Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 17.12.2024, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
“Pe 07 mai în acest an, a fost semnat decretul privind introducerea în dotare a rachetei balistice intercontinentale Bulava”, a precizat Solomonov.
Agenția Tass informase încă din 2020, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că, pe baza rezultatelor testelor de succes din 2018, sistemul de rachete D-30 cu rachete balistice intercontinentale Bulava a fost introdus în dotarea Forțelor Navale, așa cum arăta și DefenseRomania.
Însă, această informație nu a fost confirmată oficial.
Bulava este o rachetă rusească cu combustibil solid, în trei trepte, concepută pentru echiparea submarinelor cu propulsie nucleară din clasa Borei (Proiect 955). Fiecare submarin de acest tip poartă 16 rachete balistice intercontinentale Bulava. Bătaia maximă a rachetei este de 9.300 de kilometri. Aceasta poate transporta până la 10 ogive nucleare cu țintire individuală, capabile să schimbe traiectoria de zbor în altitudine și în direcție.
Racheta a fost dezvoltată începând din anul 1998, iar prima lansare a fost efectuată în 2004. În perioada 2006-2009, au avut loc o serie de lansări nereușite, dintre care unele s-au încheiat cu explozia rachetei. Un alt eșec a fost înregistrat în 2013. În anul 2010, comandantul Forțelor Navale ale Federației Ruse de la acea vreme, amiralul Vladimir Vysotsky, a declarat că motivul lansărilor de testare nereușite a constat în încălcarea tehnologiilor de producție. De asemenea, în 2013, o sursă a cotidianului Kommersant a indicat faptul că o comisie de stat, condusă de comandantul-șef al Forțelor Navale, amiralul Viktor Chirkov, care investiga ultimul incident, a ajuns și ea la concluzia că principala cauză a lansării nereușite a fost reprezentată de un defect de producție.
În total, până la sfârșitul anului 2022, au fost efectuate 40 de lansări-test ale rachetei balistice intercontinentale Bulava. Începând din 2013, testele au fost efectuate în mod regulat, toate acestea fiind reușite.
Președintele rus, Vladimir Putin, a remarcat în decembrie 2022 că racheta mărește în mod semnificativ capacitățile componentei navale a Forțelor Nucleare Strategice.
În noiembrie 2023, o rachetă Bulava a fost lansată de pe submarinul nuclear Împăratul Alexandru al III-lea, ca parte a testelor acestuia din urmă. Lansarea a fost considerată reușită, lovind ținta amplasată în poligonul Kura din Peninsula Kanchatka.
Yuri Solomonov a fost numit proiectant-șef pentru rachetele strategice cu combustibil solid în mai 2015. Acesta lucrează la MIT din 1971, avansând de la funcțiile de inginer și până la CEO. În anul 2021, Solomonov a demisionat din funcția de director general al institutului, dar și-a păstrat postul de proiectant-șef. Dezvoltările principale ale MIT includ rachetele balistice intercontinentale Topol, Topol-M și Yars.
Comentariul autorului: Racheta R-30 Bulava, cunoscută și sub denumirile de 3M30, RSM-56 și SS-N-32, este întrebuințată de complexul D-30 instalat pe submarinele nucleare cu destinație strategică din clasele Borei și Borei-A. Inițial, oficialii ruși au stabilit ca noua rachetă să echipeze și submarinele din clasa Akula (Proiect 941). Cu toate acestea, în anul 2012 s-a decis abandonarea modernizării submarinelor de acest tip.
În prezent, Forțele Navale ale Federației Ruse dispun de șapte submarine din clasele Borei și Borei-A.
Astfel, în perioada 2013-2014, Șantierul naval Sevmash din Sevrodvinsk a furnizat Forțelor Navale primele trei submarine nucleare strategice din clasa Borey (K-535 Yuri Dolgoruky, K-550 Alexander Nevsky și K-559 Vladimir Monomah).
Începând din anul 2020, au fost efectuate livrări de submarine modernizate din clasa Borey-A, fiind furnizat câte un submarin de acest tip în fiecare an, respectiv K-549 Prințul Vladimir în iunie 2020, K-552 Prințul Oleg în decembrie 2021, Generalissimus Suvorov în decembrie 2022 și K-554 Împăratul Alexandru al III-lea în decembrie 2023.
Probabil că, furnizarea celui de-al cincelea submarin din clasa Borey-A, respectiv al patrulea din producția de serie, Prințul Pozharsky, care a fost lansat la apă pe 03.02.2024, este planificată pentru luna decembrie 2024.
