Agenția de presă rusă RIA Novosti a prezentat, pe 02.12.2020, o declarație a ministrului de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, care a precizat că autoritățile de la Ankara sprijină inițiativa părții ucrainene de organizare a unui summit al Platformei Crimeea, la care este planificat să se discute problema revenirii peninsulei sub controlul Kievului.
Cehia a anunţat miercuri că va adăuga o prezenţă diplomatică biroului său din Ierusalim anul viitor, ministerul de externe de la Praga afirmând că aceasta este o măsură menită să stimuleze serviciile acordate cetăţenilor cehi în Israel şi nu constitue o nouă ambasadă, informează Reuters.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, miercuri, în ultima zi a reuniunii ministeriale de externe a NATO, la două sesiuni de lucru la care au luat parte şi o serie de parteneri ai Alianţei, context în care a evidenţiat importanţa strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică şi a atras atenţia asupra necesităţii întăririi coerenţei Flancului Estic.
Presiunile exercitate de Washington pentru împiedicarea construcției gazoductului rusesc Nord Stream 2 încep să dea rezultate. Potrivit RIA Novosti, încă o companie occidentală s-a retras din proiect pentru a evitat sancțiunile SUA.
Sub președintele Donald Trump, strategia americană față de regiunea Indo-Pacific a fost una perfect tranzacțională. Pentru a contracara prezența masivă și creșterea exponențială a puterii economice, implicit celei militare, proiectată dinamic de către China, Donald Trump a gândit simplu și perfect geometric.
Diplomatul Cristian Diaconescu, fost ministru de externe al României în timpul unei administrații democrate la Casa Albă, în cadrul unui interviu, a vorbit despre ce schimbări se vor produce în ceea ce privește țara noastră sub conducerea lui Joe Biden.
Potrivit postului ucrainean Apostrof TV, în cadrul unei emisiuni difuzate pe 14 noiembrie, secretarul adjunct al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Serhiy Krivonos, a declarat că “Rusia ar putea avea arme nucleare pe teritoriul Crimeei”.
Potrivit tuturor datelor, democratul Joe Biden, cel care pe 20 noiembrie va împlini 78 de ani, a câștigat alegerile din SUA, urmând să fie învestit ca al 46-lea președinte al Statelor Unite. Până la o confirmare, Colegiul Elector se va reuni în SUA pe 14 decembrie, urmând ca noul președinte să preia mandatul pe 20 ianuarie 2021. În toată această perioadă Biden rămâne președintele ales. Republicanul Donald Trump, președintele în exercițiu, a evocat azi pentru prima oară posibilitatea unei înfrângeri după zile întregi în care a denunțat fraudarea alegerilor.
Israelul a aprobat construirea a aproape 100 de noi locuinţe într-un cartier al coloniştilor evrei în Ierusalimul de Est, un proiect care fusese suspendat în 2010, întrucât Joe Biden, pe atunci vicepreşedinte american, se opusese acestuia, a indicat joi o organizaţie neguvernamentală israeliană, citată de AFP.
Reputatul George Friedman, analist american, fondator Stratfor și preşedintele publicaţiei de securitate Geopolitical Futures, a vorbit despre alegerea lui Joe Biden și politica SUA în Europa sub noua administrație care se prefigurează la Casa Albă.
Potrivit presei locale georgiene, Statele Unite intenționează să își consolideze prezența militară în Georgia, până la crearea unei baze militare permanente pe teritoriul acesteia, ca răspuns la întărirea poziției Rusiei în Caucazul de Sud. Acest lucru va fi discutat în timpul vizitei șefului Departamentului de Stat al SUA, Mike Pompeo, în Georgia.
După șase săptămâni sângeroase de conflict, Armenia și Azerbaidjanul au semnat un acord de pace. Indiferent de cât de frumos ar fi îmbrăcat din punct de vedere diplomatic, acordul consfinţeşte victoria militară a Armatei azere.
Rezultatele analizelor efectuate de experții europeni și ruși în afaceri internaționale, care fac parte din grupul EUREN (Rețeaua de experți din Rusia și Europa privind politica externă), au condus la concluzia că există patru scenarii după care pot evolua relațiile dintre Europa și Rusia în următorii 10 ani.
Succesul acțiunilor militare ale armatei azere împotriva Armeniei în Nagorno-Karabah va stimula Turcia, care se află în spatele autorităților de la Baku, la cuceriri ulterioare. În acest fel, Ankara ar putea viza Peninsula Crimeea. Această opinie a fost formulată de fostul ministru al apărării al Republicii Populare Donețk, Igor Strelkov, care s-a referit la posibilitatea unei expansiuni turcești, în cadrul emisiunii “Interesele rusești” de pe canalul YouTube.
