Potrivit președintelui Comisiei Parlamentare din Crimeea pentru relațiile interetnice, Yuri Hempel, pentru a evita tensiunile din Marea Neagră provocate de Statele Unite și de aliații săi din NATO, trebuie ridicată problema schimbării prevederilor Convenției de la Montreux, potrvit BSMAP.
Trebuie precizat faptul că Yuri Hempel face declaraţii nefondate, mai bine zis manipulatoare, cu privire la prezenţa navelor NATO în Marea Neagră.
NATO este prezentă în regiunea Mării Negre, nu doar pentru că Turcia, Bulgaria şi România sunt state riverane, dar şi pentru faptul că NATO tine să protejeze şi să apere toţi aliaţii.
În ultimii ani, NATO a crescut prezenţa la Marea Neagră, dar şi mai important este că a acordat o atenţie substanţiala creşterii pregătirii forţelor aliate din regiune, ca să trimită un mesaj foarte clar că un atac asupra unui aliat va fi privit ca un atac asupra întregii Alianţe. Aceasta este esenţa NATO, unul pentru toţi şi toţi pentru unul. NATO nu are ca scopt să provoace războaie, aşa cum tot susţine propagând rusă în ultimii ani, ci să prevină războiul, să prevină conflictele şi cea mai bună metodă este să continue să facă ceea ce am făcut timp de 70 de ani, să arate că este o alianţă unită.
"Intrarea navelor NATO în Marea Neagră în condițiile actualelor prevederi ale Convenției de la Montreux devine o amenințare la adresa păcii și stabilității în această regiune", a declarat acesta, preciznd că schimbările ar trebui să vizeze mai întâi reducerea duratei de ședere a navelor de război ale Alianței Nord-Atlantice în regiune.
Yuri Hempel a comentat intrarea (28.03.2019) grupării navale NATO în Marea Neagră, declarând că: ,,toată lumea știe că Ucraina, cu rămășițele flotei sale, nu prezintă interes pentru NATO, ci doar un pretext pentru ca Alianța să-și demonstreze prezența militară în Marea Neagră. Acest comportament agresiv al Occidentului creează un focar de tensiune în apropierea granițelor Rusiei, care este obligată să reacționeze”.
Pe 01 aprile, imediat după primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, în cadrul misiunii din Marea Neagră a Grupării navale permanente a NATO-2 (SNMG-2), fregatele din Canada și Spania vor vizita portul Odesa pentru a participa la exerciții comune cu Forțele Navale ale Ucrainei.
Analistul militar rus Mihail Aleksandrov, de la Institutul de Relații Internaționale din Moscova (MGIMO), a susținut că proiecția NATO a puterii militare în Marea Neagră pune la îndoială viitorul Convenției de la Montreux. Și a sugerat că Moscova ar trebui să răspundă provocărilor provocate de navele NATO, cerând o revizuire a Convenției. Aceasta ar fi fost o "idee bună. În ciuda cererilor de modificare de către legislatorii din Crimeea ocupată de ruși. Aleksandrov a susținut că Moscova nu ar trebui să facă nici un pas în această direcție fără a obține sprijinul Turcie, se precizează într-o analiză regentă a expertului Paul Goble, realizata pentru Jamestown Foundation.
Convenţia de la Montreux a reprezentat şi reprezintă în continuare un instrument diplomatic important în evoluţia dreptului internaţional. Acordul statelor s-a bazat pe un real spirit de armonizare a intereselor politice şi economice într-un cadru conciliant.
La 10 aprilie 1936 guvernul Turciei a trimis o notă oficială semnatarilor Convenţiei de la Lausanne, invitând statele să participe la negocieri pentru o nouă reglementare a statutului strâmtorilor, în condiţiile garantării securităţii şi inviolabilităţii teritoriului statului turc şi pentru dezvoltarea constantă a navigaţiei comerciale între Marea Mediterană şi Marea Neagră.
Vasele de război ale statelor din afara bazinul Marii Negre cu o greutate mai mare de 10.000 de tone nu pot intra în acest spațiu. În cazul în care mai multe nave ale aceleiași ţări intra în Marea Neagră, tonajul lor total nu trebuie să depăşească 45.000 de tone. Mai mult, submarinele trebuie să navigheze numai la suprafață.
