunt în continuă creștere și devin din ce în ce mai sofisticate.
Este dificil de oferit un număr exact de atacuri realizate de Federația Rusă sau folosind soft-uri rusești, însă se poate concluziona că Federația Rusă a fost un actor major în peisajul atacurilor cibernetice din Europa în această perioadă.
Pe de altă parte, potrivit unor analize elaborate de site-uri precum Politico, SecurityWeek și IT Governance, care au monitorizat activitatea cibernetică în Europa în primele șapte luni ale anului 2024, cu atacuri raportate și atribuite Federației Ruse, pe fiecare lună din ianuarie până în luna iulie din anul în curs, s-a observat că în prima jumătate a anului 2024, acestea au variat semnificativ de la o lună la alta, cu o intensificare în anumite perioade, astfel:
Ianuarie: Aproximativ 24 milioane de utilizatori afectați în Ucraina, din cauza atacurilor asupra gigantului telecom Kyivstar, atribuite unității ruse de război cibernetic Sandworm (Starcevic, 2024).
Februarie: Aproximativ 20 milioane de utilizatori afectați în cadrul atacurilor cibernetice. Unele dintre acestea au vizat instituțiile europene, inclusiv Parlamentul European, unde a fost descoperit spyware-ul Pegasus pe dispozitivele a doi membri ai parlamentului și al unui angajat al Subcomisiei pentru securitate și apărare (Starcevic, 2024).
Martie: Aproximativ 50 milioane de utilizatori afectați, incluzând atacuri cibernetice masive în Franța și compromiterea unei înregistrări secrete în Germania (Starcevic, 2024).
Aprilie: Aproximativ 24 milioane de înregistrări compromise în Europa (IT Governance Europe, 2024).
Mai: Aproximativ 30 milioane de utilizatori afectați; incidente notabile sunt cele care vizeză atacurile asupra conturilor de e-mail ale membrilor guvernului german, ai altor membri ai Partidului Social Democrat din Germania și alte incidente în Polonia și Cehia, atribuite grupului de hacking Fancy Bear (GRU) (Starcevic, 2024; Griffiths, 2024).
Iunie: Aproximativ 40 milioane de utilizatori afectați, cu un accent pe tentativele de manipulare a proceselor electorale în Europa (Associated Press, 2024 a.).
Iulie: Aproximativ 35 milioane de utilizatori afectați; incidente notabile vizează atacuri asupra infrastructurilor critice și entităților guvernamentale în diferite țări europene (date incomplete, Starcevic, 2024).
Diagrama de mai jos ilustrează numărul de atacuri cibernetice atribuite Federației Ruse în Europa pentru fiecare lună din ianuarie până în iulie 2024.
Deși atacurile cibernetice rusești au fost complexe, numeroase și persistente, acestea nu au reușit să producă efecte decisive pe câmpul de luptă. Eficacitatea acestor operațiuni a fost limitată de lipsa de coordonare cu atacurile convenționale și de măsurile de apărare cibernetică implementate de statele vizate (Lewis, 2022). În schimb, aceste atacuri au creat mai mult un impact psihologic și economic, destabilizând temporar sistemele și rețelele critice.
Pentru o protecție eficientă împotriva acestor amenințări, este esențial ca organizațiile să își întărească măsurile de securitate cibernetică, să monitorizeze constant rețelele pentru activități suspecte și să implementeze rapid recomandările de securitate emise de autoritățile competente (CISA, 2024).
În luna martie 2024, a avut loc un vârf (spike) al atacurilor cibernetice atribuite Federației Ruse pe teritoriul Europei, din cauza unei combinații de factori geopolitici și strategici. În acest sens, am fost martori ai unor tensiuni geopolitice sporite între Federația Rusă și statele europene, în contextul continuării războiului din Ucraina și al altor conflicte regionale. Aceste tensiuni au alimentat dorința Federației Ruse de a destabiliza infrastructurile critice și instituțiile guvernamentale europene.
Totodată, a fost o perioadă de pregătiri electorale. În perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European, care au avut loc în iunie 2024, atacurile cibernetice au vizat în mod special manipularea proceselor electorale și diseminarea dezinformării pentru a influența opinia publică și rezultatele alegerilor. Martie a fost caracterizată de atacuri coordonate și masive asupra unor ținte specifice, precum ministerele franceze și infrastructurile critice din Germania. De exemplu, compromiterea unei înregistrări secrete a discuțiilor militare în Germania și atacurile asupra mai multor ministere franceze au reflectat o strategie concertată de a destabiliza guvernele europene. Astfel, au fost exploatate vulnerabilități critice în sistemele de securitate cibernetică ale diferitelor state europene, permițând hackerilor să efectueze atacuri de amploare și să compromită volume mari de date.
