Vizita în Armenia a Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi și sprijinul Statelor Unite ale Americii pentru integritatea teritorială a Republicii Armenia, sunt o dovadă în plus a faptului că întreaga comunitate internațională trebuie să pună o mai mare presiune asupra Azerbaidjanului pentru încetarea focului, precizează E.S. Sergey Minasyan.
Înaltul diplomat armean a vorbit și despre incidentele de săptămâna trecută și a precizat că, folosindu-se de pozițiile din Nagorno-Karabakh și de sprijinul Turciei, forțele azere au pătruns adânc în teritoriul Armeniei. Amintim că atacul de săptămâna trecut al Azerbaidjanului a fost cel mai grav incident de la războiul din 2020 din Nagorno-Karabakh.
Redăm integral interviul acordat publicației noastre de către Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasador extraordinar și plenipotențial al Republicii Armenia în România:
DefenseRomania: În ultimile zile, situația de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan s-a agravat considerabil. Ce s-a întâmpat și care sunt consecințele acestor acțiuni?
E.S. Sergey Minasyan: Așa este, în noaptea dinspre 12 spre 13 septembrie a.c., forțele armate azere au început agresiunea la scară largă pe teritoriul suveran al Armeniei, folosind armanent greu, în special artilerie și drone de luptă. Urmare a agresiunii Azerbaidjanului, conform datelor oficiale ale părții armene, și-au pierdut viața și sunt declarate dispărute - 207 persoane, din care 5 din rândul civililor, mai bine de 300 de răniți (militari și civili) și 20 de prizonieri de război. Au fost strămutate forțat aproximativ 5000 de persoane, în rândul cărora erau și mulți copii. Există dovezi incontestabile, inclusiv imagini video, care demonstrează că persoanele capturate, dar și cele ce și-au pierdut viața, inclusiv femei, au fost supuse torturii, tratamentelor inumane și chiar batjocoritoare. Toate aceste fapte reprezintă o încălcare flagrantă atât a dreptului internațional, a drepturilor omului, cât și a normelor de derulare a operațiunilor militare.
Folosindu-se de pozițiile comode ocupate ilegal în urma agresiunii din toamna anului 2020, săvârșite cu sprijinul Turciei, împotriva Nagorno-Karabakhului, forțele armate azere au reusit, de data aceasta, să pătrundă adânc pe teritoriul Armeniei. În cadrul acestei agresiuni au fost atacate orașele: Goris, Sisian, Kapan, Jermuk, Vardenis; multe sate de la graniță, dar și 36 de localități. Au fost afectate grav obiectele de infrastructura civilă și case de locuit.
Datorită mobilizării impresionante de forță a armatei armene, dar și a presiunii comunității internaționale, invazia Azerbaidjanului a fost oprită, ajungându-se la o încetare a focului, fragilă ce-i drept. Cu toate acestea, situația politico-militară atât la granița de sud-est (unde au pătruns forțele armate azere), cât și în general, în Caucazul de Sud, continuă să fie explozivă și nu este deloc exclusă o eventuală intensificare a agresiunii în viitor din partea Azerbaidjanului, care se bucură de sprijinul politic și militar deplin al Turciei și al altor state.
DefenseRomania: Ce a urmărit Azerbaidjanul odată ce și-a început agresiunea împotriva Armeniei?
E.S. Sergey Minasyan: Este evident că Azerbaidjanul profită de faptul că până la acest moment, comunitatea internațională nu a condamnat punctual și nici nu a întreprins măsuri corespunzătoare față de faptele săvârșite de conducerea politică a Azerbaidjanului, cum, de altfel, s-a întâmplat și în cazul agresiunii din toamna anului 2020, dar și a acțiunilor ce i-au urmat la granița Armeniei.
Pe de altă parte, la fel de clar este că Azerbaidjanul profită și de faptul că în acest moment atenția comunității internaționale și a statelor mari este îndreptată spre situația din jurul Ucrainei și a evoluției politico-militare a evenimentelor și a urmărilor sale umanitare. Astfel, recurgând la uzul de forță sau la amenințarea cu forță, Azerbaidjanul încalcă flagrant toate normele dreptului internațional, încercând prin presiuni militare să fixeze rezultatele agresiunii sale din 2020 în Nagorno-Karabakh, obținând și alte teritorii cedate unilateral de Armenia.
