Rusia intenționează să aibă o armată de 1,5 milioane de oameni, asta este mai mult decât are nevoie pentru Ucraina, spune un fost ambasador al SUA la NATO și consilier al președintelui Trump.
Vizita în Armenia a Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi și sprijinul Statelor Unite ale Americii pentru integritatea teritorială a Republicii Armenia, sunt o dovadă în plus a faptului că întreaga comunitate internațională trebuie să pună o mai mare presiune asupra Azerbaidjanului pentru încetarea focului, precizează E.S. Sergey Minasyan.
Înaltul diplomat armean a vorbit și despre incidentele de săptămâna trecută și a precizat că, folosindu-se de pozițiile din Nagorno-Karabakh și de sprijinul Turciei, forțele azere au pătruns adânc în teritoriul Armeniei. Amintim că atacul de săptămâna trecut al Azerbaidjanului a fost cel mai grav incident de la războiul din 2020 din Nagorno-Karabakh.
Redăm integral interviul acordat publicației noastre de către Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasador extraordinar și plenipotențial al Republicii Armenia în România:
DefenseRomania: În ultimile zile, situația de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan s-a agravat considerabil. Ce s-a întâmpat și care sunt consecințele acestor acțiuni?
E.S. Sergey Minasyan: Așa este, în noaptea dinspre 12 spre 13 septembrie a.c., forțele armate azere au început agresiunea la scară largă pe teritoriul suveran al Armeniei, folosind armanent greu, în special artilerie și drone de luptă. Urmare a agresiunii Azerbaidjanului, conform datelor oficiale ale părții armene, și-au pierdut viața și sunt declarate dispărute - 207 persoane, din care 5 din rândul civililor, mai bine de 300 de răniți (militari și civili) și 20 de prizonieri de război. Au fost strămutate forțat aproximativ 5000 de persoane, în rândul cărora erau și mulți copii. Există dovezi incontestabile, inclusiv imagini video, care demonstrează că persoanele capturate, dar și cele ce și-au pierdut viața, inclusiv femei, au fost supuse torturii, tratamentelor inumane și chiar batjocoritoare. Toate aceste fapte reprezintă o încălcare flagrantă atât a dreptului internațional, a drepturilor omului, cât și a normelor de derulare a operațiunilor militare.
Folosindu-se de pozițiile comode ocupate ilegal în urma agresiunii din toamna anului 2020, săvârșite cu sprijinul Turciei, împotriva Nagorno-Karabakhului, forțele armate azere au reusit, de data aceasta, să pătrundă adânc pe teritoriul Armeniei. În cadrul acestei agresiuni au fost atacate orașele: Goris, Sisian, Kapan, Jermuk, Vardenis; multe sate de la graniță, dar și 36 de localități. Au fost afectate grav obiectele de infrastructura civilă și case de locuit.
Datorită mobilizării impresionante de forță a armatei armene, dar și a presiunii comunității internaționale, invazia Azerbaidjanului a fost oprită, ajungându-se la o încetare a focului, fragilă ce-i drept. Cu toate acestea, situația politico-militară atât la granița de sud-est (unde au pătruns forțele armate azere), cât și în general, în Caucazul de Sud, continuă să fie explozivă și nu este deloc exclusă o eventuală intensificare a agresiunii în viitor din partea Azerbaidjanului, care se bucură de sprijinul politic și militar deplin al Turciei și al altor state.
DefenseRomania: Ce a urmărit Azerbaidjanul odată ce și-a început agresiunea împotriva Armeniei?
E.S. Sergey Minasyan: Este evident că Azerbaidjanul profită de faptul că până la acest moment, comunitatea internațională nu a condamnat punctual și nici nu a întreprins măsuri corespunzătoare față de faptele săvârșite de conducerea politică a Azerbaidjanului, cum, de altfel, s-a întâmplat și în cazul agresiunii din toamna anului 2020, dar și a acțiunilor ce i-au urmat la granița Armeniei.
Pe de altă parte, la fel de clar este că Azerbaidjanul profită și de faptul că în acest moment atenția comunității internaționale și a statelor mari este îndreptată spre situația din jurul Ucrainei și a evoluției politico-militare a evenimentelor și a urmărilor sale umanitare. Astfel, recurgând la uzul de forță sau la amenințarea cu forță, Azerbaidjanul încalcă flagrant toate normele dreptului internațional, încercând prin presiuni militare să fixeze rezultatele agresiunii sale din 2020 în Nagorno-Karabakh, obținând și alte teritorii cedate unilateral de Armenia.
