Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Şi spionii ruşi dau like pe Facebook. „Prietenia” dintre promotorul culturii ruse la București și un spion și presupus asasin de la Praga
22 iun, 17:10
Nu puține au fost cazurile din ultima vreme în care diverși oficiali ai ambasadelor ruse din întreaga lume au fost trimiși acasă sub suspiciunea că desfășurau acțiuni de spionaj pe teritoriile statelor din întreaga lume, inclusiv în România. La schimb, rușii au luat măsuri direct proporționale și au expulzat și ei diplomați din țările respective. Cu toate acestea, am putut vedea că de-a lungul timpului acțiunile de spionaj cu impact major care au condus inclusiv la (re)scrierea unor pagini în cărțile de istorie, nu au venit ca urmare a unor operațiuni derulate de diplomați sau angajați ai ambasadelor, ci de agenți, fără legături aparente cu guvernul țării de origine „plasați” în diferite zone, precum mediul de afaceri, spațiul media, ONG-uri sau chiar în structuri guvernamentale.
Foto sus: Actualului director al Centrului Rus de Știință și Cultură de la Bucureşti, Mikhail Davydov. Foto jos: Andrei Konchakov, director al Centrului Rus de Știință și Cultură de la Praga. Konchakov a fost în atenţia serviciilor de spionaj din Cehia pe
EXCLUSIV

Analiza de faţă nu îşi propune să demonstreze modul în care reţelele de socializare sunt utilizate de serviciile ruse de informaţii şi nici despre generarea de conţinut fals dintr-o ’’fabrică de trolli’’ din Sankt Petersburg, de la butoanele unui laptop folosit de un tânăr rus debutant în ale acţiunilor de ’’spionaj pe internet’’, orchestrate de FSB sau GRU.

Tot ceea ce veţi citi în următoarele rânduri este rezultatul mai multor luni de documentare care au la bază un simplu şi banal like dat la poza de profil a actualului director al Centrului Rus de Știință și Cultură de la Bucureşti, Mikhail Davydov. Puteţi spune că un like la o poză de profil nu înseamnă mare lucru! Dar, dacă vă spun că like-ul vine din partea unei persoane care în urmă cu aproape un an se afla în atenţia serviciilor de spionaj din Cehia pentru o tentativă de asasinat şi a fost declarat ulterior persona non-grata în această ţară, mai este sau nu un lucru banal ?

În vara anului trecut, mai precis pe 2 august, Mikhail Davydov îşi anunța prezența la Bucureşti – la Centrul Rus de Știință și Cultură – printr-un mesaj postat pe contul personal de Facebook. Să nu credeţi că Davydov a venit la Bucureşti direct de la Moscova şi nici că este pentru prima dată în România – aspecte pe care le recunoaşte chiar el într-un interviu acordat site-ului rus de propagandă Sputnik.md. Interesant că acest interviu este făcut la aproape şase luni (25.02.2021) de când Davydov a fost instalat în funcţia de director al Centrului Rus de Știință și Cultură de la Bucureşti.

G Ad:

Poate mulţi dinte cei care citesc acest articol nu ştiu ce este şi cu ce se ocupă Centrul Rus de Știință și Cultură. În anul 2018, publicaţia MediaStandard.ro, preciza că de câțiva ani – mai precis din anul 2015 – la București funcționează Centrul Rus de Știință și Cultură, iar acesta funcţionează ca un instrument de soft power al Rusiei în România. Centrul a fost înființat în baza unui acord semnat de fostul ministru de Externe, Titus Corlățean la Moscova, în 2013.

În conformitate cu acest acord, România urma să deschidă un institut cultural similar la Moscova. Vizita lui Corlățean din 2013 a survenit într-un moment în care Guvernul Ponta încerca o îmbunătățire a relațiilor cu Federația Rusă.