Acest fapt este de neconceput atât pentru autoritățile armene și întreg poporul armean, dar și pentru comunitatea internațională, așa cum reiese din reacția vehementă a statelor importante ale lumii, care au condamnat agresiunea Azerbaidjanului împotriva Armeniei din 13 septembrie.
DefenseRomania: Ne-ați putea oferi mai multe detalii referitoare la reacția comunității internaționale cu privire la aceste evenimente și care sunt măsurile pe care le întreprinde Armenia în plan diplomatic pentru a contracara acțiunile Azerbaidjanului?
E.S. Sergey Minasyan: Imediat ce au fost declanșate aceste acțiuni militare de-a dreptul criminale, Armenia s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU, Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, tuturor statelor aliate. Reprezentanții conducerii politice a Armeniei au participat la sesiuni de negociere cu liderii zecilor de state, informându-i cu privire la agresiunea Azerbaidjanului. Mai mult decât atât, în cadrul sesiunii extraordinare a Consiliului de Securitate al ONU, majoritatea membrilor permanenți și nu numai ai ONU au susținut că sunt total inacceptabile uzul de forță și amenințarea cu forța pe teritoriul suveran al Armeniei, bombardarea infrastructurii civile și că forțele armate azere trebuie să revină imediat la pozițiile ocupate înaintea săvărșirii agresiunii. Mai mulți membri ONU au reconfirmat necesitatea soluționării problemei Nagorno-Karabakhului exclusiv pe cale pașnică, o abordare pe care, de altfel, o împărtășește și Armenia.
Un important efect de înfrânare a acestei agresiuni, l-a avut și vizita în Armenia a Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, care a condamnat agresiunea Azerbaidjanului și a confirmat disponibilitatea Statelor Unite ale Americii de a susține dezvoltarea democratică a Armeniei, sprijinind siguranța acesteia. De menționat este faptul că în cadrul vizitei sale, înaltul demnitar american a confirmat din nou, din numele său, dar și al Președintelui Joe Biden, determinarea SUA de a contribui la recunoașterea internațioanlă a Genocidului Armean săvărșit în 1915 în Imperiul Otoman, justificând în acest fel că asemenea evenimente nu ar trebuie să se repete în regiune.
La capitolul eforturi diplomatice trebuie menționată și convorbirea telefonică dintre Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken și conducerea politică a Armeniei și Azerbaijanului, în cadrul căreia, demnitarul american a insistat în special asupra necesității stringente a încetării focului. La fel de importantă a fost și întâlnirea trilaterală a Secretarului de Stat Antony Blinken cu Ministrul Afacerilor Externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan și Ministrul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, care a avut loc pe 19 septembrie a.c., în cadrul celei de a 77 sesiuni a Anunării Generale a ONU. În cadrul acestei întâlniri, șeful diplomației armene a subliniat că forțele armate azere trebuie să se retragă de pe teritoriul suveran al Republicii Armenia, utilizarea forței sau amenințarea cu forța sunt inacceptabile și că este necesară introducerea mecanismelor internaționale pentru prevenire a unor escaladări ulterioare. Ministrul Afacerilor Externe al Armeniei a subliniat importanța rezolvării imediate a problemelor umanitare, inclusiv repatrierea prizonierilor de război.
În acest context, sperăm că, dată fiind situația, prietenii și partenerii noștri externi, inclusiv statele membre UE, își vor exprima de asemenea pozițiile și vor condamna acțiunile criminale ale Azerbaidjanului și ale forțelor ce îl susțin, se vor abține de la orice pași care ar putea incuraja comportamentul agresiv al conducerii politice a Azerbaidjanului, fapt care, de altfel, vine în contradicție cu poziția comunității internaționale.
Pe de altă parte, recentele declarații ale Președintelui Aliyev potrivit căruia Azerbadjanul nu va ține cont de opinia comunității internaționale și intenționează să-și continue operațiunile la granița Armeniei, stârnesc o și mai mare ingrijorare și necesită o reacție mult mai activă a comunității internaționale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
China prezintă un risc "fundamental" pentru securitatea SUA în deceniile care vor urma, în timp ce Rusia reprezintă o "ameninţare acută", estimează Pentagonul în noua sa strategie de apărare publicată joi, relatează Agerpres, care citează AFP.
