Primele date ale alegerilor din Statele Unite arată că democrații vor controla Camera Reprezentanților în timp ce Republicanii și-au majorat controlul Senatului. Este o victorie firavă a democraților, iar Dan Dungaciua a explicat rezultatul alegerilor.
În momentul publicării acestei știri, potrivit Fox News, democrații conduc la Casă cu 219 mandate la 193.
Analistul politic a subliniat că ceea ce s-a spus despre aceste alegeri, că ele ar putea aduce un 'val albastru' (nr. - val democrat), nu s-a întâmplat, diferența nefiind deloc una covârșitoare. „Nu a fost o victorie clară a democraților, cel puțin nu așa cum era anunțată în presa de mainstream apropiată Partidului Democrat”, ne-a transmis Dan Dungaciu.
Acesta a punctat câteva aspecte esențiale în ceea ce privește rezultatul alegerilor din SUA:
1) „Este o victorie complicată. Niciunul dintre democrații care ar fi putut să constituie un nou tip de candidat care ar fi putut să candideze chiar pentru prezidențiale și să reînnoiască Partidul Democrat, în perspectiva campaniei de peste doi ani, nu a apărut. Ei nu au putut să câștige bătălia directă”.
În acest context, tocmai în Texas, unde speranțele erau cele mai mari pentru democrați, Beto O'Rourke, „un soi de figură tip Obama”, nu a reușit să îl învingă pe republicanul Ted Cruz.
Iar toți președinții, inclusiv cei democrați, spune Dan Dungaciu, care au câștigat președinția în al doilea mandat au făcut-o în condițiile în care partidul care i-a susținut a pierdut în alegerile locale de la mijlocul mandatului.
2) „Democrații câștigând victoria la Cameră, sigur că este reprezentativ, dar este un trend comun în politica americană. De obicei partidele care dau președinții pierd aceste alegeri. Acesta este trendul în America. Istoric vorbind, aceste alegeri nu ne spun nimic despre rezultatul de la alegerile prezidențiale de peste doi ani. Dacă ar fi să ne luăm după trendul american, șansele lui Donald Trump să câștige un al doilea mandat sunt foarte mari. Ce s-a întâmplat acum este relativ irelevant”.
3) „Democrații au câștigat puțin. Diferența care există acum în Cameră este mică dacă ne uităm la faptul că Donald Trump are o rată de aprobare de 40%”, spune Dan Dungaciu care amintește că Barack Obama a pierdut la alegerile de la jumătatea mandatului aproximativ 60 de locuri. „Din acest punct de vedere democrații nu au câștigat semnificativ. Nu e o victorie foarte clară. Nu am avut de-a face, din păcate, cu un val democrat. Este o victorie mică de etapă. Dar e o victorie mică care nu îndreptățește sintagma sau formula 'val albastru' despre care s-a vorbit. Sigur că ceea ce spune Trump că a reputat o victorie formidabilă este exagerat, dar pe fond strategic, între extrema 'val albastru' și expresia președintelui, mai multă dreptate ar avea mai degrabă Donald Trump. Din acest punct de vedere democrații nu au pus în pericol prezidențialele lui Trump”.
4) „A fost o prezență masivă la vot. Oamenii au fost furioși. La alegerile pentru prezidențiale, câștigate de Trump, furioși au fost republicanii, cei care au dorit să dea o lovitură de ciocan sistemului și l-au găsit pe Trump, ciocanul prin care puteau lovi sistemul. De această dată mai furioși au fost democrații care voiau să-l lovească pe Donald Trump. Sigur că a fost o mobilizare mare, dar nu a fost doar din partea democraților. Faptul că am văzut dublări de cifre și voturi masive, poate cel mai mare rating de prezență la vot din istoria SUA la alegerile de la mijlocul mandatului, nu a însemnat că doar democrații s-au mobilizat. A fost și valul de prezență republicană care după cum se vede le-a ținut piept. Încă avem o Americă divizată, în niciun caz o Americă care să-și ia revanșa prin Partidul Democrat. E mult prea devreme să spunem că SUA și-a luat revanșa în mod decisiv. Este o victorie de etapă”.
