Analiza de faţă nu îşi propune să demonstreze modul în care reţelele de socializare sunt utilizate de serviciile ruse de informaţii şi nici despre generarea de conţinut fals dintr-o ’’fabrică de trolli’’ din Sankt Petersburg, de la butoanele unui laptop folosit de un tânăr rus debutant în ale acţiunilor de ’’spionaj pe internet’’, orchestrate de FSB sau GRU.
Tot ceea ce veţi citi în următoarele rânduri este rezultatul mai multor luni de documentare care au la bază un simplu şi banal like dat la poza de profil a actualului director al Centrului Rus de Știință și Cultură de la Bucureşti, Mikhail Davydov. Puteţi spune că un like la o poză de profil nu înseamnă mare lucru! Dar, dacă vă spun că like-ul vine din partea unei persoane care în urmă cu aproape un an se afla în atenţia serviciilor de spionaj din Cehia pentru o tentativă de asasinat şi a fost declarat ulterior persona non-grata în această ţară, mai este sau nu un lucru banal ?
În vara anului trecut, mai precis pe 2 august, Mikhail Davydov îşi anunța prezența la Bucureşti – la Centrul Rus de Știință și Cultură – printr-un mesaj postat pe contul personal de Facebook. Să nu credeţi că Davydov a venit la Bucureşti direct de la Moscova şi nici că este pentru prima dată în România – aspecte pe care le recunoaşte chiar el într-un interviu acordat site-ului rus de propagandă Sputnik.md. Interesant că acest interviu este făcut la aproape şase luni (25.02.2021) de când Davydov a fost instalat în funcţia de director al Centrului Rus de Știință și Cultură de la Bucureşti.
Poate mulţi dinte cei care citesc acest articol nu ştiu ce este şi cu ce se ocupă Centrul Rus de Știință și Cultură. În anul 2018, publicaţia MediaStandard.ro, preciza că de câțiva ani – mai precis din anul 2015 – la București funcționează Centrul Rus de Știință și Cultură, iar acesta funcţionează ca un instrument de soft power al Rusiei în România. Centrul a fost înființat în baza unui acord semnat de fostul ministru de Externe, Titus Corlățean la Moscova, în 2013.
În conformitate cu acest acord, România urma să deschidă un institut cultural similar la Moscova. Vizita lui Corlățean din 2013 a survenit într-un moment în care Guvernul Ponta încerca o îmbunătățire a relațiilor cu Federația Rusă.
Asemenea ambasadorului Federaţiei Ruse în România, Valeri Kuzmin, Mikhail Davydov a venit la Bucureşti, nu direct de la Moscova, ci de la Chişinău. Acest aspect nu ar trebui sa surprindă pe nimeni, deoarece rușii care au de respectat o agendă, cu indicații stabilite la Moscova, stau o perioadă la Chișinău, după care vin la București. Foarte important de precizat că, de la venirea lui Davydov la Bucureşti, Centrul Rus de Știință și Cultură şi-a schimbat numele în Casa Rusă.
Cu câteva zile înainte de a-şi ura singur pe Facebook ’’bun venit la Bucuresti’’, Davydov posta un mesaj şi o fotografie prin care îşi lua la revedere de la colegii săi de la Centrul Rus de Știință și Cultură de la Chişinău.
’’Iată că au trecut cei 4 ani ai de muncă pe frumosul meleag moldovenesc. De la 1 august, îmi voi continua activitatea în calitate de șef al reprezentanței Rossotrudnichestvo deja într-o altă țară.’’
Cu alte cuvinte, Davydov a fost timp de patru ani la Chişinău, ce este azi la Bucureşti: Director al Centrului Rus de Știință și Cultură. Acesta a venit în locul Nataliei Muzhennikova, persoana care a ocupat timp de cinci ani această funcţie. Într-un mesaj postat pe contul său de Facebook, pe 31 iulie 2020, Natalia Muzhennikova preciza că nu mai lucrează la Centrului Rus de Știință și Cultură de la Bucureşti (devenit între timp Casa Rusă).
Şi cu toate acestea, de ce este atât de importantă persoana lui Mikhail Davydov? Pe vremea când Davydov încă era director al Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău, în primăvara anului 2020, în Cehia se derula o anchetă pentru acțiuni de spionaj şi tentativă de asasinat care avea în centrul atenţiei persoane din conducerea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Praga.