Termocentrala Balaklava din Sevastopol a fost atacată de o dronă în noaptea precedentă.
DefenseRomania a participat săptămâna aceasta, la invitația Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, la evenimentul „We the People”, în marja sărbătoririi a 25 de ani de Parteneriat Strategic româno-american. În cadrul recepției, președintele Emil Constantinescu, cel care a semnat în 1997 împreună cu Bill Clinton Parteneriatul, a rememorat un moment controversat: Modul în care a decis anularea survolului avioanelor rusești care trimiteau muniție și armament către Kosovo.
Agresiunea rusă asupra Ucrainei prin invazia brutală, neprovocată și totală asupra Ucrainei, generată pe 24 februarie 2022, a dus la accelerarea planului SUA de a disloca ogive nucleare modernizate B61-12 în Europa.
Rusia a simulat executarea unui atac de răspuns al Forțelor Strategice Ofensive, în urma unei lovituri nucleare a adversarului
Guvernul german condus de cancelarul Olaf Scholz a ajuns la o înţelegere privind controversatul acord care dă dreptul unei companii de stat chineze să cumpere o participație la unul dintre terminale din portul Hamburg, a anunțat marți presa de la Berlin.
Serviciile de informaţii britanice au numărat cel puțin șase acte de sabotaj asupra cailor ferată rusă, din luna iunie și până în prezent, şi prevăd că, în următoare perioadă, conducerea rusă va deveni din ce în ce mai îngrijorată de acest lucru.
După contraofensiva de succes din regiunea estică Harkov, din luna septembrie, mulți oficiali ucraineni au început să vorbească despre operația din sudul țării, din Herson, ca fiind doar o diversiune reușită, cu scopul de a atrage forțele ruse departe de Harkov.
Agresiunea rusă în Ucraina, care la început a fost concepută ca un blitzkrieg și apoi, în luna mai, s-a transformat într-un război de uzură, a trecut acum la stadiul de război total. Amploarea și formele de mobilizare în masă din Rusia indică faptul că numărul real al celor mobilizați ar putea fi semnificativ mai mare decât cele 300.000 de persoane anunțate de Vladimir Putin, precizează expertul militar Oleksandr V. Daniliuk si fost secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, într-o analiză publicată pe site-ul think tank-ului britanic de apărare și securitate RUSI.org.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 octombrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
O investigație americană extinsă a dezvăluit, miercuri, documente care demonstrează că Emiratele Arabe Unite au devenit cea mai tare piață pentru angajarea personalului militar pensionat din Statele Unite, menționând că 280 de soldați americani pensionari au încercat, în ultimii patru ani, să obțină permisiunea federală pentru a lucra în statul din Golf.
Dacă vor prelua controlul asupra Congresului, republicanii vor avea mai multă influență asupra finanțelor SUA - iar tonul de la Washington va fi complet diferit.
Situația pentru ocupantul rus în Herson e extrem de dificilă, moralul forțelor ruse aflate în importantul oraș strategic din sudul Ucrainei fiind la pământ.
Informațiile britanice: rușii iau în considerare o retragere majoră.
Parlamentul estonian a condamnat marţi anexările de teritorii ucrainene de către Moscova şi a calificat Rusia drept "regim terorist", informează AFP.
Comandantul Gărzii Revoluţionare Iraniene, Hossein Salami, a adresat un avertisment sever Arabiei Saudite, din cauza a ceea ce el a descris drept "comportament provocator" emis de Regat, cerându-i Riadului să-și controleze mass-media și amestecul său în treburile statului persan, subliniind că, în caz contrar, va trebui să suporte consecințele.
Sancțiunile impuse Federației Ruse ca urmare a invaziei brutale și neprovocate a Ucrainei, chiar dacă au fost supraestimate de Occident, provoacă dificultăți majore industriei ruse în producerea rachetelor moderne.
Analiștii occidentali iau în considerare scenariile care s-ar putea derula odată ce Putin va pleca și cum ar trebui să reacționeze Occidentul.
După loviturile masive cu rachete și drone explozive, aplicate de o săptămână de Rusia împotriva Ucrainei, a început să se contureze în Occident un trend de prioritizare a aprovizionării Ucrainei cu sisteme de apărare aeriană.