Acest fapt este de neconceput atât pentru autoritățile armene și întreg poporul armean, dar și pentru comunitatea internațională, așa cum reiese din reacția vehementă a statelor importante ale lumii, care au condamnat agresiunea Azerbaidjanului împotriva Armeniei din 13 septembrie.
DefenseRomania: Ne-ați putea oferi mai multe detalii referitoare la reacția comunității internaționale cu privire la aceste evenimente și care sunt măsurile pe care le întreprinde Armenia în plan diplomatic pentru a contracara acțiunile Azerbaidjanului?
E.S. Sergey Minasyan: Imediat ce au fost declanșate aceste acțiuni militare de-a dreptul criminale, Armenia s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU, Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, tuturor statelor aliate. Reprezentanții conducerii politice a Armeniei au participat la sesiuni de negociere cu liderii zecilor de state, informându-i cu privire la agresiunea Azerbaidjanului. Mai mult decât atât, în cadrul sesiunii extraordinare a Consiliului de Securitate al ONU, majoritatea membrilor permanenți și nu numai ai ONU au susținut că sunt total inacceptabile uzul de forță și amenințarea cu forța pe teritoriul suveran al Armeniei, bombardarea infrastructurii civile și că forțele armate azere trebuie să revină imediat la pozițiile ocupate înaintea săvărșirii agresiunii. Mai mulți membri ONU au reconfirmat necesitatea soluționării problemei Nagorno-Karabakhului exclusiv pe cale pașnică, o abordare pe care, de altfel, o împărtășește și Armenia.
Un important efect de înfrânare a acestei agresiuni, l-a avut și vizita în Armenia a Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, care a condamnat agresiunea Azerbaidjanului și a confirmat disponibilitatea Statelor Unite ale Americii de a susține dezvoltarea democratică a Armeniei, sprijinind siguranța acesteia. De menționat este faptul că în cadrul vizitei sale, înaltul demnitar american a confirmat din nou, din numele său, dar și al Președintelui Joe Biden, determinarea SUA de a contribui la recunoașterea internațioanlă a Genocidului Armean săvărșit în 1915 în Imperiul Otoman, justificând în acest fel că asemenea evenimente nu ar trebuie să se repete în regiune.
La capitolul eforturi diplomatice trebuie menționată și convorbirea telefonică dintre Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken și conducerea politică a Armeniei și Azerbaijanului, în cadrul căreia, demnitarul american a insistat în special asupra necesității stringente a încetării focului. La fel de importantă a fost și întâlnirea trilaterală a Secretarului de Stat Antony Blinken cu Ministrul Afacerilor Externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan și Ministrul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, care a avut loc pe 19 septembrie a.c., în cadrul celei de a 77 sesiuni a Anunării Generale a ONU. În cadrul acestei întâlniri, șeful diplomației armene a subliniat că forțele armate azere trebuie să se retragă de pe teritoriul suveran al Republicii Armenia, utilizarea forței sau amenințarea cu forța sunt inacceptabile și că este necesară introducerea mecanismelor internaționale pentru prevenire a unor escaladări ulterioare. Ministrul Afacerilor Externe al Armeniei a subliniat importanța rezolvării imediate a problemelor umanitare, inclusiv repatrierea prizonierilor de război.
În acest context, sperăm că, dată fiind situația, prietenii și partenerii noștri externi, inclusiv statele membre UE, își vor exprima de asemenea pozițiile și vor condamna acțiunile criminale ale Azerbaidjanului și ale forțelor ce îl susțin, se vor abține de la orice pași care ar putea incuraja comportamentul agresiv al conducerii politice a Azerbaidjanului, fapt care, de altfel, vine în contradicție cu poziția comunității internaționale.
Pe de altă parte, recentele declarații ale Președintelui Aliyev potrivit căruia Azerbadjanul nu va ține cont de opinia comunității internaționale și intenționează să-și continue operațiunile la granița Armeniei, stârnesc o și mai mare ingrijorare și necesită o reacție mult mai activă a comunității internaționale.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia intenționează să aibă o armată de 1,5 milioane de oameni, asta este mai mult decât are nevoie pentru Ucraina, spune un fost ambasador al SUA la NATO și consilier al președintelui Trump.