Următoarele două submarine, Dmitri Donskoy și Prințul Potemkin, aflate în diverse stadii de construcție, vor fi introduse în dotarea Forțelor Navale în 2026 și 2027.
Deși inițial reprezentanții militari ruși au intenționat să construiască în total 10 submarine din clasele Borey și Borey-A, numărul acestora a fost extins la 12. Astfel, în acest an, va începe construirea următoarelor două submarine Borey-A, pentru care a fost încheiat un contract între Ministerul rus al Apărării și Șantierul naval Sevmash.
Submarinele de acest tip urmează să fie împărțite în mod egal între Flota de Nord și Flota din Oceanul Pacific, respectiv câte șase unități pentru fiecare. În prezent, Flota de Nord dispune de două submarine Borey/Borey-A, iar Flota din Oceanul Pacific de cinci submarine de acest tip. Următoarele trei submarine planificate pentru introducerea în înzestrare vor fi destinate Flotei din Oceanul Pacific.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 17.12.2024, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Polonia face pași importanți în direcția modernizării capacităților sale de apărare prin achiziționarea a trei sisteme americane MQ-9B SkyGuardian Remotely Piloted Aircraft (RPA) de la General Atomics Aeronautical Systems. Anunțată la 16 decembrie 2024, această achiziție este menită să consolideze capacitățile de culegere de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) ale Poloniei, care sunt esențiale pentru a răspunde provocărilor de securitate actuale. Împreună cu dronele, contractul include două stații de control la sol (CGCS) și un pachet de asistență SkyGuardian, pe o durată de trei ani, care asigură funcționarea și întreținerea acestor sisteme fără întreruperi.
India ar putea face o alegere surpriză în privința viitoarelor aeronave de luptă pe care Forțele Aeriene doresc să le achiziționeze. Cele mai mari șanse pare să le aibă varianta propusă de Suedia, cu aeronava JAS-39 Gripen.
În primele ore ale zilei de 14 decembrie, o operațiune de sabotaj ucraineană îndrăzneață ar fi lovit un element-cheie al forțelor aerospațiale ruse la baza aeriană Krimsk. Potrivit Direcției principale de informații a Ucrainei (GUR), misiunea a urmărit să provoace daune semnificative aviației militare ruse.
Avioanele Su-27 ucrainene vizează obiecte importante din punct de vedere strategic ale Federației Ruse, utilizând muniție americană, mai exact mortalele bombe cu planare GBU-39 SDB.
În luna mai a acestui an președintele în funcție al SUA Joe Biden a anunțat oficial că Ucraina va primi avioane de luptă F-16 Fighting Falcon, după mai multe luni în jurul acestor avioane de luptă s-a creat o întreagă telenovelă. Așa cum ne așteptam încă de atunci, F-16 nu a fost un game changer în Ucraina, dar e binevenit pentru ca forțele de apărare ucrainiene să facă față atacului brutal și neprovocat al ocupantului rus.
Forțele Terestre (US Army) și Marina (US Navy) au efectuat cu succes primul test de luptă al rachetei hipersonice cu rază lungă Dark Eagle.
BAE Systems , Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC) au ajuns la un acord pentru a forma o nouă companie în cadrul unui joint venture pentru Global Combat Air Program (GCAP).
Franța va continua să furnizeze Ucrainei rachete SCALP cu rază lungă de acțiune și consideră că instalațiile militare de pe teritoriul Rusiei sunt ținte legitime pentru ucraineni, a declarat ambasadorul Republicii Franceze în Ucraina, Gael Vessier.
Alte trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de România din Norvegia, au aterizat vineri, 13 decembrie, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, în vederea dotării Escadrilei 48 Vânătoare.
România și Olanda au semnat azi o scrisoare de intenție pentru extinderea și în viitor a Centrului de pregătire pentru F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea, Fetești. Aici România asigură logistica, Olanda avioanele și echipamentele iar Lockheed Martin instructorii.
Kratos Defence and Security a finalizat recent primul zbor al vehiculului său de luptă fără echipaj (UCAV) stealth Thanatos, în timp ce compania se concentrează pe dezvoltarea unui sistem complet integrat.
Cel de-al treilea sistem PATRIOT al României a fost operaționalizat în luna decembrie 2024.
Elicopterul Black Hawk cu echipaj opțional va ajuta Corpul de Infanterie Marină al SUA să evalueze capabilitățile de zbor autonom pentru a alimenta trupele în zone de luptă disputate.