Pe 26 aprilie 2020, ziarul ceh Respekt a relatat că un cetăţean rus cu pașaport diplomatic a ajuns în Cehia, având în posesia sa toxină din seminţe de ricin, o temută otravă fără antidot, preferată de asasini. Ziarul a susținut, citând sursele sale, că bărbatul dorea să-l otrăvească pe primarul general al Pragăi, Zdenek Hrib, alături de primarii a două districte – Ondrej Kolar și Pavel Novotny.
Zdenek Hrib a atras mânia Moscovei după ce a redenumit, la cererea cetățenilor, scuarul din fața Ambasadei Ruse la Praga în amintirea lui Boris Nemțov, critic înverșunat al Kremlinului, asasinat în 2015. Ondrej Kolar, la rândul său, a sprijinit demontarea statuii mareșalului sovietic Ivan Konev în districtul 6 din Praga. La momentul respectiv, Rusia a condamnat acest act și a anunțat că îl va investiga ca o încălcare a tratatului ruso-ceh de prietenie din 1993.
O lună mai târziu, pe 10 mai, mai multe publicaţii mass-media cehe au citat surse anonime din cadrul serviciilor de informaţii, potrivit cărora persoana este un cetăţean rus pe nume Konchakov.
Pe 21 mai 2020, Mikhail Davydov posta pe contul său de Facebook o nouă poză de profil. Cum probabil deja intuiți, printre cele 243 de like-uri pe care acesta le-a primit la poza de profil se numără și cel al lui Andrei Konchakov.
Cu alte cuvinte, în perioada în care numele său era pe toate ziarele de la Praga, Konchakov avea timp să aprecieze postările de pe contul de Facebook al lui Davydov.
Potrivit presei cehe, Andrei Konchakov a ajuns la Praga pe 14 martie. Serviciile de informaţii cehe cred că bărbatul transporta o valiză care conținea o „substanță letală”. Cotidianul ceh Seznam a raportat, citând propriile sale surse, că serviciile de informaţii cehe au fost avertizate în acest sens, dar nu l-au interogat pe aeroport, pe cetăţeanul rus, de frică ca nu cumva reţinerea acestuia să fie utilizată de Rusia ca „parte a unei campanii de dezinformare”.
La aeroport, Andrei Konchakov a fost aşteptat de Alexander A., un șofer de la Ambasada Rusiei din Cehia, suspectat de serviciile de informații cehe că ar fi un agent FSB. Despre el se credea la momentul respectiv că este responsabil să aibă grijă nu doar de diplomați, dar și de documentele secrete sau orice alte obiecte și materiale care se află în posesia acestora.
Potrivit cotidianului Seznam, pe 6 aprilie 2020, serviciile de informaţii cehe au avertizat poliția că există un „agent care reprezintă o amenințare la adresa securității oficialilor cehi. Andrei Konchakov a oferit un scurt interviu cotidianului ceh Seznam, negând acuzațiile ce i se aduc, precizând că avea în valiză doar dezinfectant și bomboane.
„Probabil a fost o greșeală”, a mai adăugat Koncealov pentru cotidianul ceh, apoi a refuzat să mai comenteze sub pretext că are nevoie de permisiune de la Moscova și a cerut, dacă mai exista şi alte întrebări, acestea să fie trimise prin e-mail.
Potrivit relatărilor Seznam, BIS (principalul serviciu de informaţii al Cehiei) considera, la momentul respectiv, că Andrei Konchakov era un angajat al serviciilor ruse de informaţii. Acesta lucra în Republica Cehă de mulți ani, dar numai în ultimii ani într-o poziție diplomatică.
Potrivit datelor oficiale, Konceakov s-a născut la Moscova în 1986, dar, în rest, informațiile publice despre viața sa sunt puține sau chiar contradictorii. Potrivit site-ului rus de investigații The Insider, Konceakov a absolvit Institutul de Inginerie și Fizică de la Moscova, MIFI, dar nu e clar în ce an.
Tot The Insider scrie că Andrei Konceakov a început să lucreze în Praga pentru Rossotrudnicestvo, o agenție de stat pentru bunăstarea rușilor de peste hotare. Din decembrie 2017, el a fost prezentat ca director al Centrului Rus pentru Știință și Cultură din Praga.
