Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Tentativă de invazie în Caucaz. E.S. Sergey Minasyan: Armata azeră a pătruns adânc în teritoriul Armeniei folosind pozițiile din Nagorno-Karabakh
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasador extraordinar și plenipotențial al Republicii Armenia în România, a acordat publicației noastre un interviu despre evenimentele din sudul Caucazului.
Foto: Ministerul Apărării din Armenia
EXCLUSIV
Foto: Ministerul Apărării din Armenia

Vizita în Armenia a Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi și sprijinul Statelor Unite ale Americii pentru integritatea teritorială a Republicii Armenia, sunt o dovadă în plus a faptului că întreaga comunitate internațională trebuie să pună o mai mare presiune asupra Azerbaidjanului pentru încetarea focului, precizează E.S. Sergey Minasyan.

Înaltul diplomat armean a vorbit și despre incidentele de săptămâna trecută și a precizat că, folosindu-se de pozițiile din Nagorno-Karabakh și de sprijinul Turciei, forțele azere au pătruns adânc în teritoriul Armeniei. Amintim că atacul de săptămâna trecut al Azerbaidjanului a fost cel mai grav incident de la războiul din 2020 din Nagorno-Karabakh.

 

Folosindu-se de pozițiile din Nagorno-Karabakh și de sprijinul Turciei, Armata azeră a pătruns adânc în teritoriul Armeniei

 

Redăm integral interviul acordat publicației noastre de către Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasador extraordinar și plenipotențial al Republicii Armenia în România:

DefenseRomania: În ultimile zile, situația de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan s-a agravat considerabil. Ce s-a întâmpat și care sunt consecințele acestor acțiuni?

E.S. Sergey Minasyan: Așa este, în noaptea dinspre 12 spre 13 septembrie a.c., forțele armate azere au început agresiunea la scară largă pe teritoriul suveran al Armeniei, folosind armanent greu, în special artilerie și drone de luptă. Urmare a agresiunii Azerbaidjanului, conform datelor oficiale ale părții armene, și-au pierdut viața și sunt declarate dispărute - 207 persoane, din care 5 din rândul civililor, mai bine de 300 de răniți (militari și civili) și 20 de prizonieri de război. Au fost strămutate forțat aproximativ 5000 de persoane, în rândul cărora erau și mulți copii.  Există dovezi incontestabile, inclusiv imagini video, care demonstrează că persoanele capturate, dar și cele ce și-au pierdut viața, inclusiv femei, au fost supuse torturii, tratamentelor inumane și chiar batjocoritoare. Toate aceste fapte reprezintă o încălcare flagrantă atât a dreptului internațional, a drepturilor omului, cât și a normelor de derulare a operațiunilor militare. 

Folosindu-se de pozițiile comode ocupate ilegal în urma agresiunii din toamna anului 2020, săvârșite cu sprijinul Turciei, împotriva Nagorno-Karabakhului, forțele armate azere au reusit, de data aceasta, să pătrundă adânc pe teritoriul Armeniei. În cadrul acestei agresiuni au fost atacate orașele: Goris, Sisian, Kapan, Jermuk, Vardenis; multe sate de la graniță, dar și 36 de localități. Au fost afectate grav obiectele de infrastructura civilă și case de locuit.  

Datorită mobilizării impresionante de forță a armatei armene, dar și a presiunii comunității internaționale, invazia Azerbaidjanului a fost oprită, ajungându-se la o încetare a focului, fragilă ce-i drept. Cu toate acestea, situația politico-militară atât la granița de sud-est (unde au pătruns forțele armate azere), cât și în general, în Caucazul de Sud, continuă să fie explozivă și nu este deloc exclusă o eventuală intensificare a agresiunii în viitor din partea Azerbaidjanului, care se bucură de sprijinul politic și militar deplin al Turciei și al altor state.

DefenseRomania: Ce a urmărit Azerbaidjanul odată ce și-a început agresiunea împotriva Armeniei?