România a semnat recent contractul pentru achiziția primelor 32 de avioane de luptă de generația 5-a de tip F-35 Lightning II, în ceea ce e cel mai mare contract de înzestrare din istoria țării noastre.
Departamentul de Stat al SUA a dat undă verde unei vânzări militare externe (FMS) către Ucraina, cuprinzând servicii de mentenanță pentru avioanele F-16 și echipamente conexe, cu o valoare estimată de 266,4 milioane de dolari. Emiterea unui astfel de permis de către Agenția de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA (DSCA) este o condiție prealabilă și include o listă de achiziții.
Rusia ar putea trimite Coreei de Nord avioane de luptă „formidabile, dar... de la începutul celei de-a patra generații de avioane”, a declarat zilele trecute Samuel Paparo, șeful Comandamentului Indo-Pacific al Armatei SUA.
Operațiunile de zbor ale aeronavei tiltrotor V-22 Osprey au fost suspendate din nou pe 9 decembrie 2024, în urma unui incident care a avut loc recent.
Forțele Aeriene Regale ale Țărilor de Jos (RNLAF) a realizat o importantă etapă operațională cu flota sa de avioane de luptă stealth F-35, efectuând ceea ce rapoartele NATO indică drept primele lor interceptări operaționale deasupra Mării Baltice.
Forțele aeriene ale SUA (USAF) au efectuat 75 de lovituri aeriene împotriva teroriștilor ISIS în centrul Siriei, a anunțat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) pe rețeaua socială X. Atacurile au avut loc la 8 decembrie 2024 și au vizat liderii teroriști, agenții operativi și taberele folosite pentru a găzdui personalul grupării teroriste.
Ucraina a primit deja din Danemarca al doilea lot de avioane F-16. Aeronavele de producție americană sunt deja folosite cu succes în acțiuni ofensive și defensive, iar eficiența acestora este net superioară MiG-29, cele mai capabile avioane de luptă sovietice din dotarea Forțelor Aeriene ucrainene.
Pe data de 15 mai 2023 România a retras oficial din serviciu bătrânele avioane MiG-21 LanceR, avioane a căror resursă a fost prelungită la nesfârșit.
Forțele Armate Ucrainene utilizează o varietate de mijloace - de la grupuri mobile de apărare aeriană la echipamente de război electronic - pentru a contracara dronele kamikaze rusești sau alte tipuri de muniții cu rază lungă de acțiune, în principal cele care fac parte din categoria UAV-urilor iraniene Shahed.
Șeful U.S. Air Force Global Strike Command (AFGCS) a declarat recent că Statele Unite ar putea fi nevoite, în cele din urmă, să își revizuiască obiectivul prestabilit privind dimensiunea flotei sale de bombardiere. Generalul Thomas Bussiere de la U.S. Air Force a declarat că „nevoia de bombardiere este mai puternic astăzi decât oricând în cariera mea”.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat, pe 07.12.2024, că al doilea lot de avioane de vânătoare F-16 din Danemarca se află deja pe teritoriul ucrainean. Acesta nu a precizat despre câte aeronave este vorba.
Forțele Aeriene și Navale ale SUA, alături de compania Huntington Ingalls Industries (HII) accelerează dezvoltarea și integrarea tehnologiei pentru a crea un spațiu de luptă simulat (Joint Simulation Environment - JSE), cu scopul de a optimiza și accelera instruirea piloților în utilizarea aeronavelor de generația a cincea cu un grad ridicat de complexitate, precum F-35.
Armata SUA lucrează la o nouă rachetă pentru lansatoare autonome capabile să lovească ținte la o distanță de peste 1.000 de kilometri.
F-14 Tomcat este unul dintre cele mai emblematice avioane de luptă din istoria aviației militare americane, cunoscut pentru designul său distinctiv și mai ales pentru rolul jucat în celebra serie de filmele Top Gun. Cu toate acestea, recordul său în lupte aeriene pentru U.S. Air Force este în cel mai elegant mod de a o spune „limitat”.
Vineri, 6 decembrie, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Forțele de Apărare ale Ucrainei au primit primul lot de rachete cu drone Peklo (trad. ”Iadul”).
Forțele Aeriene ale SUA (US Air Force) au decis să lase viitoarea administrație Trump să ia propria decizie cu privire la calea de urmat pentru avionul său de luptă Next Generation Air Dominance (NGAD). În această vară, US Air Force și-au întrerupt efortul de a dezvolta și construi un avion de luptă din a șasea generație pe fondul îngrijorărilor legate de costurile potențiale ale acestuia și a început să regândească ceea ce va avea nevoie pentru un război viitor.