În acest caz, scandalul a ajuns la o concluzie neașteptată: pe 5 iunie 2020, premierul Cehiei, Andrej Babis a anunțat la o conferință de presă o decizie prin care doi diplomați ruși erau declaraţi persona non grata - Andrey Konchadov și colegul său Igor Rybakov.
The New York Times preciza pe 5 iunie 2020 că Konchadov şi Rybakov ar fi dus în eroare, în mod intenţionat, serviciile cehe de informaţii. Mai precis, între Konchakov și Rybakov exista un conflict mai vechi, iar divergențele pe care aceştia le aveau de mai mult timp au ajuns să fie duse în spaţiul public. Astfel, Igor Rybakov ar fi născocit toată povestea cu otrava din seminţe de ricin.
Inclusiv premierul Babis a susţinut că ambasada Rusiei la Praga a trimis către BIS, “informaţii inventate intenţionat”, iar ca urmare, guvernul pe care îl conduce “a adoptat măsuri corespunzătoare şi a declarat persona non grata doi membri ai personalului ambasadei” Rusiei.
„Toată această afacere a fost inițiată ca urmare a unei lupte interne între angajații ambasadei ruse la Praga. Pe lângă munca inutilă pentru serviciile noastre speciale, diplomatul a creat probleme suplimentare în relațiile ceho-ruse și a afectat reputația Rusiei în Republica Cehă. Suntem un stat suveran și astfel de acțiuni sunt inacceptabile pentru noi. Într-o astfel de situație, am luat o decizie: doi angajați ai Ambasadei Ruse au fost numiți persoane non grata”, a declarat premierul Andrei Babis, pe 5 iunie 2020.
Cu toate acestea, o astfel de explicație nu i-a mulţumit pe jurnaliști cehi care erau siguri că nu există un denunț fals și că informațiile despre tentativa de asasinat a fost cât se poate de reale, iar informaţiile proveneau din surse de încredere.
După cum arată o analiză recentă a acestui caz, realizată de jurnalista Kseniya Kirillova pentru site-ul The Geopolitics, există mai mulți factori care susțin această versiune. În primul rând, dacă Konchadov a fost ’’victima’’ unei înscenări, de ce atât el, cât şi Rybakov au fost declaraţi „persona non grata” ?
În al doilea rând, informațiile despre tentativa de asasinat au provenit din mai multe surse diferite și în niciun caz nu au putut fi atribuite unui singur denunţător anonim. Acestă ipoteză stă în picioare, deoarece, numele lui Andrei Konchakov a apărut pentru prima dată pe site-ul centrului de investigaţii media „Dossier”, pe 10 mai 2020, și nu în mass-media cehă.
De asemenea, jurnaliștii cehi au declarat că informațiile despre implicarea unui diplomat într-o tentativă de asasinat au fost primite și confirmate din diferite surse independente. Viteza cu care persoanele care urmau să fie asasinate au primit protecție și cât de serios a fost tratată această ameninţare, sugerează că sursa era de încredere în ochii serviciului ceh de contrainformații.
Jurnalista Kseniya Kirillova precizează, citând mai mulţi experţi, că legăturile strânse ale unor oficiali guvernamentali cehi cu Rusia a fost motivul pentru care autoritățile de la Praga ar fi fost de acord cu versiunea unui denunț fals.
Chiar dacă a fost declarat persona non grata în Cehia, Andrei Konchakov nu a uitat de prietenul său de la Bucureşti, Mikhail Davydov.
Şi după cum puteţi observa, acesta a continuat să urmărească activitatea pe Facebook a directorului Centrului Rus de Știință și Cultură de la Bucureşti. Are şi de ce!
În cele aproape 10 luni de când ocupă această poziţie, Davydov a organizat conferinţe şi întâlniri la care au participat: elevi şi studenţi, jurnalişti, oameni de afaceri, profesori, etc.
Mikhail Davydov şi fostul său coleg de la Praga, Andrei Konchakov, mai au un lucru în comun: pasiunea pentru motociclete şi motociclişti.
Konchakov, pe când era director al Centrului Rus de Știință și Cultură de la Praga, se fotografia cu membri din Cehia ai Ruskie Motoţiclistî – un grup de motociclişti care sunt parte a controversatului club rus Night Wolves.