E.S. Sergey Minasyan: Este evident că Azerbaidjanul profită de faptul că până la acest moment, comunitatea internațională nu a condamnat punctual și nici nu a întreprins măsuri corespunzătoare față de  faptele săvârșite de conducerea politică a Azerbaidjanului, cum, de altfel, s-a întâmplat și în cazul agresiunii din toamna anului 2020, dar și a acțiunilor ce i-au urmat la granița Armeniei. 

Pe de altă parte, la fel de clar este că Azerbaidjanul profită și de faptul că în acest moment atenția comunității internaționale și a statelor mari este îndreptată spre situația din jurul Ucrainei și a evoluției politico-militare a evenimentelor și a urmărilor sale umanitare. Astfel, recurgând la uzul de forță sau la amenințarea cu forță, Azerbaidjanul încalcă flagrant toate normele dreptului internațional, încercând prin presiuni militare să fixeze rezultatele agresiunii sale din 2020 în Nagorno-Karabakh, obținând și alte teritorii cedate unilateral de Armenia.

Acest fapt este de neconceput atât pentru autoritățile armene și întreg poporul armean, dar și pentru comunitatea internațională, așa cum reiese din reacția vehementă a statelor importante ale lumii, care au condamnat agresiunea Azerbaidjanului împotriva Armeniei din 13 septembrie. 

 

Vizita efectuată de Nancy Pelosi în Armenia și poziția SUA au frânat mult agresiunea azeră asupra Armeniei


        
DefenseRomania: Ne-ați putea oferi mai multe detalii referitoare la reacția comunității internaționale cu privire la aceste evenimente și care sunt măsurile pe care le întreprinde Armenia în plan diplomatic pentru a contracara acțiunile Azerbaidjanului?

E.S. Sergey Minasyan: Imediat ce au fost declanșate aceste acțiuni militare de-a dreptul criminale, Armenia s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU, Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, tuturor statelor aliate. Reprezentanții conducerii politice a Armeniei au participat la sesiuni de negociere cu liderii zecilor de state, informându-i cu privire la agresiunea Azerbaidjanului. Mai mult decât atât, în cadrul sesiunii extraordinare a Consiliului de Securitate al ONU, majoritatea membrilor permanenți și nu numai ai ONU au susținut că sunt total inacceptabile uzul de forță și amenințarea cu forța pe teritoriul suveran al Armeniei, bombardarea infrastructurii civile și că forțele armate azere trebuie să revină imediat la pozițiile ocupate înaintea săvărșirii agresiunii. Mai mulți membri ONU au reconfirmat necesitatea soluționării problemei Nagorno-Karabakhului exclusiv pe cale pașnică, o abordare pe care, de altfel, o împărtășește și Armenia. 

Un important efect de înfrânare a acestei agresiuni, l-a avut și vizita în Armenia a Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, care a condamnat agresiunea Azerbaidjanului și a confirmat disponibilitatea Statelor Unite ale Americii de a susține dezvoltarea democratică a Armeniei, sprijinind siguranța acesteia. De menționat este faptul că în cadrul vizitei sale, înaltul demnitar american a confirmat din nou, din numele său, dar și al Președintelui Joe Biden, determinarea SUA de a contribui la recunoașterea internațioanlă a Genocidului Armean săvărșit în 1915 în Imperiul Otoman, justificând în acest fel că asemenea evenimente nu ar trebuie să se repete în regiune.