Evoluția atacurilor cibernetice până la finalul anului 2024 va fi probabil caracterizată de intensificare, cu vârfuri semnificative în perioadele electorale și în contextul tensiunilor geopolitice continue. În contextul alegerilor prezidențiale ale SUA din noiembrie, tehnologiile avansate - inteligența artificială și deepfake-urile - vor fi probabil utilizate pentru a intensifica campaniile de dezinformare și manipulare. Infrastructurile critice, cum ar fi rețelele de energie, transport și comunicații, vor rămâne ținte principale. Orice vulnerabilități descoperite în aceste sisteme vor fi exploatate de către hackeri pentru a provoca perturbări semnificative. Este probabil ca Federația Rusă să continue să utilizeze campanii de dezinformare pentru a influența opiniile publice și a semăna discordie în societățile occidentale. Aceste campanii vor fi intensificate în perioadele electorale, atât în SUA, cât și în Europa, pentru a maximiza impactul.
În perioada august – octombrie, este posibilă intensificarea atacurilor cibernetice și a campaniilor de dezinformare, pe măsură ce alegerile prezidențiale din SUA se apropie. Este posibilă creșterea atacurilor asupra infrastructurilor critice și a tentativelor de interferență electorală pe ambele continente.
În perioada noiembrie – decembrie, ulterior alegerilor din SUA, activitatea cibernetică ar putea rămâne ridicată, în funcție de rezultatele alegerilor și de reacțiile politice internaționale. Dacă rezultatele alegerilor vor fi contestate sau vor genera instabilitate, acest lucru ar putea stimula noi valuri de atacuri și campanii de dezinformare.
În cele ce urmează, vom face câteva studii de caz, trecând în revistă cele mai recente atacuri hibride desfășurate pe teritoriul câtorva state europene (prezentate în ordine invers cronologică, pentru a pune mai ușor în evidență incidentele mai recente) și care au fost atribuite de experți sau de autorități Federației Ruse. Statele asupra cărora ne-am fixat atenția sunt în special cele de pe flancul estic al NATO și UE, dar am luat în discuție și alte state central și vest-europene, pentru a arăta astfel amploarea și diversitatea tipurilor de acțiuni hibride întreprinse de Federația Rusă. O absență notabilă este Ucraina: având în vedere amploarea acțiunilor și cazurile numeroase, acest subiect trebuie să fie tratat într-un material separat.
În săptămânile care au urmat invaziei Federației Ruse în Ucraina, statele europene au arestat și expulzat sute de ofițeri de informații ruși care operau din ambasadele de pe întregul continent. Acest fapt a perturbat aparatul de sprijin prin care Federația Rusă desfășoară multe dintre operațiunile sale (Praks, 2024). Deși operațiunile Federației Ruse a avut de suferit în urma retragerii agenților cu acoperire diplomatică, Moscova nu a încetat operațiunile de spionaj, influențare și manipulare. Dimpotrivă, a implementat, dezvoltat și diversificat alte metode menite să obțină rezultate similare. Printre aceste metode se numără acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare și culegere de informații de la recruți de alte naționalități sau chiar infractori.
De la începutul războiului din Ucraina, numărul angajaților acreditați la Ambasada rusă din Viena a scăzut considerabil, în principal din cauza expulzărilor și rechemărilor. Această fluctuație ridicată a personalului a fost corelată cu acuzațiile de spionaj și activități de informații care amenință securitatea națională a Austriei (VindoNews, 2024). Scandalul din martie 2024 a declanșat reacții puternice din partea autorităților austriece. Cancelarul austriac Karl Nehammer a convocat Consiliul Național de Securitate pentru a discuta măsurile necesare pentru a preveni infiltrarea rusească în viitor. De asemenea, ministrul justiției a anunțat planuri de înăsprire a legilor privind spionajul pentru a combate mai eficient aceste amenințări (Liechtenstein, 2024).