Rusia nu are în prezent potențialul militar pentru o ofensivă rapidă în Ucraina, deoarece se confruntă cu probleme privind personalul. „Nu este o viziune politică, ci militară”, potrivit celui mai înalt militar al NATO din Europa.
Organizația europeană pentru cooperare în domeniul armamentului (OCCAR) a salutat alăturarea Indiei în programul multinațional de aeronave Eurodrone, aceasta devenind a doua țară din Asia-Pacific, după Japonia, care primește statutul de observator.
Mali intenționează să aibă propria sa industrie de apărare până la sfârșitul anului 2025, construind fabrici pentru asamblarea de arme și vehicule și fabricarea de muniții și explozibili, a anunțat generalul Assimi Goita, președinte de tranziție și șeful juntei militare care a ajuns la putere odată cu lovitura de stat din 2021, cu ocazia sărbătoririi a 64 de ani de existență a Forțelor Armate Maliene (Fama).
Grupului de Luptă al NATO în România a avut ceremonia de schimbare a comenzii în cursul zilei de marți, 21 ianuarie.
Kallas spune că președintele american Trump are dreptate când spune că statele membre ale UE nu cheltuiesc suficient pentru apărare.
Racheta balistică Oreshnik folosită împotriva Ucrainei reprezintă o reală provocare pentru sistemele de apărare ucrainene, așa cum de altfel au recunoscut chiar și ucrainenii. Oreshnik are o capacitate majoră de distrugere și poate fi inclusiv integrată cu focos nuclear. Prezentată cu mare fast în presa de propagandă rusă, Oreshnik maschează însă un eșec al unei rachete intercontinentale care ar trebui să fie „imposibil de interceptat”: RS-28 Sarmat.
La începutul invaziei pe scară largă, Rusia a vrut să-l înlocuiască pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu fostul deputat, pro-rusul Viktor Medvedciuk, ulterior răscumpărat de Moscova contra a 100 de militari ucrianeni care au apărat Mariupolul.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Președintele american Donald Trump i-a cerut trimisului special pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în 100 de zile, dar este puțin probabil să reușească, scrie The Wall Street Journal.
Oficialii Securității Internaționale l-au îndepărtat pe adm. Linda Fagan din rolul său de comandant al Gărzii de Coastă, potrivit unei note trimise membrilor serviciului - prima concediere a unui ofițer militar de vârf sub administrația Trump.
Publicațiile rusești susțin că un avion american de cercetare a fost observat în zonele conductelor Turkish Stream și Blue Stream.
Ceangăii sunt una dintre cele mai enigmatice minorități din Europa. În România, aceștia aparțin unui grup etnic localizat în apropierea versanților estici ai Carpaților, în special județele Neamț, Bacău, Iași și Suceava. Majoritatea acestora se află în satele din jurul orașelor Bacău și Roman, de-a lungul râurilor Siret, Bistrița, Trotuș și Tuzlău.
Noul președinte american Donald Trump a declarat că Danemarca nu este capabilă să păstreze Groenlanda, în jurul căreia navighează nave rusești și chineze.
Ungaria nu vrea să renunțe la gazul rusesc, chiar dacă asta înseamnă o dependență periculoasă față de Rusia.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
La 18 ianuarie, aeronave ale Forțelor Aeriene Portugheze au efectuat o misiune de supraveghere a unei nave rusești de cercetare oceanografică care a pătruns în Zona Economică Exclusivă a Portugaliei. Nava, cunoscută pentru capacitatea sa de a investiga infrastructura subacvatică de importanță strategică, cum ar fi cablurile de telecomunicații aflate la mare adâncime, a stârnit îngrijorare din cauza tehnologiei complexe, care includea submersibile capabile să efectueze operațiuni la mare adâncime.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata României se află pe pe un drum bun în privința numărului de personal. În ultimul an, s-au alăturat forțelor armate peste 8 mii de persoane, iar numărul ieșirilor nu a depășit 3 mii de persoane.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Președintele american Donald Trump și-a manifestat interesul pentru un plan foarte ambițios de a înconjura SUA cu un sistem stratificat de apărare de tip „Iron Dome” (n.r. - Cupola de Fier), pe model israelian.
Trump a cerut țărilor membre NATO să aloce 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, spre deosebire de cele 2% anterioare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
„În întrevederea pe care am avut-o astăzi cu Ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.