SUA încearcă să convingă Moscova să întrerupă programul pentru construirea unei arme spațiale.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, a declarat pe 20 februarie la Kiev că Statele Unite nu au "un plan B" în ceea ce privește pachetul de ajutor suplimentar care este dezbătut în prezent în Congres" pentru că suntem concentrați 100% pe planul A".
Războiul din Ucraina se află într-un "stadiu foarte periculos", iar dacă legea privind ajutorul suplimentar nu va fi adoptată în Congres, va fi extrem de dificil pentru ucraineni să își mențină chiar și pozițiile actuale în estul țării. Nu doar Harkov și Kiev, ci și granițele NATO ar putea fi în pericol, avertizează generalul în retragere al armatei americane Wesley Clark, fost comandant al Forțelor Aliate din Europa ale NATO.
În terminologia militară, ”linia de despărțire dintre unități” este o zonă relativ îngustă care separă dispozitivele de luptă ale unităților învecinate. Definiția se extinde, desigur, și la marile unități tactice, operative sau strategice.
Kievul va "răspunde cu fermitate" oricăror încercări de a implica regiunea Transnistria, controlată de Rusia, în războiul purtat împotriva Ucrainei și de a destabiliza situația din Moldova, a declarat Ministerul de ucrainean de Externe, pe fondul creșterii presiunii rusești asupra țării est-europene.
Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, i-a criticat dur pe omologii săi din UE pentru că nu au reușit să ofere Ucrainei suficientă muniție pentru a învinge Rusia, relatează The Guardian. Prezent la summitul miniștrilor de externe de la Bruxelles, Landsbergis a declarat că este "un miracol că a reușit să supraviețuiască până acum", având în vedere "avantajul de 6:1" pe care Rusia îl are în materie de muniție.
Dorința Rusiei de a rămâne un actor geopolitic global se sprijină, în cea mai mare măsură, pe puterea sa militară.
Statele europene duc, acum, greul ajutorului militar pentru Ucraina. După anunțul Danemarcei, care a dezvăluit că va trimite Kievului toate obuzele de artilerie de care dispune, guvernul de la Stockholm anunță cel mai important pachet de ajutor militar pentru Ucraina.
În acest timp, atât opinia publică din România, dar și din Ucraina, află din clipuri video cum sprijină țara noastră efortul de apărare al Ucrainei.
Gruparea teroristă Hamas a răpit în cursul atacului fără precedent din 7 octombrie anul trecut împotriva Israelului circa 250 de israelieni şi străini, majoritatea civili, şi a ucis alţi aproximativ 1.200. Dintre ostatici, circa 130 se află încă în Gaza, iar potrivit israelienilor 29 sunt morţi.
Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a avertizat că Rusia ar putea lansa un atac surpriză asupra țărilor NATO și a subliniat importanța unității la nivelul Alianței pentru apărarea statelor care o compun.
Vineri seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat la Paris un acord de securitate pe termen lung cu Franța, după ce în prima parte a zilei a încheiat un acord similar cu Germania. Acordul include un angajament de ajutor francez de până la 3 miliarde de euro pentru anul 2024, în contextul în care Parisul a sprijinit Ucraina cu 2,1 miliarde de euro în 2023 și cu 1,7 miliarde în 2022.
Guvernele occidentale au avertizat din ce în ce mai mult cu privire la un posibil atac al Rusiei asupra țărilor NATO, pe baza unor noi evaluări ale capacităților militare ale Rusiei și a amenințărilor la adresa securității Alianței, potrivit Financial Times. "Trăim vremuri cu adevărat periculoase [și] într-un moment în care un conflict pe scară largă este mai probabil decât a fost în istoria recentă", a declarat un oficial britanic din cadrul serviciilor de informații militare.
Președintele SUA, Joe Biden, a reacționat la faptul că Camera Reprezentanților a intrat în vacanță fără să voteze un proiect de lege care include ajutor pentru Ucraina. "Eșecul de a sprijini Ucraina în acest moment critic nu va fi uitat niciodată", a precizat Biden.
Urgența este imperativul acestor vremuri și prioritățile trebuie aliniate în consecință.
Încă de la începutul războiului din Ucraina, analiștii au avertizat asupra riscului ca Moldova ar putea să fie următoarea țintă aflată în vizorul Kremlinului.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 16 februarie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Excelența Sa Reuven Azar, ambasadorul Israelului în România, în contextul războiului din Gaza ca urmare a atrocităților comise de Hamas, a acordat un interviu în exclusivitate DC Media Group.