În martie 2024, Austria a fost zguduită de cel mai mare scandal de spionaj din ultimele decenii, odată cu arestarea lui Egisto Ott, fost ofițer de informații. Ott este acuzat că a furnizat date confidențiale către serviciile de informații rusești, inclusiv date despre telefoane mobile și alte informații sensibile. Acest caz a evidențiat infiltrarea extinsă a serviciilor de informații rusești și lipsa de supraveghere adecvată în Austria (VindoNews, 2024). Kremlinul, cu ajutorul unor austrieci, a avut acces la sistemul Schengen și la computerele NATO, folosind aceste date pentru a dirija echipe de asasini și pentru alte operațiuni de spionaj. Aceste acțiuni au inclus monitorizarea mișcărilor persoanelor de interes pentru Federația Rusă, cum ar fi disidenții ruși și foști oficiali ai serviciilor secrete ruse (Hotnews.ro, 2024).
Activitățile de spionaj desfășurate de Federația Rusă în Austria după invazia Ucrainei includ cazuri semnificative de infiltrare politică, scandaluri de spionaj de amploare și manipulări prin intermediul personalului diplomatic. Aceste acțiuni au fost menite să destabilizeze politica internă a Austriei și să submineze sprijinul internațional pentru Ucraina, influențând în același timp deciziile strategice la nivel național. Austria a răspuns prin măsuri de securitate consolidate și prin colaborarea strânsă cu partenerii europeni pentru a contracara aceste amenințări.
Acest articol reprezintă o opinie.Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Armata Statelor Unite ale Americii a realizat că este periculos de mult în urmă şi că trebuie să facă o schimbare serioasă în ceea ce priveşte doctrina militară. Astfel, Pentagonul plănuiește să achiziționeze cel puțin un milion de drone în următorii doi până la trei ani, adică până în 2028. Nu este o simplă modernizare a arsenalului militar american, ci o cursă contra-cronometru pentru a recupera un decalaj strategic masiv față de adversari și pentru a rezolva o vulnerabilitate critică: dependența industrială de China.
Un avertisment de o claritate tăioasă vine de la vârful Armatei SUA din Pacific, semnalând o schimbare de abordare impusă de noua realitate geopolitică. Generalul Ronald Clark, comandantul Comandamentului Armatei SUA din Pacific (USARPAC), trage un semnal de alarmă public privind nevoia urgentă de reformă, subliniind că „prețul eșecului este mult prea mare”.
Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) al Forței Spațiale a SUA a anunțat oficial că a semnat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Apărării, în cadrul căruia s-a stabilit că un număr de aliați cheie pot avea acces la tehnologia de navigație de cea mai înaltă precizie și rezistență la bruiaj, așa cum este cunoscut “Echipamentul utilizatorului GPS militar” (MGUE) utilizat de americani..
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Supremația tehnologică a sistemului american Patriot este pusă sub semnul întrebării direct pe câmpul de luptă din Ucraina. Sistemul Patriot, considerat mult timp etalonul apărării antiaeriene occidentale, întâmpină dificultăți majore în fața noilor tactici rusești, în timp ce rivalul său european, sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba), pare să fi preluat conducerea în materie de eficiență.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Forțele pentru Operatii Speciale(SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă lovitură spectaculoasă în adâncimea teritoriului rus, distrugând componente cheie ale unui sistem de rachete Iskander. Operațiunea, desfășurată în colaborare cu partizani ruși în regiunea Kursk, subliniază o schimbare strategică: dacă nu poți doborî rachetele, trebuie să distrugi lansatoarele.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Războiul, înainte de toate, este informație. Așa a fost dintotdeauna și așa va rămâne. Într-un perioadă critică a istoriei, marcată de încercările Rusiei, Chinei și aliaților lor de a face o nouă ordine mondială, una bazată pe forță și nu pe reguli, una dintre cele mai puternice capabilități de informații ale lumii libere se confruntă cu incertitudini care ar putea efecte negative pe termen lung. Publicația Nextgov/FCW trage un semnal de alarmă privind stabilitatea NSA (National Security Agency), într-un articol din 4 noiembrie.
Statele Unite au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte focoase nucleare. Racheta Minuteman III a fost lansată de la Baza Aeriană Vanderberg din California. Testul, denumit GT 254, a evaluat fiabilitatea, disponibilitatea operațională și precizia sistemului, care reprezintă fundamentul apărării naționale a Americii, a anunțat Forța Spațială a Statelor Unite (USSF) pe site-ul bazei Vanderberg.