         

Davydov calcă pe urmele lui Kuzmin şi vine de la Chişinău în Bucureşti

 

Asemenea ambasadorului Federaţiei Ruse în România, Valeri Kuzmin, Mikhail Davydov a venit la Bucureşti, nu direct de la Moscova, ci de la Chişinău. Acest aspect nu ar trebui sa surprindă pe nimeni, deoarece rușii care au de respectat o agendă, cu indicații stabilite la Moscova, stau o perioadă la Chișinău, după care vin la București. Foarte important de precizat că, de la venirea lui Davydov la Bucureşti, Centrul Rus de Știință și Cultură şi-a schimbat numele în Casa Rusă.

Cu câteva zile înainte de a-şi ura singur pe Facebook ’’bun venit la Bucuresti’’, Davydov posta un mesaj şi o fotografie prin care îşi lua la revedere de la colegii săi de la  Centrul Rus de Știință și Cultură de la Chişinău.

’’Iată că au trecut cei 4 ani ai de muncă pe frumosul meleag moldovenesc. De la 1 august, îmi voi continua activitatea în calitate de șef al reprezentanței Rossotrudnichestvo deja într-o altă țară.’’

Cu alte cuvinte, Davydov a fost timp de patru ani la Chişinău, ce este azi la Bucureşti: Director al Centrului Rus de Știință și Cultură. Acesta a venit în locul Nataliei Muzhennikova, persoana care a ocupat timp de cinci ani această funcţie. Într-un mesaj postat pe contul său de Facebook, pe 31 iulie 2020, Natalia Muzhennikova preciza că nu mai lucrează la Centrului Rus de Știință și Cultură de la Bucureşti (devenit între timp Casa Rusă).

Şi cu toate acestea, de ce este atât de importantă persoana lui Mikhail Davydov? Pe vremea când Davydov încă era director al Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău, în primăvara anului 2020, în Cehia se derula o anchetă pentru acțiuni de spionaj şi tentativă de asasinat care avea în centrul atenţiei persoane din conducerea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Praga.

 

Şi spionii ruşi dau like pe Facebook

 

Pe 26 aprilie 2020, ziarul ceh Respekt a relatat că un cetăţean rus cu pașaport diplomatic a ajuns în Cehia, având în posesia sa toxină din seminţe de ricin, o temută otravă fără antidot, preferată de asasini. Ziarul a susținut, citând sursele sale, că bărbatul dorea să-l otrăvească pe primarul general al Pragăi, Zdenek Hrib, alături de primarii a două districte – Ondrej Kolar și Pavel Novotny.

Zdenek Hrib a atras mânia Moscovei după ce a redenumit, la cererea cetățenilor, scuarul din fața Ambasadei Ruse la Praga în amintirea lui Boris Nemțov, critic înverșunat al Kremlinului, asasinat în 2015. Ondrej Kolar, la rândul său, a sprijinit demontarea statuii mareșalului sovietic Ivan Konev în districtul 6 din Praga. La momentul respectiv, Rusia a condamnat acest act și a anunțat că îl va investiga ca o încălcare a tratatului ruso-ceh de prietenie din 1993.

O lună mai târziu, pe 10 mai, mai multe publicaţii mass-media cehe au citat surse anonime din cadrul serviciilor de informaţii, potrivit cărora persoana este un cetăţean rus pe nume Konchakov.

Pe 21 mai 2020, Mikhail Davydov posta pe contul său de Facebook o nouă poză de profil. Cum probabil deja intuiți, printre cele 243 de like-uri pe care acesta le-a primit la poza de profil se numără și cel al lui Andrei Konchakov.

Cu alte cuvinte, în perioada în care numele său era pe toate ziarele de la Praga, Konchakov avea timp să aprecieze postările de pe contul de Facebook al lui Davydov.

Potrivit presei cehe, Andrei Konchakov a ajuns la Praga pe 14 martie. Serviciile de informaţii cehe cred că bărbatul transporta o valiză care conținea o „substanță letală”. Cotidianul ceh Seznam a raportat, citând propriile sale surse, că serviciile de informaţii cehe au fost avertizate în acest sens, dar nu l-au interogat pe aeroport, pe cetăţeanul rus, de frică ca nu cumva reţinerea acestuia să fie utilizată de Rusia ca „parte a unei campanii de dezinformare”.