Dacă rata semnificativă de succes a loviturilor ucrainene care duc la avarierea gravă sau scufundarea navelor militare ruse poate lăsa impresia că aceste acțiuni de luptă sunt unele destul de facile și puțin costisitoare, trebuie să spunem că lucrurile nu stau tocmai așa.
Europa nu are de ales decât să înceapă pregătirea unui Plan B.
Statele Unite ar fi respins încercările președintelui rus Vladimir Putin de a se angaja în discuții de pace deoarece Ucraina nu a fost inclusă în negocierile propuse, a relatat Reuters la 13 februarie, citând oficiali ruși anonimi. Cu excepția discuțiilor eșuate din primăvara anului 2022, nu au existat negocieri de pace directe între Ucraina și Rusia. Kievul a declarat categoric că o retragere completă a Rusiei este o condiție prealabilă pentru orice discuții.
Declarația din weekend-ul trecut a fost un duș rece pentru europeni, care caută soluții în eventualitatea în care liderul american ar duce SUA în direcția izolaționismului și s-ar dezangaja din Europa.
Rusia s-a transformat, treptat, într-un uriaș gulag. Poate doar atmosfera din Româna anilor '80 ar putea concura cu restricțiile majore Kremlinului, aplicate în toate zonele societății ruse.
Rusia se pregătește pentru o confruntare militară cu Occidentul în următorul deceniu, sună ultima avertizare venită din partea oficialilor din Estonia.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania, în care dă asigurări că SUA nu vor abandona Europa. Mai mult, el afirmă că declarațiile președintelui Donald Trump au fost scoase din context și subliniază necesitatea ca toți membri să își achite echitabil contribuția și să respecte angajamentele pe care le-a luat NATO l-a summitul din Țara Galilor din 2014. Azi, SUA contribuie singură cu 70% din bugetul NATO, în timp ce state din vestul Europei, cu economii uriașe, sunt încă foarte departe chiar și de ținta de 2%, la doi ani după invadarea neprovocată a Ucrainei. Iar ele sunt primele care ar trebui să conștientizeze pericolul rusesc și că prin nerespectarea angajamentelor pun în pericol toate celelalte state din Alianță. Redăm integral textul semnat de Adrian Zuckerman:
Președintele Joe Biden a subliniat în repetate rânduri că Statele Unite vor apăra "fiecare centimetru de teritoriu NATO", și asta ar trebui să spună și comandantul-șef al SUA. Acest lucru a fost declarat de John Kirby, consilierul pentru comunicare în domeniul securității naționale de la Casa Albă, comentând declarațiile recente ale fostului președinte Donald Trump cu privire la NATO, în care acesta a sugerat că Statele Unite ar putea să nu fie în măsură să protejeze aliații NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare de o potențială invazie rusă.
Cancelarul german, Olaf Scholz, l-a criticat pe fostul președinte american, Donald Trump, care a spus că va „încuraja Rusia” să atace țările NATO care nu investesc suficient în apărare.
Diplomatul și istoricul Mihail Dobre semnează o analiză pentru DefenseRomania după conferința ambasadorului rus Valeri Kuzmin și derapajele împotriva României la care s-a angajat din nou șeful misiunii diplomatice ruse.
Aflată în vizită oficială în Japonia, șefa guvernului italian Giorgia Meloni a discutat cu omologul său nipon, Fumio Kishida, aspecte privind concretizarea programului comun privind avionul de luptă de generația a șasea.
Turcia sprijină cu echipamente militare Egiptul.
Germania și Polonia intenționează să colaboreze pentru a crește producția de muniție pentru Ucraina și creează o coaliție pentru a furniza vehicule blindate Ucrainei. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a făcut această declarație la o conferință de presă ținută cu omologul său polonez Wladyslaw Kosiniak-Kamysh, luni, 18 martie, la Pruszkowm (Polonia).
România urmează să lanseze anul acesta etapa întâi a achiziției primului satelit militar. Dar programul de înzestrarea e unul mult mai ambițios și vizează achiziția mai multor sateliți.
Statele Unite au lovit luni drone, sisteme de rachete antinavă şi containere de depozitare a armelor aparţinând rebelilor houthi în Yemen, a anunţat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), notează Agerpres, care citează AFP.
În 2024, alegătorii și candidații care candidează în multe țări din întreaga lume se vor confrunta cu un "potop de minciuni" și dezinformare, datorită, în parte, dezvoltării rapide a inteligenței artificiale și a social media. Acest lucru a fost declarat luni, 18 martie, de secretarul de stat american Antony Blinken în timpul discursului său la cel de-al treilea Summit pentru democrație de la Seul.