Dan Dungaciu a subliniat că e o victorie care le dă ”vânt în pupă” democraților, dar aceștia sunt departe de a câștiga războiul. Victoria firavă e cauzată de faptul că s-au axat tot pe vechea formulă și nu au reușit să aducă nimic nou, nici ca agendă, nici ca figuri. „Ideea de 'stop Donald Trump' nu e suficientă. Democrații au avut de partea lor și media de mainstream, dar tot nu au reușit mai mult decât să câștige Camera Reprezentanților. Nu trebuie să exagerăm această victorie, chiar dacă ea nici nu trebuie minimalizată. Democrații au extrem de multe probleme”.
Analistul ne-a semnalat un exemplu semnificativ în acest sens, anume faptul că democrații care au votat împotriva numirii judecătorului Brett Kavanaugh la Curtea Supremă, au pierdut. Mai mult, poate cel mai semnificativ lucru este că victoria ”surprinzătoare” a democraților în Virginia de Vest a fost adusă de Joe Manchin, singurul democrat care a votat confirmarea lui Kavanaugh.
„Victoria democraților, într-o mare măsură, s-a realizat prin personaje care au câștigat, asociindu-se într-un fel cu valorile pe care republicanii sau 'trumpiștii' le revendică, și nu radical împotriva lor”, a subliniat Dan Dungaciu.
Totodată, analistul nu consideră că al doilea mandat la prezidențiale a lui Donald Trump va fi periclitat în urma acestor alegeri, iar prin faptul că susținătorii lui Trump au crescut masiv, inclusiv în Senat, actualul președinte al SUA nu mai are un alt contracandidat în propriul partid. „Din păcate pentru democrați deocamdată nu au găsit figura capabilă să-l detroneze pe Trump în alegerile prezidențiale. Bătălia pentru al doilea mandat rămâne evident deschisă în urma acestor alegeri la mijloc de termen”, a concluzionat Dan Dungaciu.
În ceea ce privește schimbarea pe care o vor aduce democrații în Casa Reprezentanților, după victoria de la aceste alegeri, în sensul în care ei au amenințat actualul lider de la Casa Albă cu comisii de anchetă, Dan Dungaciu consideră că se va schimba doar ”tonalitate” și nu ”muzica”.
„Partitura va fi aceeași, doar că va fi cântată cu o tonalitate mai puternică. Acum ei au dirijorul și pot să așeze orchestra mult mai bine. Muzica va fi mult mai tare, dar va fi pe aceeași partitură: Rusia, acordul cu Iranul, deși asta nu înseamnă că democrații au afinități pentru Iran, Tratatul cu arme nucleare intermediare, probabil Coreea de Nord, dar să nu uităm că și republicanii și democrații împărtășesc aceeași idee de rezistență și chiar de teamă strategică față de China. Au și ei multe lucruri în comun, iar din acest punct de vedere nu mă aștept să fie modificări radicale. Sigur, va fi o hărțuială mult mai puternică, dar nu va fi pe un alt registru. Ce vom vedea de acum înainte va fi cam același lucru, cu o tonalitate mult mai apăsată, dar nu va schimba radical aproape nimic din politica americană”, a concluzionat Dan Dungaciu într-un interviu acordat Defense România.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ucraina care pică în 7 zile și un NATO care nu va reacționa la agresiunea Ucrainei au fost pariurile greșite puse de Putin înainte de invazia din 24 februarie 2022.
Rusia reprezintă o "amenințare cronică" pentru Statele Unite, iar gravitatea situației în cadrul războiului din Ucraina nu poate fi supraestimată, deoarece Ucraina este "aproape complet" dependentă de ajutorul extern pentru a-și continua lupta. Dacă Statele Unite își retrag sprijinul, Ucraina ar putea pierde.
De multe ori, discursurile politicienilor sunt doar vorbe, dar uneori sunt cu adevărat importante și indică schimbările radicale care vor avea loc. Și se pare că șeful diplomației europene, Josep Borrell, a ținut unul dintre aceste discursuri importante la Forumul Europa din 9 aprilie 2024. Întregul său discurs a fost despre securitatea globală și noile sale realități, deoarece agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei a distrus distrus stabilitatea internaţională și a forțat țările europene să se trezească din letargie.
Numărul de militari americani și din alte state NATO occidentale, care vor fi staționați în Europa de Est, ar putea crește în următorii ani, pe măsură ce amenințările rusești continuă și ele să crească.
Baloanele destinate misiunilor de cercetare, supraveghere și recunoaștere (ISR) oferă o serie de avantaje distincte față de sistemele ISR tradiționale bazate pe sateliți și avioane. Acestea sunt relativ ieftine, au o amprentă radar diminuată, ceea ce le face mai greu de detectat și pot sta perioade îndelungate deasupra unei zone țintă, oferind ceea ce este cunoscut sub numele de „persistență” în culegerea de informații.
Guvernul elvețian a aprobat participarea țării la Inițiativa European Sky Shield (ESSI), cum este cunoscut proiectul comun conceput pentru crearea unui sistem unificat de apărare antiaeriană și antirachetă în rândul statelor europene membre ale NATO.
Războiul din Ucraina ar putea lua sfârșit atunci când liderul Camerei Reprezentanților va supune la vot problema ajutorului pentru Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele american Joe Biden în timpul unei conferințe de presă comune cu premierul japonez Fumio Kishida la Casa Albă.
Guvernul german a raportat despre transferul unui alt lot de ajutor militar către Ucraina.
Declarația președintelui Franţei, Emmanuel Macron, potrivit căreia nu poate fi exclus niciun scenariu în Ucraina, inclusiv desfășurarea de trupe NATO pe teritoriul ucrainean, a eliminat tăcerea asupra discuțiilor publice pe această temă. În ciuda faptului că Casa Albă și principalii lideri europeni au exclus această posibilitate, analiștii și comentatorii occidentali consideră, la fel că ministrul polonez de externe Radek Sikorski, că "prezența forțelor NATO în Ucraina nu este de neconceput".
Ucraina poate câștiga acest război împotriva Rusiei, a declarat marți, 9 aprilie, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timpul unei audieri în Senatul SUA. Potrivit lui Austin, acest lucru înseamnă că Ucraina poate rămâne o țară suverană, independentă și democratică, care are capacitatea de "a-și apăra teritoriul suveran și de a descuraja o agresiune".
Războiul turc împotriva facțiunilor kurde din Siria și Irak a devenit un punct central al discursului lui Erdogan pentru a acoperi eșecul său și declinul popularității partidului aflat la guvernare.
Trupele rusești din Ucraina continuă să obțină terminale Starlink prin lanțuri de aprovizionare obscure și intermediari, în timp ce SpaceX nu a oprit accesul la aceste dispozitive, a relatat Wall Street Journal pe 9 aprilie. Șeful Serviciului ucrainean de informații militare Kirilo Budanov a declarat în februarie pentru Wall Street Journal că forțele rusești folosesc mii de terminale Starlink în Ucraina, reluând afirmații anterioare ale serviciilor de informații militare și ale mass-media.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a confirmat pe 8 aprilie că Washingtonul și-a exprimat îngrijorarea față de aliații săi cu privire la sprijinul pe care China il acorda Rusiei în contextul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei.
Statele Unite au anunțat că intenționează să amplaseze lansatoare de rachete terestre în regiunea Indo-Pacific, capabile să lanseze rachete SM-6 și Tomahawk. Această informație a fost confirmată într-un interviu cu generalul Charles Flynn, comandantul general al Armatei SUA din Pacific, publicat de agenția de presă sud-coreeană Yonhap la 7 aprilie 2024. Desfășurarea are ca scop să abordeze amenințările de securitate tot mai mari din regiune.
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Secretarul Forțelor Aeriene americane, Frank Kendall, a zburat pe un avion F-16 pilotat de inteligența artificială. Evenimentul a avut loc pe 2 mai la baza aeriană Edwards.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în cursul nopții de 04.05.2024, mijloacele de apărare antiaeriană au distrus patru rachete ATACMS deasupra Peninsulei Crimeea.
Potrivit estimărilor prezentate vineri de către ministrul francez de externe, Stephane Sejourne, aproximativ 150.000 de soldați ruși au fost uciși de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022, conform informațiilor furnizate de AFP.
Ucraina nu se mai confruntă doar cu Rusia, ci și cu alianța pe care Moscova a adunat-o pentru a-i susține războiul, potrivit unui editorialist al ziarului britanic The Telegraph. Acesta subliniază că Rusia ar putea cu greu să își continue ofensiva fără ajutorul unui "grup pestriț de prieteni autocrați" - rachete din Coreea de Nord, drone din Iran și o cantitate uriașă de asistență tehnică din partea Chinei.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi 24, a anunțat că Rusia a lansat un război hibrid total împotriva Alianței, iar acest lucru se resimte. România e și ea vizată, fiind o țară pivot pentru NATO, fapt pentru care rușii nu vor rata nicio secundă ocazia de a influența direcția ei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 03.05.2024, că două bombardiere strategice Tu-95MS aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Bering, în apropiere de Alaska.
Războiul din Ucraina s-a schimbat, iar acum o tactică de luptă diferită domină linia frontului. Schimbarea se datorează utilizării masive a dronelor de ambele părți, spune generalul Oleksandr Pavliuk, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, într-un interviu acordat publicației The Times.
Pentru prima dată de la finalul lunii martie 2022, de când frontul a cunoscut o relativă stabilizare iar luptele au fost localizate în estul și sudul Ucrainei, spionajul militar ucrainean (GUR) emite o nouă ipoteză de lucru. Ucraina nu va putea învinge Rusia pe câmpul de luptă și chiar dacă trupele sale ar putea ajunge la frontierele din 1991 este puțin probabil să pună capăt războiului. Este noua prognoză a GUR cu privire la evoluția războiului ruso-ucrainean.
Ministrul britanic de Externe, David Cameron, a promis o asistență militară anuală de 3 miliarde de lire sterline (3,74 miliarde de dolari) pentru Ucraina, adăugând că aceasta va continua "atât timp cât va fi nevoie". Oficialul britanic a dat asigurări că Londra nu are niciun fel de reținere cu privire la posibilitatea ca armamentul furnizat să fie utilizat pe teritoriul rusesc.
"Teama paranoică" a președintelui rus Vladimir Putin față de presupusa intenție a Occidentului de a "limita puterea Rusiei" l-a determinat pe acesta să cheltuiască sume record pentru militarizare. Acest lucru a fost precizat de directorul US National Intelligence, Avril Haines, în timpul unei audieri în Congresul SUA la 2 mai.
UE și NATO au condamnat "campania cibernetică malițioasă" a Rusiei împotriva Germaniei și Cehiei în declarații publice din 3 mai. La începutul zilei, Germania a dat vina pe hackerii susținuți de Rusia pentru un atac cibernetic împotriva unor membri ai Partidului Social-Democrat german (SPD) de anul trecut și a promis că va răspunde.
Bătrânele avioane Panavia Tornado, din dotarea Forțelor Aeriene Germane (Luftwaffe) urmează să fie retrase din serviciu până în 2030. Vorbim de 90 de avioane, dar se pare că, în mod total contrar pragmatismului german, Berlinul nu are niciun plan pentru Luftwaffe după retragerea avioanelor.
DefenseRomania a participat la un media trip în Statele Unite ale Americii unde a purtat discuții cu mai mulți reprezentanți ai Lockheed Martin, inclusiv despre perspectiva privind înzestrarea Armatei României cu avioane de luptă de generația a 5-a de tip F-35 Lightning II.
Ministerul Apărării din Taiwan a raportat vineri că a detectat o activitate considerabilă din partea Chinei în apropierea insulei în ultimele 24 de ore.
Forțele ucrainene au reluat campania de lovire a căilor de comunicații rusești prin care se trimit trupe și provizii spre trupele de pe front. În noaptea de 1 spre 2 mai, UAV-uri explozive ucrainene au lovit substații electrice de tracțiune și transformare care deservesc calea ferată în regiunile rusești Oryol (Orel) și Kursk.
Luni de bombardamente necruțătoare ale artileriei rusești au devastat Chasiv Yar, un oraș strategic din estul Ucrainei. Această informație a fost furnizată de agenția cehă ČTK, pe 02.05.2024, fiind preluată de la agenția AP, care a publicat imagini de la drone, în care se poate vedea un loc aproape pustiu, unde practic nu există nicio clădire neavariată.
Statele Unite consideră că războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei este puțin probabil să se încheie în viitorul apropiat, potrivit directorului National Intelligence al Statelor Unite, Avril Haines.
More than 5,000 troops and 320 means of equipment from seven allied and partner states will participate over 5-24 May in SWIFT RESPONSE 24/ DEFENDER 24 Multinational Exercise conducted in Romania by the U.S. Army Europe and Africa (USAREUR-AF). Romania’s participation consists of 2,300 soldiers and 220 means of equipment.
Săptămâna trecută, U.S. Army a prezentat varianta M2A4E1 a IFV-ului Bradley. Această ultimă versiune reprezintă un salt semnificativ înainte atât în ceea ce privește modernizarea, cât și nivelul de protecţie de care dispune acest blindat. M2A4E1 Bradley se remarcă drept cea mai avansată versiune de până acum, dispunând de o serie de îmbunătățiri
Statele membre ale NATO s-au declarat joi "profund preocupate de activităţile rău intenţionate" ale Rusiei "întreprinse recent pe teritoriul Alianţei" şi care "constituie o ameninţare la adresa securităţii lor", informează Agerpres, care citeaz[ AFP.
Într-un interviu acordat RBC-Ucraina, generalul american Ben Hodges a discutat despre posibila evoluție a evenimentelor de pe frontul ucrainean, despre asistența acordată Ucrainei de către Occident și despre cum s-ar putea încheia războiul.
Președintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii trupelor occidentale pe teren în Ucraina, sugerând într-un interviu publicat joi de The Economist că acest lucru ar trebui luat în considerare dacă Rusia ar reuși să spargă linia frontului și autoritățile de la Kiev ar solicita ajutorul.
Autoritățile estoniene intenționează să apeleze la Uniunea Europeană și la NATO în legătură cu bruiajul semnalelor GPS, care ar fi efectuat de Rusia, relatează Bloomberg. Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a declarat că aceasta este o acțiune deliberată care pune în pericol vieți omenești și poate fi considerată un atac hibrid. Oficialul eston a discutat această problemă cu omologii săi din Finlanda, Letonia, Lituania și Suedia, state care au fost, de asemenea, afectate de întreruperi ale semnalului GPS folosit de piloți și căpitani de nave pentru navigație.
România se află în faza finală a licitației privind achiziția de obuziere autopropulsate K9 Thunder sau Tunetul, așa cum promovează obuzierele cei de la Hanwha pe piața românească.
Întrebarea legată de momentul transferului anumitor arme de la țările occidentale către Ucraina este uneori un subiect destul de sensibil, având în vedere schimbarea termenelor. În acest an, Ucraina urmează să primească mult așteptatele avioane de luptă F-16, iar în fiecare lună apare în mass-media și pe rețelele de socializare întrebarea când aceste avioane vor consolida în sfârșit capacitatea de lupta a forțelor aeriene ale Ucrainei. Recent, ambasadorul Danemarcei la Kiev, Ole Egberg Mikkelsen, l-a citat pe prim-ministrul Danemarcei spunând că aeronavele F-16 daneze ar trebui să ajungă în Ucraina în această vară.
Ocupantul rus mută pe frontul din Ucraina, unde forțele armate de ocupație se află în avans pe mai multe direcții.
Direcția Principală de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a prezentat, pe 01.05.2024, noi detalii despre principalele rachete deținute de militarii ruși, precum și despre ratele de producere a acestora.
Americanii au testat cu succes noua dronă maritimă, denumită sugestiv Manta Ray sau „diavolul de mare”. Denumirea dronei vine de la numele peștelui cu care se aseamănă foarte mult.
În ultimele două săptămâni, asupra Peninsulei Crimeea au fost executate trei atacuri cu rachete ATACMS. În cadrul unui mesaj postat pe canalul său de Telegram, șeful mișcării publice “Suntem împreună cu Rusia” din Regiunea Zaporojie, Vladimir Rogov, a anunțat că, în cursul nopții de 30.04.2024, Forțele Armate ale Ucrainei au executat un nou atac masiv asupra Peninsulei Crimeea.
Statele Unite acuză Rusia că a folosit un agent chimic, cloropicrina, împotriva forțelor ucrainene, încălcând Convenția privind Interzicerea Armelor Chimice (CIAC), conform unui comunicat al Departamentului de Stat dat publicității miercuri, potrivit AFP.
Noul portavion chinez „Fujian”, al treilea și cel mai modern din flota militară a Chinei, își începe miercuri testele pe mare, conform informațiilor furnizate de presa de stat chineză.
Polonia solicită în mod oficial desfășurarea de arme nucleare NATO pe teritoriul său în cadrul programului de partajare a armelor nucleare, invocând necesitatea de a consolida descurajarea împotriva Rusiei după ce Moscova a amplasat arme nucleare tactice în Belarus.