Arabia Saudită s-ar afla în negocieri avansate pentru a deveni prima țară arabă care achiziționează avioane americane de vânătoare F-35, cea mai modernă aeronavă de luptă din lume. Lucru care se pare că stă în pixul lui Donald Trump, președintele SUA folosind avioanele F-35 ca aparat diplomatic. Iar achiziția de către saudiți a avioanelor de generația a 5-a ar reprezenta un punct de cotitură în Orient.
Atlantic Council Romania a organizat azi o dezbatere care a avut temă centrală securitatea de la Marea Neagră și relațiile bilaterale între România și SUA, principalul pilon de securitate. În cadrul evenimentului au fost prezenți mai mulți experți, din ambele țări, dar și factori de decizie politică și militară.
În fața unei Rusii reconfigurate ca amenințare pe termen lung, Europa se pregătește să treacă printr-o adevărată etapă de fortificare. Este vorba despre crearea unei arhitecturi de securitate în care fiecare națiune își reevaluează rolul și contribuția. Continentul a înțeles (în cea mai mare parte a sa) că nu mai poate funcționa ca un mozaic de națiuni protejate de o umbrelă externă, ci trebuie să devină un sistem organic, capabil să genereze, să susțină și să își proiecteze forța militară.
Potrivit unor surse ucrainene și rusești, conducerea armatei ruse testează noi tactici pentru atacurile cu rachete efectuate asupra Ucrainei.
Cea de-a patra ediție a Forumului Euro-Atlantic pentru Reziliență (EARF25), organizată de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), va reuni, în perioada 6-7 noiembrie 2025, la Palatul Parlamentului, lideri guvernamentali, experți militari, reprezentanți ai mediului academic și ai organizațiilor internaționale, într-un amplu exercițiu de reflecție strategică privind viitorul rezilienței în spațiul euro-atlantic.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Într-un război de uzură în care logistica a devenit la fel de vitală ca sistemele de arme balistice, mărturia recentă a unui pilot ucrainean care operează de pe avioanele franceze Mirage 2000-5 oferă o radiografie rară a modului în care tehnologia occidentală este integrată în infrastructura defensivă a Ucraina. Procentul înaintat de pilot, o rată de interceptare de 98% împotriva amenințărilor aeriene rusești, este impresionant din punct de vedere statistic, însă ascunde o vulnerabilitate structurală pe care Ucraina încearcă disperată să o acopere: lipsa capacității de a proiecta forță la distanță mare.
Pokrovskul nu va fi cedat, iar forțele rusești nu au capacitatea de a cuceri orașul într-un termen scurt, acesta este mesajul transmis de comandantul batalionului de sisteme fără pilot al Brigăzii Separate 152, Oleg Ivanov, într-un interviu acordat agenției ucrainene Unian.
Președintele francez Emmanuel Macron ar putea anunța introducerea serviciului militar voluntar în țară în următoarele zile, relatează Le Figaro.
Într-o perioadă în care dronele ruse continuă provocările în spațiul aerian al României, fiind ridicate aproape la fiecare atac asupra Ucrainei avioane F-16 ale României ori Eurofighter germane aflate în misiune de Poliție Aeriană, Ucraina și partenerii noștri mizează pe una din cele mai rentabile și eficiente metode de a angaja drone ruse, exceptând desigur operațiunile de război electronic: Angajarea UAV-urilor ruse cu drone interceptoare.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
”Rușii testează constant granițele - care va fi răspunsul, cât de departe pot merge?”, declară ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu acordat Politico. Este nevoie de un „răspuns mai proactiv”, spune el. „Și semnalul nu este transmis prin poveste - ci prin acțiune”.
Dronele care intră pe teritoriul țării noastre sunt 'accidente', adevărata acțiune ostilă a Rusiei fiind dezinformarea, a afirmat președintele Nicușor Dan.
Aflat între două avioane de Moscova, ministrul ungar de externe spune că Ungaria susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar se opune începerii negocierilor de aderare cu Ucraina.
Într-un moment în care Marea Baltică a devenit o veritabilă linie de front invizibilă, traversată de cabluri de date critice și de tensiunile tot mai acute dintre Occident și Federația Rusă, Varșovia face o mutare decisivă care va reconfigura echilibrul de putere în regiune.
Opțiunile Egiptului și Emiratelor Arabe Unite pentru avioane de generația a cincea, după ce Algeria a achiziționat Su-57E.