La capitolul eforturi diplomatice trebuie menționată și convorbirea telefonică dintre Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken și conducerea politică a Armeniei și Azerbaijanului, în cadrul căreia, demnitarul american a insistat în special asupra necesității stringente a încetării focului. La fel de importantă a fost și întâlnirea trilaterală a Secretarului de Stat Antony Blinken cu Ministrul Afacerilor Externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan și Ministrul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, care a avut loc pe 19 septembrie a.c., în cadrul celei de a 77 sesiuni a Anunării Generale a ONU. În cadrul acestei întâlniri, șeful diplomației armene a subliniat că forțele armate azere trebuie să se retragă de pe teritoriul suveran al Republicii Armenia, utilizarea forței sau amenințarea cu forța sunt inacceptabile și că este necesară  introducerea mecanismelor internaționale pentru prevenire a unor escaladări ulterioare. Ministrul Afacerilor Externe al Armeniei a subliniat importanța rezolvării imediate a problemelor umanitare, inclusiv repatrierea prizonierilor de război.

În acest context, sperăm că, dată fiind situația, prietenii și partenerii noștri externi, inclusiv statele membre UE, își vor exprima de asemenea pozițiile și vor condamna acțiunile criminale ale Azerbaidjanului și ale forțelor ce îl susțin, se vor abține de la orice pași care ar putea incuraja comportamentul agresiv al conducerii politice a Azerbaidjanului, fapt care, de altfel, vine în contradicție cu poziția comunității internaționale.  

Pe de altă parte, recentele declarații ale Președintelui Aliyev potrivit căruia Azerbadjanul nu va ține cont de opinia comunității internaționale și intenționează să-și continue operațiunile la granița Armeniei, stârnesc o și mai mare ingrijorare și necesită o reacție mult mai activă a comunității internaționale.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Alertă în intelligence în SUA: La NSA, un vid de conducere și reducerile de personal amenință operațiile militare și moralul
Statele Unite au testat racheta balistică intercontinentală Minuteman III
Diplomația F-35: SUA, pe cale să spună „da” vânzării F-35 unei puteri cu capacitate de hegemon în regiune, un punct de cotitură în Orient
Cum să îți fie Flota decimată de un stat fără nave și submarine. Numărul exact de nave pierdute de ruși în Marea Neagă
Foto: Ministerul Apărării Naționale (MApN)
EXCLUSIV
Cum va arăta arhitectura de securitate europeană în 2030 și care va fi rolul României?
Amurgul bombardierelor strategice rusești: Moscova își schimbă tactica și mizează pe alte mijloace de lovire mai eficiente
Reziliență prin cooperare: inițiativa românească ce conectează NATO, UE și statele din Sud-Estul Europei
Anatomia propagandei ruse: Rachete Oreshnik și Kalibr pentru Venezuela. Cum folosește Rusia criza din Caraibe pentru a testa liniile roșii ale SUA
Avertismentul tranșant al Suediei: „NATO riscă să piardă următorul conflict decisiv” dacă nu inovează în ritmul Ucrainei
De ce pariul doar pe drone nu e câștigător. O mare putere europeană a demonstrat pe ploaie torențială și în noroi că artileria și tancurile fac ce nu pot face UAV-urile