Odată cu aderarea României şi Bulgariei la Alianța Nord-Atlantica şi Uniunea Europeană în ultima decadă şi sporirea influentei celor două state în acest spațiu se pune întrebarea dacă acest document nu ar trebui modificat. În ciuda faptului că deja jumătate din cele șase state sunt deja membre NATO (România, Bulgaria şi Turcia) iar Georgia si Ucraina îşi doresc să primească cât se poate de curând „road map-ul” care să le ducă în structurile Alianței, Marea Neagră înclina balanța puterii spre acest bloc militar.
Descurajarea agresiunii Rusiei în Marea Neagră, o prioritate pentru NATO
Washingtonul lucrează la un plan care prevede trimiterea de noi nave ale NATO în Marea Neagră, ca răspuns la confruntarea armată între nave rusești și ucrainene din noiembrie, în largul peninsulei anexate Crimeea, a declarat marți ambasadoarea americană la NATO, Kay Bailey Hutchinson, citat de AFP.
,,Ne vom asigură că avem capacitățile de a descuraja o Rusie foarte agresivă", a afirmat Kay Bailey Hutchinson. Aceasta a asigurat că propunerea americană vizează să se asigure "că există o trecere în securitate a navelor ucrainene prin strâmtoarea Kerci".
Această propunere urmează să fie studiată miercuri și joi, cu ocazia unei reuniuni la Washington a miniștrilor Apărării din țările membre ale Alianței atlantice.
Rusia a criticat miercuri planurile Statelor Unite de a solicita o sporire a prezenţei NATO în Marea Neagră, întrucât în opinia Moscovei o asemenea măsură implică ''riscuri militare'' şi nu contribuie la securitatea în regiune.
,,Orice sporire a prezenţei militare a NATO în Marea Neagră este din punct de vedere militar lipsită de sens, nu consolidează securitatea - nici a Alianţei şi cu atât mai puţin a regiunii - şi implică numai riscuri militare'', a declarat vice-ministrul rus de externe Aleksandr Gruşko.
El a adăugat că Rusia este pregătită să reacţioneze prin măsuri adiţionale în faţa schimbărilor situaţiei de securitate în regiunea Mării Negre, semnalează agenţia RIA Novosti. ''Vom evalua lucrurile cu atenţie şi dacă se impun noi măsuri militare din partea noastră, le vom aplica'', a indicat responsabilul rus.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a avertizat miercuri că "Uniunea Europeană este tot mai mult condamnată la irelevanţa geopolitică, incapabilă să răspundă eficient provocărilor de competitivitate ridicate de China şi SUA", relatează agenţiile Agerpres și EFE.
Preşedintele Nicuşor Dan a semnat miercuri decretul privind trecerea în rezervă a locţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior cu două stele Constantin Dobre, a informat Administraţia Prezidenţială.
SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.
Liderii Franței, Germaniei și Poloniei urmează să viziteze astăzi Republica Moldova pentru a-și exprima sprijinul, cu o zi înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare tensionate de luna viitoare, pe fondul acuzațiilor de interferență a Rusiei în politica țării pro-europene de la granița cu Ucraina, relatează AFP și Politico.
Starship, cea mai mare și mai puternică rachetă din lume, a fost lansată din Texas și a efectuat un zbor de 60 de minute.
După ce în 2023 economia Rusiei a recuperat contracția din 2022 a Produsului Intern Brut (PIB), chiar depășind-o, iar în 2024 a menținut trendul de creștere, evoluții de ultimă oră ridică semne de întrebare despre cât va mai rezista piața rusă într-o formă civilizată și reglementată.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.
Avioane de luptă germane au fost trimise să intercepteze un avion de cercetare rusesc de tip Il-20 deasupra Mării Baltice pe 26 august, a informat Deutsche Welle (DW).
Administrația Trump vrea să implice statul în controlul unor companii strategice americane și ia în considerare preluarea de participații la contractori din domeniul apărării, inclusiv Lockheed Martin Corp, a declarat marți secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick.