La aeroport, Andrei Konchakov a fost aşteptat de Alexander A., un șofer de la Ambasada Rusiei din Cehia, suspectat de serviciile de informații cehe că ar fi un agent FSB. Despre el se credea la momentul respectiv că este responsabil să aibă grijă nu doar de diplomați, dar și de documentele secrete sau orice alte obiecte și materiale care se află în posesia acestora.

Potrivit cotidianului Seznam, pe 6 aprilie 2020, serviciile de informaţii cehe au avertizat poliția că există un „agent care reprezintă o amenințare la adresa securității oficialilor cehi. Andrei Konchakov a oferit un scurt interviu cotidianului ceh Seznam, negând acuzațiile ce i se aduc, precizând că avea în valiză doar dezinfectant și bomboane.

„Probabil a fost o greșeală”, a mai adăugat Koncealov pentru cotidianul ceh, apoi a refuzat să mai comenteze sub pretext că are nevoie de permisiune de la Moscova și a cerut, dacă mai exista şi alte întrebări, acestea să fie trimise prin e-mail.

Potrivit relatărilor Seznam, BIS (principalul serviciu de informaţii al Cehiei) considera, la momentul respectiv, că Andrei Konchakov era un angajat al serviciilor ruse de informaţii. Acesta lucra în Republica Cehă de mulți ani, dar numai în ultimii ani într-o poziție diplomatică.

Potrivit datelor oficiale, Konceakov s-a născut la Moscova în 1986, dar, în rest, informațiile publice despre viața sa sunt puține sau chiar contradictorii. Potrivit site-ului rus de investigații The Insider, Konceakov a absolvit Institutul de Inginerie și Fizică de la Moscova, MIFI, dar nu e clar în ce an.

Tot The Insider scrie că Andrei Konceakov a început să lucreze în Praga pentru Rossotrudnicestvo, o agenție de stat pentru bunăstarea rușilor de peste hotare. Din decembrie 2017, el a fost prezentat ca director al Centrului Rus pentru Știință și Cultură din Praga.

 

O joacă de-a spionii şi asasinii – Andrei Konceakov a fost declarat persona non grata şi obligat să părăsească Praga în 48 de ore.

 

În acest caz, scandalul a ajuns la o concluzie neașteptată: pe 5 iunie 2020, premierul Cehiei, Andrej Babis a anunțat la o conferință de presă o decizie prin care doi diplomați ruși erau declaraţi persona non grata - Andrey Konchadov și colegul său Igor Rybakov.

The New York Times preciza pe 5 iunie 2020 că Konchadov şi Rybakov ar fi dus în eroare, în mod intenţionat, serviciile cehe de informaţii. Mai precis, între Konchakov și Rybakov exista un conflict mai vechi, iar divergențele pe care aceştia le aveau de mai mult timp au ajuns să fie duse în spaţiul public. Astfel, Igor Rybakov ar fi născocit toată povestea cu otrava din seminţe de ricin.

Inclusiv premierul Babis a susţinut că ambasada Rusiei la Praga a trimis către BIS, “informaţii inventate intenţionat”, iar ca urmare, guvernul pe care îl conduce “a adoptat măsuri corespunzătoare şi a declarat persona non grata doi membri ai personalului ambasadei” Rusiei.

„Toată această afacere a fost inițiată ca urmare a unei lupte interne între angajații ambasadei ruse la Praga. Pe lângă munca inutilă pentru serviciile noastre speciale, diplomatul a creat probleme suplimentare în relațiile ceho-ruse și a afectat reputația Rusiei în Republica Cehă. Suntem un stat suveran și astfel de acțiuni sunt inacceptabile pentru noi. Într-o astfel de situație, am luat o decizie: doi angajați ai Ambasadei Ruse au fost numiți persoane non grata”, a declarat premierul Andrei Babis, pe 5 iunie 2020.

Cu toate acestea, o astfel de explicație nu i-a mulţumit pe jurnaliști cehi care erau siguri că nu există un denunț fals și că informațiile despre tentativa de asasinat a fost cât se poate de reale, iar informaţiile proveneau din surse de încredere.