Tactica riscantă a Rusiei la Pokrovsk eșuează? Militarii ucraineni ai Direcției de Informații Militare (GUR) ranforsează capul de pod și blochează infiltrarea
Lovitură strategică în Crimeea (FOTO/VIDEO): Ucraina a distrus „creierul” unui sistem S-400. Operațiunea fracturează apărarea aeriană a Rusiei
Răspuns la amenințarea Rusiei: Cehia crește ținta de recrutare și vizează o armată de 37.500 de soldați
Anul 2008-Invadarea Georgie de către trupele armatei ruse
EXCLUSIV
Epilog pentru alții: Rusia sfidează decizia CEDO privind despăgubirile cuvenite Georgiei, în timp ce guvernul țării afectate se complace în vasalitatea față de Moscova
Fotografie ilustrativă: Donald Trump / flickr, Official White House Photo by Tia Dufour
EXCLUSIV
„Să se lupte între ei”. Abandonul strategic al Statelor Unite. Analiza deciziei care oferă Rusiei undă verde și lasă Ucraina pe cont propriu
De ce are NATO nevoie de o nouă strategie nucleară. Alianța se concentrează pe arme și pe loialitatea SUA, dar ignoră problema fundamentală: lipsa unui plan credibil în fața Rusiei
Imagine foto cu caracter ilustrativ. Sursă foto: Forțele Navale Române
EXCLUSIV
Iluzia miliardelor: Lecții pentru România din acordul istoric Pakistan-SUA privind zăcămintele rare 
Bilanțul după o noapte grea pentru ruși: Dronele ucrainene au lovit portul Tuapse, substații electrice, depozite și baze ale armatei. Inclusiv un petrolier
Cum arată armada americană fără precedent din Caraibe. USS Gerald R. Ford, cel mai scump și modern portavion construit vreodată, în fruntea forței SUA din jurul Venezuelei
Războiul Rece 2.0: SUA și China, în cursă pentru a ajunge pe Lună. SpaceX-ul lui Musk ar putea fi Nemesisul pentru NASA în fața Chinei
Cele trei scenarii despre cum SUA ar putea ataca Venezuela. Și de ce miza reală e mai mare decât traficul de droguri
Cât au cucerit rușii în ultima lună în Ucraina și cât la sută din teritoriu ocupă. Paradoxal cele mai mari probleme nu sunt la Pokrovsk
Capcana „zidului anti-drone”. Europa se concentrează pe o iluzie defensivă, în timp ce pilonii descurajării sale se erodează: Rusia nu se mai teme suficient de mult de NATO
Undă verde de la Pentagon, frână de la Casa Albă. Rachetele Tomahawk, miza unui joc politic între SUA și Rusia, cu Ucraina la mijloc
Lovitură strategică a Ucrainei: SBU anunță că, de la începutul anului, a distrus 48% din totalul sistemelor „Panțir” ale Rusiei
Zelenski: Agențiile de spionaj ale Ucrainei au distrus lăudata rachetă “Oreshnik” a lui Putin în adâncimea teritoriului rusesc
Finlanda ridică miza la granița cu Rusia. 15.000 de soldați, inclusiv aliați NATO, simulează „condiții de război” într-un mesaj direct pentru Moscova
Orele regimului Maduro sunt deja numărate? Statele Unite au identificat deja ținte militare în Venezuela iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă
Rusia a folosit în Ucraina racheta de croazieră 9M729, care a provocat retragerea SUA din Tratatul INF
Divizia 101 Aeropurtată a SUA, aflată la Mihail Kogălniceanu
EXCLUSIV
Tabloul global de securitate: De ce au fost retrași și unde vor merge militarii americani din România?