Agresorul și ocupantul rus continuă să calce în picioare nu doar integritatea teritorială a Ucrianei, dar și suveranitatea politică a țării vecine, acuzând NATO de aventura militară fără precedent după al Doilea Război Mondial în care Vladimir Putin a angrenat Armata rusă invadatoare.
Generalul Cătălin Tomescu a vorbit despre alegerile de securitate ale României. ”Nu poţi în partea asta, când eşti atât de mic, nu poţi să rezişti. Singur nu poţi supravieţui în zona asta”.
Vladimir Putin își joacă viitorul politic în războiul din Ucraina, iar liderul de la Kremlin știe acest lucru. Iar istoria ne arată că liderii ruși înfrânți militar nu au avut o soartă politică plăcută.
Atacul neprovocat lansat pe 24 februarie 2022 la scară largă a Federației Ruse asupra Ucrainei, o continuare a agresiunii din 2014, a declanșat cea mai mare criză de securitate din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Recucerirea Insulei Șerpilor de către forțele de ocupație ale Armatei ruse invadatoare nu ar pune presiune doar pe Ucraina, ci ar afecta serios interesele și securitatea României, existând un risc ridicat ca România să se confrunte cu acțiuni de hărțuire din partea Federației Ruse în zona economică exclusivă a țării noastre.
România va susţine crearea unui tribunal special care să analizeze "crima de agresiune din Ucraina", a declarat, vineri, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 octombrie 2022, de la ora 12.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Nu este un secret pentru nimeni faptul că guvernele multor state membre ale UE au depozitele de arme și muniții aproape goale.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), în cadrul unui interviu, a analizat situația de pe frontul ucrainean după atacul fără precedent al Federației Ruse asupra obiectivelor de infrastructură critică și civile din Ucraina.
Rusia nu-și mai face treaba, incapabil să protejeze regiunea. Kârgâzstan și Tadjikistan ies treptat de sub influența sovietică.
Ministerul Apărării al Federației Ruse este mulțumit de lovitura masivă cu rachete.
Cotidianul Washington Times a dezvăluit că Partidul Democrat a propus un proiect de lege care prevede retragerea forțelor și sistemelor de apărare antirachetă americane din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ca manifestare a dezacordului privind reducerea producției de petrol.
Statele Unite se vor concentra asupra livrărilor de arme iraniene către Rusia și asupra susținerii protestatarilor din această țară, mai degrabă decât asupra discuțiilor pentru a relansa acordul nuclear internațional, a declarat principalul emisar al administrației Biden pentru Iran.
După două încercări nereuşite de lansare a programului ''Sistemul de Luptă Aeriană al Viitorului (SCAF/FCAS)'' - noul avion european de generația a VI-a - companiile Dassault și Airbus au ajuns în cele din urmă la un acord. Eric Trappier, președintele și directorul general al Dassault Aviation, a confirmat într-un interviu acordat publicației Le Figaro că cei doi producători s-au înțeles în sfârșit pentru lansarea fazei 1B a FCAS.
O unitate a Forţelor Armate Ucrainene a publicat pe rețelele de socializare un material video în care prezintă un alt tanc rusesc T-90M Proryv/Breakthrough. Tancul a fost capturat de la forţele ruse de ocupaţie după o luptă în regiunea Lugansk. Potrivit analiștilor de la Oryx, Forțele Armate Ucrainene au capturat până acum două astfel de tancuri, iar alte două au fost avariate și abandonate de ruși. De asemenea, de la începutul agresiunii militare ruse, militarii ucraineni au distrus pe câmpul de luptă două tancuri ruseşti T-90M Breakthrough.
Uniunea Europeană a finanțat și a livrat echipamente pentru un laborator cibernetic Forțelor Armate ale Ucrainei, ca parte a sprijinului acordat în cadrul Facilității Europene pentru Pace.
"Nu este o chestiune de bani. Am bani. Am mulți bani", a declarat generalul Rajmund Andrzejczak, Șeful Statului Major General al Forţelor Armate poloneze. "Cel mai mare punct de fricţiune la nivel global este capacitatea industriei".
Avionul de luptă rusesc MiG-35, care a fost mult lăudat de industria rusă de apărare, nu este chiar de generația 4++. Jurnalistul militar Peter Suciu explică de ce MiG-35 este în primul rând un avion de vânătoare de generația a 4-a și nu de generația 4++ aşa cum îl prezintă Kremlinul.