Pentru cine nu ştie, liderul clubului de motocicliști „Lupii Nopții” este un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin.
În cea mai recentă postare pe pagina de Fecebook – pe 15 iunie – Davydov îşi invita urmăritorii să vizioneze un material video de pe YouTube cu ’’motocicliști ruși din Bucovina’’.
Materialul video, nu mai este disponibil pe YouTube, dar cum reiese dintr-un articol publicat pe site-ul Crainou.ro: ’’La Gura Humorului a avut loc sâmbătă, 12 iunie, o întâlnire a motocicliştilor. Aproximativ 100 de motociclişti din întreaga ţară au răspuns invitaţiei Asociaţiei Ruskie Motoţiclistî din România şi Camerei de Cooperare Economică şi Culturală Româno-Rusă, organizatorii evenimentului din Parcul Ariniş’’.
Pentru ca cititorii să intelega mai bine utilitatea acestei analize, dar şi motivaţia din spatele ei, voi face trimite la un interviu acordat pentru Czech Radio, în urmă cu două luni, de fostul şef al Serviciului Ceh de Informații Militare (VZ) Andor Šandor.
În contextul discuţiilor de anul acesta pe tema unei operațiuni GRU de aruncare în aer a depozitului de muniții din Vrbetice, incident pentrecut în 2014, Andor Šandor a făcut o remarcă, care pentru omul de rând poate părea foarte interesantă, iar pentru angajaţii serviciilor de informaţii nu pare de loc ieşită din comun: ’’Cea mai mare problemă sunt agenții sub acoperire civilă despre care nu știm nimic’’.
Generalul de brigadă susţine că atunci când vorbim de spionaj şi acţiuni subversive, cea mai mare amenințare sunt oamenii despre care serviciile de informaţii nu știu că aparțin unor rețele de agenţi de informaţii, în cazul de faţă, celor rusești. Chiar dacă Andor Šandor vorbeşte strict despre situaţia din Cehia – ruși care lucrează sub acoperire ca jurnaliști, oameni de știință, oameni de afaceri etc – atenţionările sale pot fi luate în calcul şi de alte agenţii de informaţii din state UE şi NATO, iar România nu ar trebui să fie excepţia de la acesta regulă.
Persoanele care lucreză sub diverse acoperiri nu sunt sub o ’’supraveghere atât de dură’’ ca cei despre care se știe că au legătură cu serviciile de informaţii şi care lucrează într-o ambasadă.
Şi aici putem face o pararela cu recentul caz al adjunctului ataşatului militar în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, Alexey Grishaev, care în luna aprilie a acestui an a fost declarat persona non grata pe teritoriul României. Petru a vedea că Andor Šandor nu greşeşte în ceea ce spune cu privire la personalul care lucrează într-o ambasadă, asupra lui Alexey Grishaev exista bănuiala că este agent GRU (Serviciul de informații al Armatei Federației Ruse). Pentru mass-media a fost o informaţie ’’bombă’’ un subiect care prinde la public, dar foarte puţin analizat în detaliu. Atât pentru cei care cunosc domeniul intelligence-ului, cât şi pentru cei care lucrează în servicii de informaţii guvernamentale sau private, subiectul Alexey Grishaev nu a fost unul ieşit din comun, deoarece prinderea în fapt a celor care lucrează sub acoperire diplomatică este o chestiune de timp. Aceiași situație a fost şi în cazul lui Alexey Grishaev care ar fi urmărit să obțină de la persoane din România informații din domeniul militar. Cu alte cuvinte, spionajul este un joc ’’de-a v-ați ascunselea’’, o lume mică în care oamenii se caută unii pe ceilalţi, iar un pas greşit te poate scoate din acest joc.
În concluzie, Rusia ’’a pierdut’’ la Bucureşti un adjunct al ataşatului militar, dar are la Centrul Rus de Știință și Cultură un nou director care, cel puţin pe Facebook, are o relaţie de prietenie virtuală cu un cetăţean rus – ’’refugiat’’acum la Moscova – care a fost în atenţia serviciilor de spionaj din Cehia pentru o tentativă de asasinat. Personal, tind să cred că Davydov şi Konchakov nu se cunosc doar pe Facebook, ci şi în viaţa reală. Iar, cel mai bun argument este că ambii au ocupat funcţii de conducere în ’’centre ruse de ştiinţă şi cultură’’ – Davydov la Chişinău (în prezent la Bucureşti) şi Konchakov la Praga.