Ştiri Recomandate

Misiune neobișnuită a unui avion american P-8A Poseidon deasupra Mării Negre. SUA au scanat portul rus Novorossiysk, lovit masiv recent de ucraineni
Rușii schimbă comanda trupelor care vor lua cu asalt Slavyansk și Kramatorsk din regiunea Donețk, numind cel mai tânăr comandant de Regiune Militară
Plan de Pace sau Dictat? Zelenski a primit un proiect din partea americană. Dacă zvonurile se adeveresc, documentul ar fi o capitulare de facto în schimbul a nimic
Rusia și China se duelează prin proxy: Su-57 vs. sisteme antiaeriene HQ-9B. În scenarii simulate un HQ-9 doboră cu ușurință un Su-57, dar cu o condiție
Harta Ucraina
EXCLUSIV
Munchen 1938, reeditat? Ucraina, „teritorii în schimbul păcii” și riscurile pentru România | Hari Bucur-Marcu, la Obiectiv EuroAtlantic
Rușii au anunțat că au ocupat orașul ucrainean Kupiansk, din Harkov. Putin a vizitat un centru de comandă al Armatei ruse
UE discută noi sancțiuni împotriva flotei din umbră a Rusiei. Sancțiunile ar putea afecta țările care facilitează activitățile acestor nave
De la Alexandroupolis la Giurgiu, în 24 de ore. Europa plănuiește un Schengen militar, cu aprobări de tranzit acordate în maxim 6 ore. ”Astăzi durează luni de zile”
România nu cumpără 300 de tancuri Abrams, dar un alt stat o face. La fel ca și în cazul nostru pariul e în continuare pe tancuri
Germania recunoaște că nu poate ajunge la 3,5% pentru apărare până în 2029. Câteva dintre programele de înzestrare ale Bundeswehr
Horaţiu Potra a fost adus în România. Mercenarul, după ce a fugit din țară: "Nu mă ascund şi nu am de ce să mă ascund"
Kievul "privatizează" apărarea aeriană: Companiile din infrastructura ucraineană vor avea liber la folosirea armelor anti-drone
Bilanțul real al utilizării avioanelor F-16 în Ucraina: Cum au interceptat 1.300 de rachete rusești și au preluat 80% din misiunile de luptă ale Forţelor Aeriene Ucrainene
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Avertismentul șefului spionajului militar ucrainean: Fereastra de pace se închide în 2026. Ce prevede planul confidențial în 28 de puncte aprobat de Donald Trump
„Nu am fost consultați”: UE respinge ideea unui plan de pace american impus fără acordul Ucrainei
Cum schimbă sistemele germane Skynex ecuația războiului de uzură din Ucraina în prag de iarnă. Soluția tehnică pentru contracararea atacurilor de saturație cu drone
Când corporațiile trasează liniile frontului. Șeful Airbus sparge marele tabu: Europa are nevoie de bomba nucleară tactică pentru a descuraja Rusia
Instruirea operatorilor rusi de drone. Sursa foto: pl-llc.ru.
EXCLUSIV
Războiul nervilor cu drone: Rusia testează procedurile anti-UAV ale României într-o situație limită
Armata germană a preluat în mod simbolic primul tanc Leopard 2A8 de nouă generație. Cehii au comandat și ei 44 de tancuri de acest tip
Reforma în educație a Ucrainei nu „țintește” minoritatea română. Șeful Administrației Militare Cernăuți: Orice copil va putea învăța în limba română, Ucraina va asigura întreaga logistică
Polonia lansează Operațiunea Orizont: Sabotajele Rusiei, combătute cu zece mii de militari polonezi. Bonus: Task-force cu Ucraina
Berlinul, teren de antrenament: Batalionul Gardă al Bundeswehr pregătește inclusiv scenariul unor lupte urbane de tip „casă cu casă”
Trump a refuzat oferta lui Maduro. CIA primește „undă verde” în Venezuela iar Trump lasă ușa deschisă la „boots on the ground”
Franța mută imediat pentru a echilibra balanța: F-35 american pentru saudiți, contracarat în regiune cu Rafale în cea mai modernă versiune F5
Golul marcat de Lynx în România, anulat la VAR. În programul viitoarelor mașini de luptă ale României meciul încă se joacă
„Flota de Aur” hipersonică a SUA care va trebui să scufunde Marina Chinei, în prezent cea mai mare forță navală din lume ca dimensiune
Casa Albă crede că un acord de pace privind războiul din Ucraina ar putea fi încheiat „chiar în această săptămână”
Darryl Nirenberg, viitorul ambasador al SUA în România, audiat în Senat: România e o mare oportunitate pentru companiile americane cu potențial decisiv energetic
Rusia a atacat cu 50 de rachete și 476 de drone; 25 de civili au murit în locuințe. F-16 și Mirage-2000 ucrainene doboară cel puțin 10 rachete de croazieră
Cum testează Rusia vigilența Occidentului cu nava-spion Yantar (Foto/Video): O nouă serie de provocări militare ruseşti vizează infrastructura critică a Europei
Rusia îl declară „terorist” pe opozantul Mihail Hodorkovski, critic acerb al războiului și regimului Putin
Lecția ucraineană pentru NATO. Cum schimbă sistemul „Merops” ecuația de securitate la Marea Neagră și de ce pe viitor România nu mai are scuze în fața dronelor rusești
pixel