O bună parte dintre cetățenii Europei a fost anesteziată de propaganda rusă, care acționează de peste 10-15 ani.
Spre exemplu, extinderea NATO a fost prezentată ca o amenințare existențială pentru Moscova, dar realitatea contrazice total narativul rusesc. E suficient să ne aducem aminte când au aderat primele state estice la Alianță. Dacă România, Bulgaria sau balticii au intrat în NATO acum ”doar” 21 de ani, în 2004, în cazul Cehiei, Ungariei și Poloniei acest lucru s-a întâmplat în 1999.
Practic, timp de peste un sfert de secol nu a existat niciun atac sau încercare de destabilizare a Rusiei, ba din contră, Europa a încercat să rămână aproape economic de Moscova prin parteneriate energetice solide.
Colaborarea dintre România și Republica Moldova este una specială. Cele două țări sunt probabil cele mai apropiate state care există în lume, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popşoi, care a mulţumit diplomaţiei române pentru sprijinul "consistent, hotărât, generos şi necondiţionat" acordat ţării sale.
Comisia Europeană ''se împușcă singură în picior'' rămânând tăcută și complice în legătură cu atacurile Ucrainei asupra conductei Drujba, a declarat marți ministrul de externe Peter Szijjarto, subliniind că această conductă este ''de importanță crucială pentru aprovizionarea energetică a Ungariei și Slovaciei'', relatează Agerpres, care citează agenția de știri ungară MTI.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, s-a întâlnit, luni, cu omologul ucrainean, Denîs Şmîhal, prilej cu care a anunţat că cele două state vor colabora la dezvoltarea unor produse militare, iar companiile româneşti se vor implica în reconstrucţia Ucrainei.
La câteva luni după ce Pakistanul a folosit o rachetă chinezească cu rază ultra-lungă de acțiune pentru a doborî avioane de vânătoare indiene, cererile de finanțare din partea forțelor armate arată că SUA ar putea avea în curând propria armă avansată, după opt ani de dezvoltare: mult așteptata rachetă AIM-260.
Presa de stat nord-coreeană a relatat că incidentul a avut loc în timp ce soldații lucrau pentru închiderea definitivă a frontierei.
Premierul Ilie Bolojan a fost primit, sâmbătă, la Chişinău, de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu și premeriul moldovean Dorin Recean.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Agenții FBI au percheziționat casa fostului consilier pentru securitate națională John Bolton, care l-a numit anterior pe Trump inapt să servească funcția de președinte, a relatat Associated Press, citând o persoană familiarizată cu situația.
În ultimele zile, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a reușit performanța de a-l pune în paranteză pe șeful său, Vladimir Putin, și chiar pe președintele SUA, Donald Trump.
Exerciţiile navale din Marea Baltică au avut ca scop evaluarea unităţilor submarine de apărare împotriva sabotajelor, a explicat ministerul rus al apărării. De asemenea, în regiunea Kaliningrad, tancurile rusești exersează evacuarea după un atac cu drone.
Însă, după ce a fost prinsă de atâtea ori cu minciuna, Moscova nu mai reușește să convingă pe nimeni privind caracterul pur defensiv aș exercițiilor sale militare.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
SUA și statele europene au dezvoltat opțiuni militare ce urmează să fie analizate de consilierii pe securitate națională. Europa ar urma să suporte cea mai mare parte a efortului, în timp ce Washingtonul își evaluează rolul. Trump exclude trimiterea de trupe americane, dar nu elimină posibilitatea implicării militare indirecte.
Scutul nuclear al Rusiei ar trebui consolidat în următorii ani din cauza „amenințărilor colosale” cu care se confruntă cea mai mare putere nucleară a lumii, a declarat joi șeful corporației nucleare de stat ruse Rosatom, Alexei Lihacev.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Vicepremierul polonez și ministru al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a informat miercuri (20.08.2025) că o dronă rusească s-a prăbușit în estul Poloniei. Este vorba despre o provocare rusească într-un moment în care se discută despre pacea în Ucraina, a declarat el în fața reporterilor. Presa poloneză anunțase deja că o dronă neidentificată a căzut pe un câmp din estul Poloniei peste noapte și a explodat. Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești, care include atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene practic în fiecare noapte, pentru al patrulea an consecutiv.
Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat miercuri că evenimentele din Lituania şi România sunt comparabile cu situaţia din Polonia, referindu-se la căderea unui obiect în estul Poloniei, regiune care se învecinează cu Ucraina.România, țările baltice și Polonia sunt în aceeași barcă, avertizează oficialii de la Varșovia
Toți ochii Occidentului fiind ațintiți asupra exercițiului din Belarus “Vest-2025” (Zapad-2025), după ce la precedenta ediție - cea din 2011 - manevrele militare ruso-belaruse au constituit preambul invadării Ucrainei.
Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.
„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
Aproape că a devenit o obișnuință să prezentăm achizițiile de tehnică militară a făcute de Polonia și, ca de fiecare dată, nu putem să nu observăm diferența de ritm între Varșovia și București în ceea ce privește derularea achizițiilor pentru întărirea capacității naționale de apărare.
Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.
Armata Germaniei trebuie să ajungă la un total de aproximativ 460.000 de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO menite să crească nivelul de pregătire în fața amenințării tot mai mari a agresiunii ruse, spune comandantul său într-un document confidențial văzut de Reuters.
Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.
Era doar o chestiune de timp până când versatilitatea micilor și facilelor drone aeriene de tipul FPV va interacționa cu cea a eternului pistol-mitralieră Kalașnikov.
Alianța introduce o misiune flexibilă pentru consolidarea apărării și schimbul de informații în Europa de Est și lansează Operațiunea ” Eastern Sentry” pentru a consolida securitatea pe flancul estic al Alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferințe de presă de vineri, 12 septembrie.
O declarație înaintată de Franța și Arabia Saudită, aprobată vineri de Adunarea Generală a ONU, solicită sprijin pentru o soluție cu două state și recunoașterea unui stat palestinian.
SUA au dislocat în Marea Britanie două bombardiere strategice B-52H, care vor participa la partea a doua a exercițiului “Cobra Warrior-2025”.
Danemarca intenționează să achiziționeze sisteme de apărare aeriană de fabricație europeană în valoare totală de 58 de miliarde de coroane daneze (9,1 miliarde de dolari), a anunțat vineri ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. Este vorba despre cea mai mare achiziție de arme din istoria țării.
Președintele SUA ia în considerare măsuri mai dure împotriva Rusiei, dar solicită o implicare mai mare din partea țărilor europene.
Potrivit premierului Viktor Orbán, Ungaria nu este implicată în războiul din Ucraina și păstrează distanța, însă dronele rusești deasupra Poloniei sunt o dovadă că „polonezii sunt până la gât în această privință”.
Guvernul de la Varșovia a precizat că va fi o fabrică ”cea mai recentă tehnologie”.
Succesul NATO de a doborî câteva drone rusești în spațiul aerian polonez pare, la prima vedere, o demonstrație de forță. Avioane F-35, sisteme Patriot, tehnologie de ultimă oră - tot arsenalul a fost mobilizat. Dar, dincolo de retorica triumfalistă a Alianței, se ascunde o vulnerabilitate majoră, una care arată că apărarea europeană nu este deloc pregătită pentru războiul de azi.
Singura plasă de siguranță pentru NATO este investiția masivă în apărare și nu cuvântul lui Putin. Alianța nord-atlantică trebuie să investească miliarde pentru a se apăra împotriva Rusiei după orice acord de pace semnat cu Putin, a declarat Denys Shmyhal într-un interviu pentru The Times, publicat pe 11 septembrie.
Primorsk, principalul port de încărcare a petrolului din Marea Baltică, a fost ținta unui atac masiv cu drone, un eveniment care marchează o escaladare a conflictului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Atacurile au vizat o navă și o stație de pompare din port, un punct vital pentru economia rusă, amplificând temerile legate de capacitatea de apărare a Rusiei în fața unor acțiuni tot mai îndrăznețe.