Războiul din Ucraina a redus semnificativ numărul forțelor ruse staționate la granița estică a Estoniei, a relatat vineri Postimees, citând surse din serviciile secrete estoniene.
Preşedintele partidului conservator naţionalist la putere în Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a denunţat sâmbătă "dominaţia" Germaniei în Europa, acuzând-o că doreşte să realizeze prin metode paşnice "planurile pe care şi-a dorit cândva să le ducă la îndeplinire prin metode militare", notează AFP.
Ministerul rus al Apărării a dat publicității sâmbătă mai multe imagini despre care a declarat că prezintă „cetăţeni mobilizaţi care au absolvit cursuri de recalificare în Regiunea Stavropol, plecând pentru introducerea în luptă”.
Cele două mari superputeri, SUA și China, au început deja pe mai multe paliere războiul pentru supremație. Nu puțin sunt însă experții în relații internaționale și experții militari care indică faptul că o confruntare militară între SUA și China e inevitabilă, mai devreme sau mai târziu.
Compania Baykar, cel mai important producător de drone din Turcia, a anunțat sâmbătă că avionul său de vânătoare fără pilot Bayraktar Kizilelma va efectua în curând zborul inaugural, apropiindu-se tot mai repede de atingerea acestui obiectiv după ce azi a efectuat un test de decolare. Avionul fără pilot Bayraktar Kizilelma s-a ridicat de la sol pentru o scurtă perioadă de timp. Realizarea acestui tip de teste demonstrează că industria aeronautică din Turcia înregistrează progrese semnificative cu dezvoltarea dronei Bayraktar Kizilelma.
TikTok a descoperit sute de videoclipuri de propagandă despre aşa-zisa companie militară privată rusă (PMC) Wagner Group. Toate aceste materiale video au strâns în total aproape un miliard de vizualizări - deși regulile platformei de socializare interzic publicarea unor astfel de înregistrări.
Germania vrea să finalizeze urgent tranzacția de aeronave F-35 Lighting II americane, de generația a V-a. Anunțul privind semnarea cât mai rapidă a contractului a fost făcut de cancelarul german Olaf Scholz.
Institutul Arab al Statelor Golfului din Washington a evidențiat o nouă abordare pe care Emiratele Arabe Unite (EAU) au adoptat-o recent în ceea ce privește achizițiile lor de apărare, într-un efort al statului din Golf de a-și diversifica furnizorii de apărare pentru a reduce dependența de Statele Unite ale Americii.
Olanda și Suedia au dat „undă verde” aderării României la Schengen. Austria însă se opune, iar aderarea noastră se va juca se pare până în ultima clipă a votului așteptat pe 8 decembrie,
Cel mai aşteptat eveniment al anului pentru industria aviatică americană a avut loc în sfârşit. U.S. Air Force şi compania Northrop Grumman au prezentat împreună primul bombardier de generația a VI-a "B-21 Raider". Evenimentul este considerat unul istoric, deoarece este pentru prima dată când Forțele Aeriene ale SUA prezintă un nou bombardier, de la debutul B-2 Spirit în noiembrie 1988. Plus că, B-21 Raider este primul avion de generaţia a VI-a care urmează să fie produs în serie.
Rusia nu va accepta plafonarea preţului pentru petrolul rusesc şi analizează un răspuns, a indicat sâmbătă Kremlinul, după ce UE, ţările din G7 şi Australia au convenit asupra unui plafon de 60 de dolari pe baril, relatează Agerpres, care citează AFP şi Reuters.
Estonia a semnat un contract pentru achiziţionarea mai multor sisteme de rachete cu lansatoare multipla M142 HIMARS, pentru suma de 200 de milioane de dolari, a anunţat sâmbătă Departamentul Estonian pentru Investiţii în Apărare (ECDI), relatează AFP.
Agenția de presă Tass din Federația Rusă a anunțat că, pe 02.12.2022, întreprinderea de cercetare și producție Uralvagonzavod (parte a concernului Uralvagonzavod al corporației de stat Rostec) a livrat Ministerului rus al Apărării un lot de tancuri T-72B3M.