Președintele rus Vladimir Putin a fost prezent în Piața Roșie, unde a avut loc un concert pentru a marca zece ani de la anexarea peninsulei Crimeea, primul act al conflictului dintre Rusia și Ucraina. Putin a fost aclamat de o mulțime adunată acolo după realegerea sa zdrobitoare la un scrutin prezidențial fără opoziție, relatează Agerpres, care citează AFP. De precizat că pe scenă, alături de Putin, au sărbători și cei trei „contracandidați” ai săi.
Regimul de la Phenian a lansat, luni dimineață, rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, pentru prima dată după două luni, în timp ce Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, vizitează Seulul pentru o conferință găzduită de președintele Yoon Suk Yeol despre promovarea democrației.
Potrivit site-ului itamilradar.com, în ultimele zile, sursele deschise (OSINT) au monitorizat deplasarea cargourilor rusești Sparta IV (IMO: 9743033) și Ursa Major (IMO: 9538892), care au părărsit portul Tartus din Siria și se îndreaptă spre Rusia (probabil către Sankt Petersburg). Cele două nave sunt urmate de petrolierul rusesc Yaz (IMO: 9735323).
În cei doi ani care s-au scurs de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, agențiile de aplicare a legii din Ucraina au descoperit aproximativ 400 de rețele criminale specializate în evitarea efectuării serviciului militar și facilitarea plecării în străinătate a cetățenilor apți pentru mobilizare, după cum a anunțat un purtător de cuvânt al Serviciului Graniței de Stat al Ucrainei, pe 17 martie.
Ministerul rus al apărării a informat că, pe 17.03.2024, ministrul Serghei Șoigu a ordonat creșterea capacității de supraviețuire a navelor și a securității infrastructurii Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). (Video)
Războiul dronelor din Ucraina a devenit un aspect semnificativ al conflictului cu Rusia, arătând modul în care evoluează acest război. Utilizarea dronelor de către Ucraina a evoluat destul de repede în timpul conflictului, adaptându-se la dinamica schimbătoare a câmpului de luptă. În contextul în care Ucraina se confruntă cu o invazie rusă, dronele au devenit cruciale în strategia de apărare a ucrainenilor, evidențiind importantă şi utilitatea pe care acestea au căpătat-o pe câmpul de luptă. Recent, operatorii ucraineni de drone kamikaze FPV au lovit două drone terestre rusești în regiunea Donețk. Imagini care au surprins confruntarea între cel două tipuri de drone de luptă - unele aeriene şi celelalte terestre - au fost publicate pe reţele de socializare.
Printre furnizorii de muniție care participă la inițiativa condusă de Cehia de a furniza Ucrainei obuze de artilerie se numără "unii aliați ai Rusiei", a relatat Wall Street Journal (WSJ), citând oficiali cehi sub protectia anonimatului. Președintele ceh Petr Pavel a declarat în februarie că Praga a identificat 500.000 de obuze de 155 mm și 300.000 de obuze de 122 mm în afara Uniunii Europene care ar putea fi cumpărate și trimise Ucrainei după ce fondurile necesare vor fi alocate inițiativei.
Administrația prezidențială a transmis Parlamentului o informare privind faptul că președintele Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritroiului României a unor echipamente militare destinate Ucrainei și începerea instruirii la noi în țară pentru 50 de militari ucraineni.
Agenția de presă slovacă TASR a informat, pe 18.03.2024, preluând o știre de la agenția germană DPA, că, în cursul nopții de duminică spre luni, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că este în favoarea unei încetări a focului în Ucraina în timpul viitoarelor Jocuri Olimpice de la Paris. Anterior, în timpul weekendului, președintele Franței, Emmanuel Macron, declarase, în cadrul unui interviu acordat Televiziunii ucrainene, că Parisul intenționează să facă apel la Moscova ca să accepte un armistițiu pe parcursul desfășurării Olimpiadei, care va avea loc în perioada 26 iulie - 11 august.
Biroul de Reintegrare al Republicii Moldova a contestat la 18 martie afirmațiile potrivit cărora o dronă ar fi lovit o bază militară din Transnistria, regiunea controlată de Rusia în Moldova. Canalele locale de Telegram au susținut pe 17 martie că o dronă a lovit o bază militară din Tiraspol, capitala regiunii ocupate de Rusia, și care a distrus un elicopter. Biroul a declarat că "tehnica militară din imagini nu mai este funcțională de mai mulți ani". Acesta a adăugat că "incidentul în cauză este o încercare de a provoca teamă și panică în regiune".