După ce am analizat în detaliu o foarte mică parte a acțiunilor de spionaj ruse, care, sub o formă sau alta au „scăpat” în spațiul public, se ridică o întrebare esențială, deși mai mult retorică, cu privire la acțiunile spionilor ruși din România: Unde și mai ales câți Grishaevi în civil mișună nestingheriți pe teritoriul țării noastre?
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O unitate specială a agenției ruse de informații militare (GRU) a organizat sabotaje în Europa recrutând executanți prin Telegram și TikTok, precizează centrul de investigații Dossier, care a obținut acces la documente
Poliția franceză a arestat marți un bărbat rus suspectat că ar fi pus la cale acte de „destabilizare” în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, au declarat procurorii pentru AFP, relatează Agerpres.
De câteva decenii, Kremlinul și-a dezvoltat o rețea teribilă de spionaj, formată din ofițeri sub acoperire diplomatică, ucigași și agenți de influență, care acționează în toate statele UE.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni destructurarea unui grup subversiv care planifica un eveniment public în capitala Kiev, având scopul de a răsturna autoritățile civile și militare și de a prelua controlul asupra clădirii Radei Supreme (Parlamentul țării), informează Agerpres, care citează EFE.
Timp de aproape doi ani, experții şi analiştii de informaţii din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) din Ucraina au utilizat satelitul ICEYE pentru a detecta țintele inamice și a facilita desfăşurarea operaţiunilor militare pe front. Astfel, armata ucraineană are acces rapid la imagini din satelit extrem de detaliate. Potrivit unui contract cu compania finlandeză de imagistica prin satelit ICEYE, Forţele Armate Ucrainene au permisiunea de a folosi un satelit radar (SAR) non-stop care oferă imagini inclusiv pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă.
Fostul Șef al Armatei Naționale a Republicii Moldova generalul Igor Gorgan, acuzat că era informator pentru serviciile de informații rusești - ar trebui să fie știrea săptămânii în Republica Moldova, dar și în România.
Serviciile ruse de informații l-au recrutat pe fostul șef al Statului Major General al Republicii Moldova, care a ocupat funcția până la sfârșitul anului 2021. Publicaţia de investigaţii The Insider a obținut acces la corespondența de pe Telegram a fostului șef al Statului Major al Republicii Moldova Igor Gorgan, cu „curatorul” său de la Serviciul de informații militare a Forțelor Armate a Federației Ruse (GRU), colonelul Alexei Makarov. Potrivit investigației, Gorgan ar fi raportat în mod regulat despre situația politică internă din Republica Moldova și ar fi transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean ai Apărării.
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Incident grav la Ambasada Israelului în România, unde un bărbat a amenințat că se autoincendiază iar apoi a aruncat cu cocktail Molotov spre Ambasadă. O echipă de intervenție a brigăzii antitero din cadrul SRI care se afla la locație a acționat prompt, l-a imobilizat pe acesta și a procedat imediat la stingerea incendiului. Nu există victime sau pagube.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a oferit agențiilor de informații americane o ocazie rară de a recruta persoane din interiorul Kremlinului, nemulțumite de război. „Nemulțumirea creează o oportunitate unică pentru noi. Suntem foarte deschiși pentru colaborari", a declarat anul trecut directorul CIA, William Burns, citat de CNN.
Potrivit cotidianului The Daily Telegraph, Guvernul britanic a schimbat misiunea prioritară a serviciului de contrainformații MI5. Astfel, lupta împotriva teroriștilor va fi înlocuită cu căutarea spionilor străini, în special din Rusia și China.
Războiul hibrid dus de Federația Rusă a crescut în intensitate, remarcă The New York Times, structurile coordonate de serviciile de informați rusești încercând tot mai des să destabilizeze statele europene.
Un cetățean român a fost arestat pentru acțiuni de spionaj în favoarea Federației Ruse.
Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) rețeaua de agenți ai serviciului 5 al FSB al Federației Ruse pregătea asasinarea lui Volodimir Zelenski.