Pentru armatele arabe, care se confruntă cu provocări precum tensiunile la frontieră, amenințările teroriste și concurența regională, avioanele de vânătoare de generația a cincea reprezintă un instrument aproape vital pentru menținerea echilibrului strategic și sporirea descurajării.
Doi membri ai Gărzii Naţionale au fost împuşcaţi miercuri la Washington, D.C., într-o zonă aglomerată din apropierea Casei Albe, ceea ce a dus la izolarea reşedinţei prezidenţiale, în timp ce preşedintele Donald Trump se află în Florida, şi a provocat un răspuns masiv al forţelor de ordine în zonă, informează Agerpres care citează Reuters.
Într-un conflict de uzură precum cel din Ucraina, muniția nu se măsoară de mult timp doar în obuze de calibrul 155 mm, ci și în date sau informații. Războiul modern a creat un paradox strategic: Ucraina generează cantități industriale de date tactice, obţinute cu drone, senzori și interceptări, dar Alianța Nord-Atlantică nu are încă o infrastructură omogenă pentru a procesa și integra acest flux vital în timp real. NATO pregătește însă o schimbare şi anume un „cloud clasificat” care va deveni operațional în ianuarie 2026.
Puterea aeriană a Europei evoluează, iar România contribuie la definirea viitorului acesteia. Cu escadroane de F-16 și un număr tot mai mare de piloți pregătiți, sprijiniți de expertiza de training a Lockheed Martin, România consolidează flancul estic al NATO și extinde cooperarea în zona Mării Negre.
Preşedintele american Donald Trump l-a sfătuit pe premierul japonez Sanae Takaichi să nu provoace China pe tema suveranităţii Taiwanului, a relatat joi Wall Street Journal, în urma unei dispute diplomatice dintre Tokyo şi Beijing, conform Agerpres și AFP.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
MAE anunță adoptarea proiectului de lege privind sancțiunile internaționale. De asemenea, Guvernul propune modificarea OUG 202/2008 pentru a crea un nou mecanism de intervenție - ”supravegherea extinsă” - destinat protejării economiei românești în contextul sancțiunilor internaționale.
Armata Statelor Unite ale Americii se află într-o cursă strategică, forțată de realitățile câmpului de luptă din Ucraina, pentru a-și reconfigura apărarea împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS), devenite principala amenințare de tip low-cost.
Planul de lungă durată al Canadei de a achiziționa o flotă de 88 de avioane de luptă F-35A Lightning II, esențială pentru modernizarea Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF), a intrat într-o fază de reexaminare politizată. În centrul acestei dezbateri strategice se află propunerea Suediei de a furniza avioane JAS 39 Gripen E/F, cu promisiunea fermă a unei baze industriale și de cercetare-dezvoltare pe teritoriul canadian.
Maria Britanie a anunțat recent că Marina Regală a „interceptat” două nave rusești, mai exact corveta Stoiki și petrolierul Elna, în timp ce traversau Strâmtoarea Mânecii, fapt ce a declanșat o întreagă operațiune de propagandă în presa rusă. Moscova respinge versiunea britanică și acuză Regatul Unit al Marii Britanii de „escaladare artificială” a tensiunilor pe mare.
„O schimbare strategică” este modul în care John Phelan, secretarul Marinei, descrie decizia SUA de a abandona programul fregatelor din clasa Constellation.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Un incendiu izbucnit la un depozit de muniţie de la Mija a fost semnalat, miercuri, iar la momentul când pompierii au ajuns la faţa locului focul era stins, 25 de persoane fiind evacuate.
Suedia a anunțat că va selecta un furnizor la începutul anului viitor pentru a achiziționa patru fregate noi, o achiziție de miliarde de dolari, ca parte a dezvoltării intensive a armatei Suediei și a furnizării de nave de război mai mari în urma invaziei Rusiei în Ucraina și a intrării țării în NATO.
Președintele american Donald Trump a declarat că Federația Rusă a fost de acord cu unele concesii într-un plan de pace menit să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters, adăugând că Trump nu mai insistă asupra termenului limită inițial de joi pentru ca Ucraina să accepte planul de pace.
Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, i-a oferit sfaturi consilierului rus Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin, cu privire la modul de a dialoga cu liderul de la Casa Albă în legătură cu conflictul din Ucraina, potrivit unei discuții telefonice la care Bloomberg susține că a avut acces. Discuția a avut loc în octombrie, înainte de o întrevedere între Donald Trump și Volodimir Zelenski, unde s-a discutat inclusiv despre livrarea de rachete Tomahawks.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