În pofida tuturor sondajelor, alegerile de anul acesta din SUA au fost, așa cum ne așteptam mulți, mult mai echilibrate. Numărul uriaș de voturi prin corespondență și voturi anticipate au făcut ca nici măcar în acest moment să nu cunoaștem un rezultat oficial. Dar calculele indică însă un învingător.
Pe fondul răspândirii la scară largă în lume a informațiilor despre apariția armelor hipersonice, armata germană a fost nevoită să recunoască existența unei noi amenințări și să arate publicului că se iau anumite măsuri pentru combaterea acestora.
În relațiile dintre Federația Rusă și Turcia apar în mod regulat o serie de contradicții referitoare la o mare varietate de probleme. Însă, după cum a semnalat pe 03.11.2020 canalul de televiziune turcesc TRT World, în mod paradoxal, acestea nu duc la confruntare deschisă și ostilitate.
După ce pe 16 octombrie președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat intenția de retragere a trupelor din nordul Siriei imediat ce se va reuși înfrângerea teroriștilor activi în regiune, și după ce la doar patru zile Turcia a desființat deja un post de observare din provincia Idlib, s-a creat impresia că Turcia și-ar putea retrage integral forțele din Siria.
Gazele naturale, în ciuda creșterii cu 34% a consumului la nivel mondial în ultimii zece ani, rămân o resursă naturală abundentă, cu multe noi descoperiri în fiecare an, ceea ce nu mai este cazul petrolului.
Interacția dintre energie și geopolitică sunt complexe de analizat. În plus, pandemia Covid19 din 2020 a provocat un șoc major și fără precedent pe piețele globale de energie, ale căror efecte pe termen lung sunt încă dificil de evaluat pentru moment.
Libia şi Qatar, care au strâns legăturile în ultimul timp, au semnat luni la Doha un acord de cooperare în domeniul securităţii, al cărui conţinut nu a fost dezvăluit, a relatat agenţia oficială de presă a Qatarului, QNA, potrivit AFP.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că este deschis ideii de a stabili o alianță militară între Rusia și China, dar nu pentru moment.
Statele Unite s-au angajat joi în scris să menţină "superioritatea militară" a Israelului asupra celorlalte ţări din regiune, în contextul în care statul evreu se îngrijorează de o posibilă vânzare către Emiratele Arabe Unite (EAU) a unor avioane de vânătoare F-35, notează AFP.
Şeful Pentagonului Mark Esper a anunţat marţi că îl va însoţi în India săptămâna viitoare pe secretarul de stat Mike Pompeo pentru a consolida alianţa Washingtonului cu New Delhi în faţa ambiţiilor Chinei în zona indo-pacifică, informează AFP.
Statele Unite dezvoltă o strategie de contracarare a Rusiei, bazându-se pe o rețea extinsă de grupuri de reflecție. Unul dintre ele este organizația RAND, care dezvoltă programe pentru descurajarea Rusiei, la comanda Casei Albe și Pentagonului. O recomandare, făcută în urma unui studiu, pare că începe să se îndeplinească.
The Quad, o coaliție strategică a celor patru democrații funcționale din regiunea Indo-Pacifică, se solidifică rapid. Spunem democrații funcționale, pentru că multe dintre așa-zisele democrații sud-asiatice nu au aceleași caracteristici sau trăsături ca democrațiile secularizate și perfect standardizate ale vestului European.
În urma unei conferinţe întinse pe o durată de trei zile în Novorossiysk, între oficialii ruşi şi omologii egipteni, cele două state au decis că vor efectua pentru prima dată un exerciţiu naval militar în Marea Neagră. Intitulat Podul Prieteniei 2020, evenimentul ar urma să aibă loc până la finalul acestui an, fiind perceput ca un semnal dat Turciei de către axa Moscova –Cairo.
Reluarea conflictului din Nagorno-Karabah, cu implicarea directă a Turciei, a adus din nou în atenție problema relațiilor ruso-turce. S-a vorbit mult despre prietenia ruso-turcă înainte de povestea cu avionul Su-24 doborât deasupra teritoriului Siriei, după care a fost aproape întotdeauna vorba despre un parteneriat reciproc avantajos.
Pe 16 octombrie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a efectuat o vizită, aproape istorică, în Turcia, unde s-a întâlnit cu președintele Recep Tayyp Erdogan.
Printre atâtea informații și eveniment șocante, s-a strecurat, aproape neobservat, turneul baltic al președintelui francez Macron. Este un eveniment rar în politica franceză, iar această vizită a țărilor baltice de către Macron exprimă nu numai o urgență dar și un test pentru influența franceză în politica europeană.