Statele Unite consideră că războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei este puțin probabil să se încheie în viitorul apropiat, potrivit directorului National Intelligence al Statelor Unite, Avril Haines.
Serviciile britanice de informații consideră că ancheta desfășurată de autoritățile ruse în cazul ministrului adjunct al apărării Timur Ivanov, suspectat de corupție, l-ar putea implica inclusiv pe prim-adjunctul ministrului rus al apărării, Ruslan Tsalikov, care a fost deja interogat de FSB, potrivit unui raport al Ministerului britanic al Apărării din 1 mai.
Cel puțin o treime din cei aproximativ 220 de diplomați ruși acreditați în Elveția, în birourile de la Berna și Geneva, sunt spioni pentru serviciile secrete ale Moscovei. Aceasta este afirmația Serviciului Confederal de Informații (DNB), agenția de informații elvețiană, făcută în raportul său pe anul 2023 privind securitatea națională.
Serviciile de informații din NATO au intensificat supravegherea Serbiei prin mijloace tehnice. Avioane ale SUA și Franței specializate în culegerea și analiza emisiilor radio au patrulat în apropierea frontierelor Serbiei în ultimele două săptămâni.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
Mai mulți membri ai personalului rus au fost expulzați de la sediul NATO din Bruxelles, deoarece Alianța "și-a dat seama că desfășurau activități care nu erau cu adevărat diplomatice, ci de intelligence". Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat acest lucru într-un interviu pentru Bild. În același timp, ziarul german Spiegel scrie că nu a fost precizată nici data incidentului și nici numărul de presupuși spioni ruși. Potrivit Reuters, concedierile au avut loc probabil de-a lungul ultimilor ani.
Mai mulți membri ai personalului diplomatic rus au fost expulzați din sediul NATO fiind suspectați de activități de spionaj, a anunțat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-un interviu publicat vineri de tabloidul german Bild, potrivit Agerpres și Reuters.
Conductele din Marea Baltică au fost destinate nu numai transportului de gaz? Ani de zile, Rusia a spionat Europa sub pretextul culegerii de informații pentru construcția Nord Stream, scrie site-ul cotidianului „Welt”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat joi ţara sa şi-a informat în prealabil aliaţii despre demiterea comandantului Eurocorps, general-locotenentul Jaroslaw Gromadzisnki, iar aceştia nu şi-au exprimat vreo îngrijorare. Decizia vine în plin scandal de spionaj în Polonia, după ce înaltul oficial militar polonez face subiectul unei anchete a SKW - serviciul de contrainformații militare al Poloniei.
Frăția militară iraniano-rusă e mult mai extinsă decât se știa public. Dacă până acum știam de ”trocul” rachetelor și dronelor iraniene cu aeronavele militare rusești, iată că lista echipamentelor ce fac obiectul cooperării este mult mai lungă.
Congresmenii i-au întrebat pe directorii agențiilor de informații americane ce anume încearcă Putin să obțină în Ucraina și ce reprezintă pentru el actualul război, în cadrul unei audieri în Camera Reprezentanților a SUA, la 12 martie.
Raportul serviciilor secrete americane avertizează că Balcanii de Vest se pot confrunta cu conflicte etnice în 2024, potrivit publicației kosovare Telegrafi. Comunitatea de Informații a Statelor Unite și-a făcut public, recent, raportul anual, în care sunt evidențiate amenințările care se așteaptă să afecteze stabilitatea globală, cu o atenție deosebită acordată Balcanilor de Vest.
Potrivit jurnalistului bulgar Khristo Grozev, care conduce grupul de investigaţii jurnalistice Bellingcat, serviciile ruse de informaţii au început operațiunea de eliminare a președintelui Ucrainei cu mult înainte de invazia la scară largă. Detaliile tentativei de asasinare a conducerii politice a Ucrainei, inclusiv a președintelui Volodimir Zelenski, au fost dezvăluite de jurnalistul de investigație Khristo Grozev. El a declarat acest lucru pe 2 martie pe canalul de YouTube ''Zygar''. Grozev a subliniat că GRU a început operațiunea de eliminare a primei persoane din stat cu multe luni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Statele Unite au arestat un ofițer militar sub acuzația de vânzare de informații confidențiale legate de capacitățile armatei americane. Sergentul Corbin Schultz, care lucrează ca analist militar de informații, a primit șase capete de acuzare pentru în vederea obținerii și dezvăluirii de informații din domeniul apărării militare și mituirea unui funcționar public. Tânărul de 24 de ani a fost arestat la granița dintre Tennessee și Kentucky la scurt timp după ce a fost anunțată inculparea.