După cum arată o analiză recentă a acestui caz, realizată de jurnalista Kseniya Kirillova pentru site-ul The Geopolitics, există mai mulți factori care susțin această versiune. În primul rând, dacă  Konchadov a fost ’’victima’’ unei înscenări, de ce atât el, cât şi Rybakov au fost declaraţi „persona non grata” ?

În al doilea rând, informațiile despre tentativa de asasinat au provenit din mai multe surse diferite și în niciun caz nu au putut fi atribuite unui singur denunţător anonim. Acestă ipoteză stă în picioare, deoarece, numele lui Andrei Konchakov a apărut pentru prima dată pe site-ul centrului de investigaţii media „Dossier”, pe 10 mai 2020, și nu în mass-media cehă.

De asemenea, jurnaliștii cehi au declarat că informațiile despre implicarea unui diplomat într-o tentativă de asasinat au fost primite și confirmate din diferite surse independente. Viteza cu care persoanele care urmau să fie asasinate au primit protecție și cât de serios a fost tratată această ameninţare, sugerează că sursa era de încredere în ochii serviciului ceh de contrainformații.

Jurnalista Kseniya Kirillova precizează, citând mai mulţi experţi, că legăturile strânse ale unor oficiali guvernamentali cehi cu Rusia a fost motivul pentru care autoritățile de la Praga ar fi fost de acord cu versiunea unui denunț fals.

Chiar dacă a fost declarat persona non grata în Cehia, Andrei Konchakov nu a uitat de prietenul său de la Bucureşti, Mikhail Davydov.

Şi după cum puteţi observa, acesta a continuat să urmărească activitatea pe Facebook a directorului Centrului Rus de Știință și Cultură de la Bucureşti. Are şi de ce!

În cele aproape 10 luni de când ocupă această poziţie, Davydov a organizat conferinţe şi întâlniri la care au participat: elevi şi studenţi, jurnalişti, oameni de afaceri, profesori, etc.

Mikhail Davydov şi fostul său coleg de la Praga, Andrei Konchakov, mai au un lucru în comun: pasiunea pentru motociclete şi motociclişti.

Konchakov, pe când era director al Centrului Rus de Știință și Cultură de la Praga, se fotografia cu membri din Cehia ai Ruskie Motoţiclistî – un grup de motociclişti care sunt parte a controversatului club rus Night Wolves.

Pentru cine nu ştie, liderul clubului de motocicliști „Lupii Nopții” este un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin.

În cea mai recentă postare pe pagina de Fecebook – pe 15 iunie – Davydov îşi invita urmăritorii să vizioneze un material video de pe YouTube cu ’’motocicliști ruși din Bucovina’’.

Materialul video, nu mai este disponibil pe YouTube, dar cum reiese dintr-un articol publicat pe site-ul Crainou.ro: ’’La Gura Humorului a avut loc sâmbătă, 12 iunie, o întâlnire a motocicliştilor. Aproximativ 100 de motociclişti din întreaga ţară au răspuns invitaţiei Asociaţiei Ruskie Motoţiclistî din România şi Camerei de Cooperare Economică şi Culturală Româno-Rusă, organizatorii evenimentului din Parcul Ariniş’’.

Pentru ca cititorii să intelega mai bine utilitatea acestei analize, dar şi motivaţia din spatele ei, voi face trimite la un interviu acordat pentru Czech Radio, în urmă cu două luni, de fostul şef al Serviciului Ceh de Informații Militare (VZ) Andor Šandor.

 

Spionii ruşi nu trebui căutaţi în ambasade

 

În contextul discuţiilor de anul acesta pe tema unei operațiuni GRU de aruncare în aer a depozitului de muniții din Vrbetice, incident pentrecut în 2014, Andor Šandor a făcut o remarcă, care pentru omul de rând poate părea foarte interesantă, iar pentru angajaţii serviciilor de informaţii nu pare de loc ieşită din comun: ’’Cea mai mare problemă sunt agenții sub acoperire civilă despre care nu știm nimic’’.