Într-o lume în care fiecare zi aduce noi amenințări și o intensitate a conflictelor greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă, marile companii din industria de apărare se adaptează cu o viteză uimitoare. Expoziția Defence and Security Equipment International (DSEI) din Londra, desfășurată între 9 și 12 septembrie, a fost scena perfectă pentru a vedea cum un gigant precum MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa, răspunde la aceste noi realități.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.09.2025, a început executarea exercițiului strategic comun al Forțelor Armate din Federația Rusă și Republica Belarus cu numele de cod Vest-2025 (Zapad). Potrivit oficialilor militari ruși, manevrele vor avea loc pe terenurile de antrenament ale ambelor țări și în apele Mării Baltice și Mării Barents.
Un al doilea bombardier stealth B-21 Raider a efectuat zborul său inaugural pe 11 septembrie 2025, marcând un moment crucial în programul de modernizare strategică al Forțelor Aeriene ale SUA. Noua aeronavă se alătură primului prototip, care a zburat deja de aproape doi ani, accelerând astfel faza de testare și evaluare a capabilităților.
Franţa a decis să mobilizeze trei avioane de vânătoare Rafale "pentru a contribui la protejarea spaţiului aerian polonez”. De asemenea, Germania își va extinde și intensifica eforturile de protecție a spațiului aerian deasupra Poloniei.
Polonia a trimis aproximativ 40.000 de soldați la granițele sale cu Belarus și Rusia. Decizia a fost luată după ce, la începutul acestei săptămâni, premierul Tusk anunța că Polonia își va închide granița cu Republica Belarus, în legătură cu manevrele militare ruso-belaruse Zapad-2025, care urmează să înceapă vineri și să se încheie marți, 16 septembrie.
Egiptul a decis să se alăture oficial programului turcesc KAAN, avion de generația a cincea dezvoltat de Turkish Aerospace Industries. E o apropiere militară majoră între două state cu relații complicate în istorie. În contextul în care Egiptul are în aviația militară „ADN occidental”, având flote mari de avioane de luptă occidentale, Cairo ar putea da un imbold important programului Kaan ce vizează dezvoltarea unui avion de generația a 5-a de către Turcia, ca urmare a excluderii din programul F-35 Lightning II.
Un avion Suhoi Su-27 s-a prăbușit joi după-amiază într-o parte a regiunii Zaporijia controlată de Ucraina.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a evaluat că Rusia s-a pregătit pentru o încălcare majoră a spațiului aerian polonez de câteva luni.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat joi că nu va exista un stat palestinian, declarație făcută în cursul unei ceremonii de semnare a unui important proiect de colonizare în Cisiordania ocupată, relatează Agerpres și AFP.
Camera Reprezentanților a aprobat un buget al apărării pentru anul viitor de 892,6 miliarde de dolari. Totuși, cele mai controversate prevederi politice (limitarea îngrijirii medicale pentru persoanele transgender sau încetinirea unor eforturi pentru energia regenerabilă) au puține șanse să treacă de Senat, unde este nevoie de sprijin bipartizan pentru a avansa legislația. Camera superioară analizează propriul proiect de lege bipartizan privind apărarea, care ar putea fi adoptat în următoarele zile.
Finlanda chiar își pregătește armele pentru flota de F-35, nu doar avioanele, ci infrastructura, muniția și facilitățile de mentenanță.
Ucraina ar putea rupe actualul blocaj militar prin lovirea a opt obiective strategice ale Rusiei, majoritatea pe teritoriul Federației, susține un raport publicat de Hudson Institute, un important think tank american cu sediul la Washington.
Pe 10 septembrie 2025, o acțiune a aviației NATO, menită să apere spațiul aerian polonez de o incursiune de drone rusești, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră: folosirea unor rachete de milioane de dolari pentru a doborî ținte care costă de sute de ori mai puțin. Incidentul, care a marcat prima distrugere de echipamente militare rusești pe teritoriul NATO de la invazia Ucrainei, a generat un val de discuții aprinse în cercurile militare și politice, punând sub semnul întrebării strategia Alianței în fața unui război hibrid tot mai sofisticat.