Structurile de informații rusești au folosit un agent sârb pentru a accesa zona instituțională a Uniunii Europene.
Un studiu recent, publicat în mai 2025 de influentul think-tank International Institute for Strategic Studies (IISS), intitulat „Defending Europe Without the United States: Costs and Consequences”, trage un semnal de alarmă categoric privind viitorul apărării europene în cazul unei retrageri a sprijinului militar american. Raportul, o analiză detaliată a scenariilor și implicațiilor lunarii unei astfel de decizii, subliniază că statele europene s-ar confrunta cu deficite masive de capacitate și cu costuri financiare astronomice pentru a compensa absența Statelor Unite.
![Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].](https://media.defenseromania.ro/image/202309/w322h220/rusia-productie-tancuri_71995000.jpg "Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].")
Războiul dintre Rusia și Ucraina a escaladat dramatic în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală rămâne ancorată în presupunerea periculos de greșită că economia Rusiei se va prăbuși sub costul uluitor al militarizării, al creșterii economice anemice și al scăderii prețurilor petrolului. Președintele Vladimir Putin nu are nicio intenție de a demilitariza economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia. Kremlinul își propune să-și facă mașina de război mai mare și mai bună, fiind gata să sacrifice calitatea vieții rușilor obișnuiți pe parcurs și este puțin probabil să întâmpine o rezistență semnificativă.
În timp ce Rusia ataca oraşele ucrainene cu rachete, un incident major a avut loc în noaptea de 6 iunie la aeroportul din regiunea rusă Briansk, utilizat exclusiv în scopuri militare de la începutul invaziei ruse. Atacul a declanșat o explozie masivă, urmată de o detonare puternică repetată, indicând distrugerea aviației de transport ruse și a unor depozite de muniții valoroase. Autoritățile ruse au emis anterior avertizări privind un posibil atac cu drone. Zona exploziilor a fost rapid și precis localizată de analiştii OSINT.
„Astăzi am pus bazele unor contacte personale și politic foarte bune și fructuoase”, a declarat cancelarul Germaniei după întâlnirea președintele SUA."Today I laid the foundations for some very good and fruitful personal and political contacts," Germany's chancellor said after the US President.
În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.
La data de 4 iunie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au testat cu succes o nouă versiune de 226 de kilograme a armei anti-navă QUICKSINK. Muniția a fost lansată dintr-un bombardier stealth B-2 Spirit deasupra poligonului de testare din Golful Eglin, Florida. QUICKSINK, un program al Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), transformă o bombă standard ghidată cu precizie într-o armă anti-navă eficientă. Varianta mai ușoară, de 226 de kilograme, permite aeronavelor de luptă să transporte mai multe muniții per misiune și să angajeze multiple ținte maritime aflate la mare distanță.
Ministerul Britanic al Apărării intenționează să aloce până la 240 de milioane de lire sterline pentru achiziționarea primelor două, dintr-un total de patru, sisteme de arme laser DragonFire, destinate navelor de război ale Marinei Regale. Acest contract, ce se estimează să se deruleze în perioada 3 noiembrie 2025 – 31 martie 2028, cu o opțiune de prelungire până în decembrie 2032, va asigura livrarea a două unități navale.
”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 6 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Germania intenționează să achiziționeze din Norvegia rachete de croazieră cu lansare din aer de tip JSM de ultimă generație, a anunțat joi Ministerul norvegian al Apărării, relatează Agerpres și DPA.
Rușii nu au reușit să vândă încă nimănui Su-57, dar tocmai s-au luat pe piața externă la „trântă” cu F-35 Lightning II american. Provocarea rusă? Ca Su-57 să ia fața F-35 într-un contract gigant iar pentru asta rușii plusează.
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
SUA cer ca membrii NATO să investească 5% din PIB-ul lor în apărare.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a atacat recent pentru a treia oară Podul Crimeei, utilizând de această dată o incarcatura exploziva subacvatică care a avariat grav stâlpii principali de susținere. Similar primelor doua atacuri, cel de-al treilea se in scrie in seria de eforturi ale Ucrainei de a perturba una dintre cele mai vitale rute logistice militare ale Rusiei.
O descoperire șocantă a stârnit un val de îngrijorare în sud-estul Poloniei: sisteme antiaeriene și muniție, lăsate nesupravegheate într-un hangar din satul Laszki, în regiunea Podkarpacie, aproape de granița cu Ucraina. Incidentul, investigat acum de autoritățile poloneze, a scos la iveală o poveste complexă implicând o companie privată și un transport misterios de armament destinat Ucrainei.
Forțele Armate Române au semnat un contract pentru achiziția unui număr nespecificat de vehicule de desant aerian de tip Enok AB (Airborne), special adaptate pentru roluri de apărare anti-tanc mobilă. Anunțul a fost făcut de producătorul german, ACS Armoured Car Systems GmbH (ACS), în cadrul Forumului Forțelor pentru Operații Speciale din Europa de Sud-Est (SEESOF), ce are loc în prezent în România, la Târgu Mureș. Această achiziție subliniază o direcție strategică către consolidarea capacităților de apărare mobilă, cu o orientare clară către utilizarea de către forțele speciale române.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat pe 4 iunie noi imagini detaliate din cadrul operațiunii „Pânza de Păianjen” (Pavutyna), ce ilustrează lovituri spectaculoase cu drone împotriva unor aeronave strategice rusești aflate in unele dintre cele mai importante baze aeriene.
O analiză a celor mai recente eveniment de pe frontul aerian ucrainean relevă o transformare fundamentală a echilibrului de putere, marcată de erodarea progresivă a apărărilor aeriene rusești. Această schimbare este rezultatul unei integrări strategice a capabilităților aeriene, ucrainenii utilizând atât aeronave occidentale avansate, cât și platforme modernizate de origine sovietică pentru a efectuat mişini tactice coordonate.
Țările Uniunii Europene au dificultăți în a produce cantitatea necesară de muniție atât pentru propriile nevoi, cât și pentru aprovizionarea Ucrainei.
Forțele de Sisteme fără Pilot ale Ucrainei (SBS) au din 3 iunie un nou comandant în persoana lui Robert Brovdi, cunoscut sub porecla ”Maghiar”. Cu o bogată experiență de luptă, Brovdi a anunțat deja schimbări radicale în următoarele trei luni, care au ca scop eficientizarea acțiunilor SBS prin sistematizarea întregului proces de la formarea personalului, logistică, sprijin tehnic până la controlul câmpului de luptă.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.
Marca auto românească ARO (prescurtare de la Auto Romania) a fost una dintre cele mai cunoscute și emblematice companii producătoare de vehicule de teren din această regiune. După Revoluția din 1989 a existat o oportunitate de a salva ARO prin privatizare, iar un stat era mai mult de interesat de proces. Nu s-a concretizat iar ARO azi e istorie.
Atacurile forțelor armate ucrainene asupra aerodromurilor militare ale Rusiei, atacuri soldate cu pierderi istorice ale ocupantului, au generat o dezbatere între experții militari ruși cu privire la viitorul aviației strategice.
O dispută de proporții se prefigurează la Pentagon, unde se dorește prioritizarea dezvoltării avionului de vânătoare stealth F-47 al U.S. Air Force în detrimentul planurilor U.S. Navy de a-și dezvolta propriul avion de ultima generație, F/A-XX. Argumentul central invocat de Departamentul Apărării este că urmărirea simultană a celor două programe ar putea întârzia ambele inițiative cruciale pentru viitorul aerian al SUA.
Cele mai noi cipuri de la Nvidia au făcut progrese semnificative în antrenarea sistemelor mari de inteligență artificială, potrivit unor date publicate miercuri. Numărul de cipuri necesare pentru antrenarea modelelor mari de limbaj a scăzut considerabil.
Cel mai mare producător de vehicule militare din Italia - Iveco Defence Vehicles (IDV) - ar putea fi vândut până la sfârșitul anului.
Administrația Suedeză pentru Materiale de Apărare a selectat radarul de supraveghere aeriană cu baza la sol de nouă generație Lockheed Martin TPY-4 pentru a spori capacitatea de supraveghere la distanță a țării, devenind astfel a treia națiune care alege această platformă radar de a 5-a generație.