Generalul de brigadă susţine că atunci când vorbim de spionaj şi acţiuni subversive, cea mai mare amenințare sunt oamenii despre care serviciile de informaţii nu știu că aparțin unor rețele de agenţi de informaţii, în cazul de faţă, celor rusești. Chiar dacă Andor Šandor vorbeşte strict despre situaţia din Cehia – ruși care lucrează sub acoperire ca jurnaliști, oameni de știință, oameni de afaceri etc – atenţionările sale pot fi luate în calcul şi de alte agenţii de informaţii din state UE şi NATO, iar România nu ar trebui să fie excepţia de la acesta regulă.

Persoanele care lucreză sub diverse acoperiri nu sunt sub o ’’supraveghere atât de dură’’ ca cei despre care se știe că au legătură cu serviciile de informaţii şi care lucrează într-o ambasadă.

Şi aici putem face o pararela cu recentul caz al adjunctului ataşatului militar în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, Alexey Grishaev, care în luna aprilie a acestui an a fost declarat persona non grata pe teritoriul României. Petru a vedea că Andor Šandor nu greşeşte în ceea ce spune cu privire la personalul care lucrează într-o ambasadă, asupra lui Alexey Grishaev exista bănuiala că este agent GRU (Serviciul de informații al Armatei Federației Ruse). Pentru mass-media a fost o informaţie ’’bombă’’ un subiect care prinde la public, dar foarte puţin analizat în detaliu. Atât pentru cei care cunosc domeniul intelligence-ului, cât şi pentru cei care lucrează în servicii de informaţii guvernamentale sau private, subiectul Alexey Grishaev nu a fost unul ieşit din comun, deoarece prinderea în fapt a celor care lucrează sub acoperire diplomatică este o chestiune de timp. Aceiași situație a fost şi în cazul lui Alexey Grishaev care ar fi urmărit să obțină de la persoane din România informații din domeniul militar. Cu alte cuvinte, spionajul este un joc ’’de-a v-ați ascunselea’’, o lume mică în care oamenii se caută unii pe ceilalţi, iar un pas greşit te poate scoate din acest joc.

În concluzie, Rusia ’’a pierdut’’ la Bucureşti un adjunct al ataşatului militar, dar are la Centrul Rus de Știință și Cultură un nou director care, cel puţin pe Facebook, are o relaţie de prietenie virtuală cu un cetăţean rus – ’’refugiat’’acum la Moscova –  care a fost în atenţia serviciilor de spionaj din Cehia pentru o tentativă de asasinat. Personal, tind să cred că Davydov şi Konchakov nu se cunosc doar pe Facebook, ci şi în viaţa reală. Iar, cel mai bun argument este că ambii au ocupat funcţii de conducere în  ’’centre ruse de ştiinţă şi cultură’’ – Davydov la Chişinău (în prezent la Bucureşti) şi Konchakov la Praga.

După ce am analizat în detaliu o foarte mică parte a acțiunilor de spionaj ruse, care, sub o formă sau alta au „scăpat” în spațiul public, se ridică o întrebare esențială, deși mai mult retorică, cu privire la acțiunile spionilor ruși din România: Unde și mai ales câți Grishaevi în civil mișună nestingheriți pe teritoriul țării noastre?

Crossuri parteneri

Ştiri Recomandate

Sateliți de cercetare Sentinel ai Uniunii Europene ar fi fost atacați de pe teritoriul Rusiei
Artileriștii antiaerieni români le-au prezentat militarilor americani sistemele Gepard ale Armatei (Foto)
Rusia a început producerea unui avion pentru conducerea trupelor în cazul unui război nuclear
SUA au testat noile rachete ale sistemului Aegis, similar celui amplasat la Deveselu: Una din două ținte balistice a fost interceptată
Rusia consideră problema Insulele Kurile ”caz închis”. Oficial rus: Dacă ar fi revenit Japoniei le transformau în baze americane
”Buzduganul cazac” – Exercițiu ucraineano-britanic de respingere a unei agresiuni hibride
Fără apă și fără curent. Zeci de persoane au scandat împotriva regimului în Iran
Primul submarin construit de Taiwan, cu sprijin american, va fi lansat la apă în 2023
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCNews.ro
DCNews.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro