Proiectul are ca finalitate relansarea industriei de Apărare din România şi este o formă prin care statul român se asigură că o parte importantă a resurselor alocate pentru înzestrarea Armatei se va întoarce în economia românească, generând totodată, locuri de muncă bine plătite. Iniţiativa legislativă a senatoarei Pauliuc (PNL) vine în contextul în care ţara noastră alocă, începând cu 2023, un procent de 2,5% PIB Ministerului Apărării Naţionale, cea mai mare parte fiind orientată către achiziţia de tehnică militară modernă la cele mai înalte standarde NATO, potrivit unui comunicat oficial emis către DefenseRomania.
Senatorul Nicoleta Pauliuc, foto: Nicoleta Pauliuc @OfficialFacebook
„Este un proiect care vizează întărirea securităţii naţionale, pentru că vorbim de contracte strategice de achiziţie de tehnică militară. Aplicarea acestei legi înseamnă miliarde de euro întorşi în economia noastră, sprijin concret pentru firmele din industria de apărare, dar şi pentru alte companii pe orizontală care deservesc Armata; înseamnă locuri de muncă, dar şi întărirea securităţii naţionale şi a rezilienţei în faţa unor ameninţări externe. Legea va încuraja o competiţie economică reală pe o piaţă deschisă. Am certitudinea că, prin promovarea propunerii mele legislative, industria de apărare s-ar putea transforma din Cenușăreasa economiei românești în motor al dezvoltării economice”, a declarat şefa Comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc.
Această lege unitară vine să rezolve un cadru legislativ foarte fragmentat şi vechi de mai bine de 20 de ani, care a creat premisele ca operaţiunile compensatorii sau de tip offset să nu poată fi aplicate de-a lungul timpului. Sunt şase acte normative cu prevederi care se bat cap în cap. De multe ori, compensarea efectivă nu mai există. La fel cum există destule cazuri de întârzieri ale derulării contractelor. De asemenea, Parlamentul României are obligaţia de a promova o legislaţie compatibilă cu articolul 346 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene referitor la principiul promovării avansului tehnologic și principiul corelativ al protecției mediului.
Legea iniţiată de Nicoleta Pauliuc este şi o formă de transpunere în legislaţie a unor prevederi din capitolul 5 din Strategia Naţională de Apărare a Ţării care presupune: Asigurarea a minimum 20% din bugetul apărării pentru achiziția de tehnică militară, precum şi asigurarea a minimum 2% din bugetul apărării pentru cercetare-dezvoltare și inovare [...]; Încurajarea cercetării științifice în domeniul apărării, al tehnologiilor duale și a promovării rezultatelor acesteia, inclusiv prin parteneriate cu universități, institute de cercetare, reprezentanți ai mediului privat sau ai organizațiilor neguvernamentale, generalizând exemplele de bună-practică deja existente [...]; Investiții ale statului în capacități de producție în domeniul militar sau cu dublă utilizare, pentru a întări capacitatea de reziliență a României în situații de criză și a reduce dependența față de furnizori din afara spațiului UE și NATO.
„Am organizat mai multe dezbateri cu toţi stakeholder-ii – începând cu companiile din industrie, continuând cu reprezentanţii instituţiilor publice, cu potenţialele companii de la care urmează să se cumpere tehnică militară, dar şi cu societatea civilă. De altfel, se poate spune că această lege a offset-ului este solicitată de reprezentanţii industriei de Apărare din România de foarte mulţi ani, pentru că actualul cadru legal este depăşit şi nu mai corespunde realităţilor actuale, fie şi pentru că, între timp, ţara noastră a devenit membră a UE şi NATO. Se va crea cadrul pentru o competiţie economică deschisă între contractanţi în aşa fel încât România să fie beneficiară de tehnică militară de ultimă generaţie cu costuri corecte şi compensaţii proporţionale cu achiziţia făcută”, a declarat Pauliuc.
Legislaţia nouă vizează extinderea ariei de aplicare a clauzei de compensare în atribuirea contractelor de achiziții publice de interes esențial la toate instituțiile din sistemul de securitate națională. Până acum, obligativitatea unor contracte de compensare era doar pentru achiziţiile derulate de MApN. De asemenea, contractele de tip offset vor viza și achiziţiile derulate Gov to Gov, lucru care, în baza unei OUG din 2014, nu mai era posibil.
Legea presupunea înfiinţarea Agenției pentru Operațiuni Compensatorii, instituţie care va veghea pentru semnarea şi corecta implementare a contractelor de compensare şi precompensare accesorii contractelor de achiziţii publice de interes esenţial. Instituţia urmează să fie condusă de un președinte şi doi vicepreședinți, precum și de Comitetul de coordonare din care vor face parte reprezentanţi ai tuturor instituţiilor statului român care sunt implicaţi atât în derularea contractelor de achiziţii, cât şi în arhitectura de securitate a României.
De asemenea, se stabileşte controlul parlamentar asupra activității Agenției privind operațiunile compensatorii şi operațiunile compensatorii în avans, menținând controlul Prim-ministrului asupra raportului de audit.
„Pornind de la premisele că înzestrarea Armatei este un obiectiv strategic naţional şi că susţinerea industriei de Apărare din România reprezintă un ţel economic important, am creat un cadru legal prin care contractele de achiziţie de tehnică militară să presupună operaţiuni compensatorii, dar să poată fi derulate cu celeritate în baza unei decizii a Agenţiei. Această formă legală pe care o propun asigură deopotrivă transparenţa întregului proces, dar şi o mai bună coordonare şi comunicare între instituţii, nefiind lăsată pe din afară nicio structură instituţională relevantă a statului român. Tocmai din perspectivă democratică, am insistat şi asupra importanţei controlului civil parlamentar”, a concluzionat Nicoleta Pauliuc.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Personalul român de la Șantierul Naval de la Galați se poate lăuda cu o nouă performanță notabilă: Den Helder, a doua navă militară construită aici începe testele pe mare și se îndreaptă spre țara de destinație.
Hanwha Aerospace România și-a luat angajamentul să sprijine modernizarea Fortelor Armate ale României și să contribuie la întărirea flancului estic al NATO, ca răspuns la provocările și amenințările de securitate generate de războiul din Ucraina. Hanwha a prezentat planurile pentru construirea unei facilități ultramoderne în România, care va include producție, cercetare, testare, instruire și servicii MRO pentru obuziere K9 Tunetul. Partenerii coreenii și-au reiterat intenția de a livra totodată Armatei României și mașini de luptă Redback.
La expoziția aeriană Zhuhai din China, două avioane rusești Su-57 Felon au atras atenția, un eveniment cu o mare încărcătură simbolică. Cu zece ani în urmă, la același spectacol, Rusia a prezentat Su-35 Flanker-E, sperând la vânzări importante. În 2024, însă, situația este mult mai puțin promițătoare.
Filiala din Germania a companiei MBDA a inițiat extinderea facilităților sale de producție din Schrobenhausen, Bavaria, printr-o ceremonie de inaugurare la care au participat personalități importante, inclusiv ministrul german al apărării, Boris Pistorius și directorul general al MBDA Germania, Thomas Gottschild. Această investiție strategică vizează îmbunătățirea capacităților de producție pentru sisteme-cheie de apărare, inclusiv rachete Patriot PAC-2 GEM-T, mine antitanc PARM și rachete antitanc Enforcer.
Comisia Europeană a aprobat achiziționarea în comun a sistemelor avansate de rachete de apărare aeriană IRIS-T SLM în cadrul „Inițiativei comune de apărare împotriva rachetelor aeriene în Europa” (JAMIE). Această decizie importantă, prezentată la 14 noiembrie 2024, vizează consolidarea capacităților de apărare aeriană a șase state membre ale Uniunii Europene - Germania, Slovenia, Bulgaria, Austria, Estonia și Letonia - ca răspuns la posibilele amenințări venite din partea Rusiei.
În această vară, Statele Unite au aprobat un acord ce prevede vânzarea a 96 de elicoptere de atac Apache Poloniei. Un contract uriaș, în valoare de 12 miliarde de dolari,care va îmbunătăţi capacitatea Poloniei de a face faţă ameninţărilor de la graniță.
Că Amiral Kuznețov, singurul portavion al Rusiei, întâmpină o serie de probleme majore, nu e niciun secret. Mentenanța portavionului ar fi trebuit finalizată de mult timp iar soarta navei e sub semnul întrebării. Dar portavionul rus mai are o navă „soră de suferință”.
O dronă scoasă dintr-un bazin de apă de langa Kiev și lansată de forțele ruse a atras atenția analistilor militari ucraineni. Rapoartele susțin că această dronă este o momeală, care costă între 1.000 și 1.300 de dolari. După ce a fost recuperată, drona a fost dezasamblată și analizată de experți militari ucraineni.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 18.11.2024, că flota rusă va fi completată în curând cu o nouă navă de luptă Proiect 22800 din clasa Karakurt.
Premierul român Marcel Ciolacu, aflat în vizită la Bruxelles, a avut o întâlnire cu secretarul general al NATO Mark Rutte, la sediul Alianţei Nord-Atlantice.
Ciolacu a anunţat că l-a informat pe Rutte despre faptul că, în cursul acestei săptămâni, România va semna cu partea americană scrisoarea de acceptare pentru programul de achiziţionare a 32 de avioane F-35 de ultimă generaţie.
Guvernul ungar a confirmat că actori nestatali au accesat ilegal contractele agențiilor de achiziții pentru apărare ale țării, după cum a rezultat în urma conferinței de presă din 14 noiembrie 2024.
Odată cu creșterea cererii de echipamente militare, oficialii francezi din domeniul apărării au în vedere consolidarea forței de muncă prin mobilizarea „rezerviștilor industriali” experimentați.
Potrivit unor informații publicate de cotidianul german Bild, Germania este pregătită să înceapă livrările pe scară largă de drone kamikaze către Ucraina, care au o autonomie ridicată în condiții de luptă electronică (EW) și pot lovi eficient ținte aflate la mare distanță.
USS Zumwalt e cel mai scump și mai modern distrugător construit vreodată, un proiect ce ar fi trebuit să vizeze înlocuirea în viitor a distrugătoarelor din clasa Arleigh Burke cu nave de ultimă generație. Clasa Zumwalt e cu adevărat impresionantă, dar socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de la târg.
În prezent, capacitatea de producție a industriei de apărare a Ucrainei depășește cu mult capacitatea financiară de a achiziționa arme pentru forțele sale armate. Deblocarea exportului de arme și echipamente militare rămâne un subiect disputat la Kiev. Acest lucru ar ajuta companiile să-și realizeze potențialul și, prin intermediul comenzilor venite din partea altor state, să-si diversifice oportunitățile de a-și extinde producția și de a-și îmbunătăți propriile produse.
Livrarea unor arme către Ucraina în cadrul programelor de sprijin ale SUA ar putea avea loc după încheierea mandatului prezidențial al lui Joe Biden, la 20 ianuarie. Acest lucru a fost explicat pentru Voice of America de către Pentagon. Este posibil să treacă ceva timp între anunțarea anumitor pachete de ajutor și sosirea lor fizică, a adăugat departamentul.
Thales și MBDA, doi dintre cei mai importanți producători francezi de apărare, acționează prin intermediul joint-venture-ului lor EUROSAM pentru a convinge Grecia să folosească sistemul de rachete de apărare aeriană SAMP/T. Acest efort vine în contextul în care Grecia încearcă să creeze un scut de protecție avansat similar Iron Dome al Israelului, pe fondul tensiunilor actuale cu Turcia. Cu toate acestea, concurența cu ofertele de apărare ale Israelului, în special cu sistemul SPYDER, se anunță a fi acerbă.
Comisia Europeană a aprobat finanțarea pentru cinci proiecte transfrontaliere, menite să sprijine o achiziție mai coordonată și eficientă în domeniul apărării între statele membre ale Uniunii Europene. Acestea sunt implementate în cadrul Instrumentului de Consolidare a Industriei Europene de Apărare prin Achiziții Comune (EDIRPA), fiecare dintre cele cinci proiecte urmând să primească câte 60 de milioane de euro, cumulând o finanțare totală de 300 de milioane de euro. România face și ea parte din achiziția comună de sisteme Mistral.
După ce a fost prezentat pentru prima dată în 2021, existența avionului de luptă stealth cu două locuri J-20S, considerat „rivalul lui F-22”, a fost confirmată oficial, iar un model la scară reală a fost etalat la expoziția internațională aviatică și aerospațială din China.
Cel de-al patrulea portavion al Chinei ar putea avea, în premieră pentru țara comunistă, propulsie nucleară.
Până la sfârșitul acestui an, Franța va livra Ucrainei 600 de bombe ghidate cu precizie AASM. Comisia de apărare a Adunării Naționale franceze a informat că bombele vor fi luate din depozitele armatei și nu produse recent. De asemenea, Franța intenționează să producă 1 200 de bombe ghidate AASM Hammer în 2025. În 2024, industria de apărare a țării ar fi trebuit să producă 600 din aceste bombe ghidate.
Programul nebunesc de scump B-21 Raider se pare că devine mai puțin costisitor, costul estimat pentru primele cinci loturi de producție scăzând de la 19,1 miliarde de dolari la 13,1 miliarde de dolari, o reducere de 28%, ceea ce înseamnă economii de 5,1 miliarde de dolari.
Conform unor rapoarte recente, Forțele Armate Ucrainene au început să utilizeze pe câmpul de luptă proiectile de artilerie de 155 mm M712 Copperhead ghidate cu laser, furnizate de SUA. Surse din cadrul Pentagonului confirmă că aceste obuze au fost furnizate ca parte a unui pachet mai amplu de sprijin acordat Ucrainei, cu scopul de a spori precizia tirurilor de artilerie ucrainene împotriva țintelor blindate de mare importanță.
România a achiziționat oficial 54 de tancuri americane Abrams M1A2, dar are în plan să continue achiziția de tancuri pentru a-și moderniza batalioanele. În acest sens se poartă discuții cu mai mulți operatori și chiar a fost testat cu succes tancul coreean K2 Panther.
Potrivit unor rapoarte, forțele armate britanice au luat decizia strategică de a-și concentra fondurile pe achiziționarea suplimentară de avioane de luptă F-35B de generația a V-a, respingând în același timp posibilitatea de a achiziționa mai multe avioane Eurofighter de generația a IV-a.
Potrivit unui articol publicat recent al The Wall Street Journal și analizat de OSINTtechnical pe 9 noiembrie 2024, Statele Unite au început să furnizeze Ucrainei AGM-88E Advanced Anti-Radiation Guided Missiles (AARGM). Această mișcare întărește capacitatea Ucrainei de a neutraliza sistemele rusești de apărare aeriană pe fondul unui conflict în curs caracterizat prin război electronic și utilizarea de rachete avansate.
Șeful Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei face apel la Uniunea Europeană să introducă sancțiuni împotriva flotei ruse din umbră, cu ajutorul căreia Rusia livrează gaze și petrol pentru a-și finanța războiul.
Portalul iranian Telegram Mezuzah a informat că există date despre achiziția de către Iran a unor instalații industriale pentru producția sub licență a avioanelor de luptă rusești Suhoi Su-30SM și Su-35.
Racheta antinavă Teseo MK2/E de ultimă generația din familia Otomat a trecut cu succes de primul test de tragere după patru ani de dezvoltare.
Armata poloneză va fi o forță în Europa, după ce forțele terestre vor primi sistemele Himars americane și cele peste 218 lansatoare K239 Chunmoo din Coreea de Sud.
Pierderile înregistrate în rândul militarilor nord-coreeni care participă de partea Federației Ruse la operațiile militare împotriva Ucrainei sunt estimate la aproximativ 1.100 de persoane, după cum a informat luni, 23 decembrie, agenția Renhap, citând surse sud-coreene.
Taiwanul, care a atins în august un buget record pentru apărare de 20,2 miliarde de dolari în contextul intensificării agresiunii chineze, a primit în această lună primul lot de 38 de tancuri americane M1A2T Abrams.
O analiză militară recentă susține utilitatea pe câmpul de luptă a unui avion de vânătoare stealth de generația a VI-a, după cum informează Breaking Defense. Cu toate acestea, decizia finală privind platforma Next Generation Air Dominance (NGAD) aparține acum administrației Trump. O analiză recentă a Forțelor Aeriene ale SUA susține dezvoltarea unui nou avion de luptă cu echipaj, de ultimă generație, relatează publicaţia Breaking Defense pe baza consultării mai multor surse oficiale americane. Acesta decizie ar fi o constatare care coincide cu o dezbatere de actualitate privind viitorul programului Next Generation Air Dominance (NGAD), în valoare de câteva miliarde de dolari.
„Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson la summitul Nord-Sud găzduit de Finlanda în acest weekend. La summit au participat liderii Finlandei, Italiei, Greciei și Suediei, precum și conducerea politicii externe a UE. Subiectele summitului au fost apărarea UE, Ucraina și migrația, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.
Presa rusă a informat că, în ultimele zile, navele mari de desant Ivan Gren (Proiect 11711), Alexander Shabalin și Alexander Otrakovsky (Proiect 775) aparținând Flotei de Nord și Flotei din Marea Baltică au trecut prin Strâmtoarea Gibraltar și se îndreaptă spre portul sirian Tartus.
În fața reducerilor bugetare de după Războiul Rece, Forțele Aeriene ale SUA au continuat să investească în celebrul şi costisitorul avion de luptă F-22 Raptor, în parte din cauza unui motiv poate neașteptat: îngrijorările cu privire la apărarea aeriană siriană. Secretarul Forțelor Aeriene, Frank Kendall, a vorbit recent despre rolul pe care apărarea aeriană siriană la jucat în dezvoltarea proiectului militar care a dat naştere avionului F-22.
Un incident recent în care dronele ruseşti de tip FPV au atacat un tanc Abrams operat de forțele ucrainene în regiunea rusă Kursk evidențiază rezistenta tancului american, dar și ingeniozitatea echipajului, care a reușit să suporte multiple lovituri directe fără a suferi pierderi. Deși tancul a fost avariat, protecția tancului a permis echipajului să supraviețuiască, subliniind necesitatea modernizării echipamentelor de luptă pentru a contracara amenințările emergente precum dronele FPV.
Rusia a început construcția adăposturilor pentru aeronave la baza aeriană Primorsko-Akhtarsk, în Krasnodar Krai, ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Ucraina a armelor cu raza lungă de acţiune împotriva aviației rusești. Imaginile realizate din satelit confirmă expansiunea semnificativă a lucrărilor de construcție, inclusiv realizarea structurilor metalice și turnarea betonului pentru a oferi un nivel mai mare de protecție avioanelor, în special împotriva dronelor și rachetelor ucrainene.
Se crede că regimul nord-coreean a transferat sisteme de rachete KN-15 (Pukguksong-2) în Rusia, conform informaţiilor relatate de publicaţia ucraineana Militarnyi. Un material apărut pe un canal de Telegram arată vehicule cu forme cilindrice asemănătoare rachetelor Pukguksong-2, care aparent au fost transportate prin Rusia. De asemenea, Coreea de Nord are o colaborare mai strânsă cu Rusia în domeniul tehnologiei militar și a armamentului, ceea ce reprezintă o nouă provocare pentru securitatea internațională.
Forumurile platformei de gaming War Thunder sunt în centrul unei alte controverse în urma scurgerii de documente clasificate legate de sistemele radar ale aeronavei Eurofighter Typhoon.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 21.12.2024, în portul Kaspiysk din Marea Caspică, s-a desfășurat o ceremonie solemnă de acceptare în cadrul Forțelor Navale ale Federației Ruse a navei mici purtătoare de rachete (MRK) Tucha, Proiect 22800.
Comandamentul central al SUA (CENTCOM) a informat că în seara zilei de vineri, 20 decembrie, au fost efectuate lovituri majore împotriva centrelor de comandă și control ale grupării Houthi și a instalațiilor de depozitare a rachetelor din vestul Yemenului.
Lockheed Martin a semnat un contract cu Departamentul de Apărare (DoD) al SUA pentru producția 145 de avioane de vânătoare F-35 Lightning II de generația a cincea.
Polonia a dat undă verde atât avioanelor de luptă de tip F-16 Fighting Falcon din dotarea Armatei poloneze, precum și sistemelor de apărare antiaeriene să doboare drone sau rachete rusești.
Drone explozive ucrainene au lovit un depozit de petrol situat lângă orașul Orel, Federația Rusă.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că livrările de energie către Ungaria prin Ucraina vor deveni din ce în ce mai dificile şi că "este mai bine să presupunem că nimic nu va veni de acolo", relatează MTI.
Franța a început vineri, 20 decembrie, să retragă trupele din Ciad, după cum a declarat Ministerul Forțelor Armate din Ciad, în contextul în care luna trecută N’Djamena a încetat brusc cooperarea militară cu fosta putere colonială.
Șeful Guvernului de Unitate Națională Libian, Abdul Hamid Al-Dabaiba, și-a exprimat joi temerile că țara sa va deveni o arenă pentru conflicte între țări, în urma informațiilor despre transferul de arme rusești din Siria după căderea președintelui acestei țări, Bashar al-Assad, în timp ce Națiunile Unite urmăresc retragerea forțelor străine și prevenirea ingerințelor externe, ca o condiție necesară pentru progresul către o soluție politică care să ducă la unificarea instituțiilor țării și la organizarea alegerilor.
Frank Kendall, Secretarul Forțelor Aeriene, gata să-și părăsească funcția luna viitoare, consideră că eforturile sale de a promova dronele autonome care vor însoți avioanele cu pilot — programul Collaborative Combat Aircraft (CCA)— va fi cel mai revoluționar dintre numeroasele programe pe care le-a lansat.
O companie ucraineană formată din roboți de luptă a lansat un atac la sol în regiunea Harkov.
Zborurile au fost suspendate temporar pe aeroportul din oraşul rus Kazan, a anunţat sâmbătă autoritatea rusă pentru aviaţia civilă, Rosaviatsia, transmit Agerpres și Reuters. Anunţul vine după un atac ucrainean cu drone asupra oraşului.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Diplomații austrieci, inclusiv numărul doi din Ministerul de Externe de la Viena, au vizitat localitatea Bucha în regiunea Kiev și au onorat memoria victimelor agresiunii ruse.
Fondatorul Armatei Siriene Libere, generalul de brigadă Riad Al-Asaad, a făcut public faptul că din 2017 s-au făcut eforturi mari pentru a se pregăti răsturnarea guvernului Assad și a se ajunge la acest moment crucial.
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
În dimineața zilei de 20.12.2024, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra Kievului, în urma căruia cel puțin o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. De asemenea, mai multe clădiri au fost avariate. O serie de incendii au izbucnit în mai multe locuri din capitală, care, potrivit autorităților locale, au fost cauzate de fragmente de la rachetele doborâte.
Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a recunoscut în timpul unei conferințe de presă de joi, 19 decembrie, că numărul de trupe americane în Siria este mult mai mare decât a raportat anterior administrația Biden-Harris. În timp ce Pentagonul a susținut luni de zile că în Siria mai sunt dislocați doar aproximativ 900 de militari americani, în realitate numărul acestora este de aproximativ 2.000.
România deține o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon, e vorba de Escadrila 53 Vânătoare de la Baza 86 Borcea. Alte două escadrile vor lua naștere din 32 de F-uri achiziționate din Norvegia și sunt în prezent în curs de formare. Avioanele deși sunt în uz sunt modernizate, dar acest lucru nu le-a ferit de criticile „experților” care arată cu degetul că România nu a cumpărat avioane noi.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat că Statele Unite ar trebui să desfășoare sistemul de rachete anti-balistic THAAD în Ucraina pentru a-l testa împotriva noii rachete ruseşti ,,Oreshnik'', argumentând că acest sistem este inferior sistemului rusesc S-400. Deși Ucraina a solicitat acest sistem în contextul agresiunii ruse, Pentagonul a respins desfășurarea sa în țară, menționând diferențele dintre conflictele din Ucraina și cele din Orientul Mijlociu. Putin a adăugat că observațiile legate de utilizarea sistemului ar putea aduce soluții tehnice valoroase pentru Rusia.