Agenția norvegiană pentru apărare (NDMA) a semnat un contract cu compania poloneză Mesko S.A., o filială a Grupului Polonez de Armament (Polska Grupa Zbrojeniowa, PGZ), pentru sistemele portabile de apărare antiaeriană Piorun (MANPADS).
La 30 noiembrie 2022, compania BAE Systems a anunțat că va face echipă cu Elbit Systems of America, Curtiss-Wright Corporation și QinetiQ Limited pentru a lucra la dezvoltarea şi proiectarea un nou vehicul de luptă pe care ar urma să-l propună ca înlocuitor al IFV-ului M2 Bradley pentru programul OMFV (Optionally Manned Fighting Vehicle) al armatei SUA.
Direcția de Apărare al Luxemburgului a publicat, pe 2 decembrie, lista completă a asistenței de apărare oferită Ucrainei în 2022.
Algeria tinde să își diversifice sursele importurilor de arme după ce decenii la rând a fost în totalitate dependentă de armele rusești, dintre care unele s-au dovedit a fi fără succes în multe războaie, remarcând că Rusia i-a furnizat arme de clasa a doua în comparație cu cele pe care le produce pentru propria sa armată.
SUA au adăugat Cuba, Nicaragua, precum şi grupul rus de mercenari Wagner pe lista neagră cu ţări care suscită "preocupări deosebite" în materie de libertate religioasă, a anunţat vineri şeful diplomaţiei americane Antony Blinken într-un comunicat, citat de AFP.
Autorităţile instalate de Rusia în regiunea Herson, în sudul Ucrainei, au anunţat vineri că vor începe să evacueze persoanele cu mobilitate redusă din oraşul ocupat Kahovka, parte a unei relocări mai ample a civililor de pe malul stâng al Niprului, relatează Reuters.
În regiunea Donețk se poartă bătălii infernale, în care Forțele de Apărare ale Ucrainei reușesc să țină eroic apărarea deși sunt în inferioritate numerică. Una dintre cele mai fierbinți zone este cea a orașului Bakhmut, unde a și fost făcută filmarea, în noiembrie, de către luptătorul ucrainean Oleksandr Solonko – specialist în recunoaștere aeriană.
Războiul din Ucraina și atacurile cu rachete rusești pe scară largă asupra infrastructurii civile demonstrează tot mai mult importanța unei apărări aeriene eficiente. Totuși, pentru ca aceasta să funcționeze, este necesar un număr suficient de rachete interceptoare pentru a menține capacitatea de apărare în timpul unui atac de lungă durată și, de asemenea, pentru a evita suprasaturarea apărării. Utilizatorii sistemului PATRIOT se pare că acordă o importanţă deosebită a ceea ce se întâmpla în Ucraina și iau în calcul achiziţionarea de rachete suplimentare pentru sistemele lor de apărare antiaeriană.
Canada a luat măsuri vineri împotriva unei întreprinderi iraniene care ar fi furnizat drone Rusiei, într-o nouă serie de sancţiuni ca răspuns la 'comportamentul odios al regimului iranian, atât în ţară, cât şi în străinătate', relatează AFP.
Bulgaria va furniza Ucrainei arme de calibru mic și o parte din muniție, a declarat ministrul interimar al apărării Dimitar Stoianov.
Pe fondul unor pierderi tot mai mari inregistrate pe linia frontului, Rusia continuă să lanseze atacuri cu rachete asupra infrastructurii critice și a instalațiilor civile din diferite regiuni ale Ucrainei. Potrivit colonelului Mikola Daniliuk, reprezentant al Direcției Militare și Stiințifice Centrale a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, rușii au început să folosească rachete sovietice capabile să transporte o încărcătură nucleară. Cu alte cuvinte, armata rusă este forțată să folosească rachete din stocurile nucleare prin simpla îndepărtare a focoaselor nucleare.
Generalul (r.) Mircea Mîndrescu, analizând situația dificilă cu care se confruntă Forțele Navale Române, dar și în contextul războiului de agresiune rus generat asupra Ucrainei, a precizat că nu ar fi fost exclus ca România să preia nave în sistem lend-lease, nave de luptă ale aliaților, însă sub pavilion românesc.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 02.12.2022, lansarea dintr-un poligon din Kazahstan a unei noi rachete de interceptare din cadrul sistemului de apărare antirachetă.