Insuficiența muniției pentru unele dintre sistemele de apărare antiaeriană utilizate de forțele ucrainene ar putea ajunge la un punct critic fi la sfârșitul lunii martie, după cum informează mai multe surse occidentale citând oficiali neprecizați.
Putin se pricepe foarte bine să "semene frica" în societățile occidentale, dar se teme de un război cu NATO, a declarat premierul estonian Kaja Kallas într-un interviu acordat BBC. Kaja Kallas a făcut apel la liderii țărilor să se gândească și la "de ce se teme Putin însuși".
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România va găzdui cea mai modernă fabrică de pulberi pentru muniție, la care va fi partener și Uniunea Europeană.
În cadrul unui mesaj postat pe canalul său de Telegram, săptămâna trecută pe 11.03.2024, analistul militar rus, Vladislav Shuryghin, a evaluat demiterea comandatului-șef al Forțelor Navale ale Federației Ruse, amiralul Nikolai Evmenov, care avusese loc în urmă cu câteva zile.
Vladimir Putin a câștigat alegerile prezidențiale din Rusia cu 87% din voturi, conform unui exit-poll realizat de institutul oficial Vtsiom, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Războiul din Ucraina schimbă planurile multor armate, iar cea a României nu face excepție.
Autoritățile olandeze au confirmat prin secretarul de stat pentru Apărare, Christophe van der Maat, că Naval Group a fost selectat pentru înlocuirea celor patru submarine din clasa Walrus ale Forțelor Navale olandeze.
În pofida rundelor de sancțiuni impuse de puterile occidentale, economia rusă a înregistrat o creștere semnificativă în 2023, după o recesiune din anul precedent. Alimentată de creșterea cheltuielilor publice – în special a celor militare – industria a beneficiat din plin de războiul din Ucraina, revigorarea economică a țării fiind ajutată și de veniturile continue din exporturile de petrol și gaze naturale.
Ambasada Statelor Unite ale Americii în România a răspuns ironic derapajelor la adresa României lansate de Dmitri Medvedev, fost președinte al Federației Ruse.
Gabriel Escobar, adjunct al secretarului adjunct al SUA care supraveghează politica față de țările din Balcanii de Vest, a declarat că nu există loc de teamă cu privire la posibilitatea ca Republica Srpska, entitate cu majoritate sârbă a Bosniei, să-și declare independența în cazul în care Donald Trump câștigă alegerile prezidențiale din SUA, așa cum a anunțat președintele entității Milorad Dodik.
The head of the Directorate General for Armaments, Lieutenant General Engineer Teodor Incicaș, confirmed in an interview when the first MANPAD KP-SAM Chiron systems will arrive from South Korea.
Separatiștii din Transnistria au semnalat o explozie și incendiu în incinta unei unități militare din Tiraspol, în urma unui atac cu dronă kamikaze.
Armata britanică ar trebui să ia în considerare recrutarea suplimentară pentru a descuraja agresiunea lui Vladimir Putin în Europa, a sugerat ministrul de externe al Letoniei, Krisjanis Karins.
Opoziţia a anunţat duminică la prânz acţiunea de protest Noon Against Putin. Este vorba de inițiativa regretatului lider al opoziției Alexei Navalny, a cărui implementare a fost încurajată de soția sa Yulia.
Aprovizionarea cu muniție către Ucraina a fost reluată și până la sfârșitul lunii martie volumul acestora va fi suficient pentru a opri complet avansul armatei ruse, cred ucrainenii.
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin, a fost convocat, duminică dimineaţa, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, din dispoziţia ministrului Luminiţa Odobescu, în legătură cu o serie de declaraţii recente ale părţii ruse privind "teme importante, cu relevanţă bilaterală, care îşi au originea în trecutul istoric".
China e marea provocare pentru lumea liberă în următorii ani în contextul în care China este azi un gigant militar și economic în comparație cu Federația Rusă. Cu o politică și o viziune pe termen lung, China poate perturba major sistemul internațional în cazul în care ar fi încurajată să acționeze militar pentru a rezolva problema Taiwanului.
Duminică seara, locuitorii din Sloviansk-na-Kuban din regiunea Krasnodar din Rusia au raportat explozii și incendiu în oraș la o rafinărie de petrol.