După ce inițial autoritățile din Transnistria au încercat să dezinformeze populația din stânga Nistrului, prin omisiune, declarând că dozele de vaccin AstraZeneca, ce urmează să ajungă în regiunea transnistreană sunt „un ajutor umanitar din partea Organizației Mondiale a Sănătății”, Tiraspolul s-a văzut nevoit să mulțumească cu jumătate de gură României, după ce Ambasada țării noastre de la Chișinău a publicat documente oficiale cu dozele donate care au ajuns și în Transnistria.
Doar că actuala criză prin care trece AstraZeneca a fost folosită ca o oportunitate de aparatul de propagandă din regiunea separatistă.
Amintim că mai multe ţări europene au suspendat săptămâna trecută utilizarea serului AstraZeneca ca urmare a semnalării unor cazuri rare de cheaguri sangvine la persoane vaccinate. Totuși, 12 dintre aceste state au reluat vaccinările ca urmare a recomandării făcute de EMA.
Doar că această situație a fost speculată de Tiraspol. Profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, în cadrul unui interviu acordat DefenseRomania, a atenționat asupra narativului propagandei de la Tiraspol care dezinformează precizând că România a donat AstraZeneca pentru a face rău Transnistriei.
„În Transnistria, unde au ajuns vaccinurile românești, s-a început o campanie de manipulare tipic rusească prin care se propagă ideea că România vrea să facă rău transnistrenilor, dându-le special vaccinul AstraZeneca care ar fi nociv, în timp ce cetățenii din Transnistria declară unanim că nu se vaccinează cu așa ceva. Este o manipulare mai dură decât prima, când nu s-a recunoscut meritul României în donație”, precizează Dan Dungaciu.
Subliniem din nou că Agenția Europeană pentru Medicamente a garantat că vaccinul AstraZeneca este sigur și eficient.
Profesorul Dan Dungaciu a salutat totodată decizia autorităților române de a dona vaccin Republicii Moldova, dar subliniază că Bucureștiul plătește decizii politice eronate din trecut cu privire la Republica Moldova.
„Mesajul în Republica Moldova este „mulțumim România, mulțumim Europa”, nu doar România. Din păcate suntem în situația în care niciun politician important de la Chișinău nu vrea să aducă România în prim plan pentru că cred că o asociere puternică cu România le scade potențialul de vot. (...) Deși dacă nu era România nu mai puteai mulțumi Europei. Ce a făcut România cu chestiunea cu vaccinul e foarte bine, dar din nefericire ce se întâmplă în Republica Moldova sunt culegerea roadelor unei politici neinspirate.
Suntem într-o situație în care gestionăm politic relația cu oficialii Republicii Moldova, oficiali care înainte când veneau în România nici nu ne întâlneam cu ei. La nivelul opiniei publice acest lucru a lăsat urme”, a conchis Dan Dungaciu, care a amintit și de o dezamăgire a moldovenilor cu privire la faptul că Bucureștiul l-a susținut inițial pe oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Puteți urmări în cele ce urmează interviul integral acordat de analistul Dan Dungaciu publicației noastre:
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova atrage atenția cetățenilor asupra unor falsuri promovate în presa din Rusia, precum că ministrul Mihai Popșoi ar fi declarat că se pregătește extrădarea cetățenilor ucraineni apți de luptă.
Videoclipul conține imagini reale, dublate de o voce generată artificial. „Este doar o parodie”, s-a justificat antreprenorul, la peste 5 ore de la postare.
Publicația poloneză Visegrad 24 a intrat într-un „breaking news” pe Twitter, precizând că dronele ruse de tip Shahed, achiziționate din Iran, ar fi fost doborâte de sisteme antiaeriene românești Gepard. Avem și o reacție promptă a Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Guvernul de la Chișinău a aprobat Strategia Națională 2024-2034. Noul document este adaptat la situația regională și tendințele sistemului internațional de securitate.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sosit marți la New York pentru a participa la sesiunile Consiliului de Securitate al ONU din 16 și 17 iulie în timpul președinției Rusiei, care a început la 1 iulie.
La Centrul F-16 de la Baza Aeriană Fetești vor ajunge viitorii piloți de F-16 din statele NATO, dar și piloți ucraineni. Avioanele de aici nu vor merge în Ucraina, așa cum susține propaganda Moscovei.
Portalele de propagandă ruse emit din nou dezinformări masive cu privire la avioane de tip F-16 Fighting Falcon care, decolând din România, efectuează misiuni de luptă în Ucraina.
Ministerul Apărării rus a informat duminică dimineața că rachete balistice Iskander au distrus două lansatoare pentru sistemele de rachete sol-aer Patriot în regiunea Odesa.
Rusia blochează site-urile a 81 de mass-media europene.
InfoRadar, o platformă prin care MApN participă activ la combaterea dezinformărilor, semnalează o știre falsă apărută pe canalul pro-Kremlin Rybar de pe serviciul de mesagerie Telegram, conform căreia analiștii militari ruși susțin că „au fost deja efectuate de mai multe ori zboruri de probă, în direcția regiunii Odesa – Insula Șerpilor, cu aeronave F-16 transferate Ucrainei de țări din NATO, de la baza aeriană Fetești, unde piloții ucraineni sunt antrenați”. Aceeași sursă pro-Kremlin transmite „oficial” că infrastructura NATO va fi folosită de avioanele de luptă F-16 transferate Ucrainei pentru a lovi Rusia.
Statele Unite și Polonia înființează un grup pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva dezinformării rusești, a anunțat la 10 iunie Centrul de angajament global al Departamentului de Stat al SUA.
Franța, Germania și Polonia au devenit recent principalele ținte ale campaniilor de dezinformare rusești în perioada premergătoare alegerilor din acest weekend, a declarat marți, 4 iunie, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, în fața unui grup de jurnaliști la Bruxelles. Înainte de votul din 6-9 iunie pentru Parlamentul European, aceste țări mari au fost "supuse unor atacuri permanente", a spus ea, citând cercetări care nu sunt publice ale European Digital Media Observatory (EDMO).
Situația mai mult decât tensionată de la frontiera polono-belarusă arată ce înseamnă pentru un stat să împartă granița cu Rusia (sau cu sateliții săi).
La o zi după ce Casa Albă a declarat că Ucraina ar putea folosi arme americane pentru a lovi Rusia, o înregistrare video fake cu purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a fost difuzată în mass-media, relatează New York Times.
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Redăm mai jos declarațiile făcute de oficialii a două state care par să se afle pe poziții foarte asemănătoare în mai toate aspectele: influențarea majoră a justiției de către stat (domnia legii, zero); reducerea la tăcere a societății civile (hăituirea ONG-urilor în Ungaria; iar în Belarus nici nu se mai pune problema de opoziție) sau poziționarea față de agresiunea rusă din Ucraina.
Descoperirea șocantă a fost făcută de personalul Turnului Eiffel când au găsit cinci sicrie din lemn acoperite cu steagul francez și cu inscripția „Soldații francezi căzuți în Ucraina” la baza monumentului reper din Paris.
Camuflaj pentru propaganda pro-Moscova? Zeci de mii de oameni au venit la evenimentul Fidesz intitulat Marșul Păcii.
Reprezentanții guvernului polonez au declarat că informația despre presupusa mobilizare a 200.000 de oameni este falsă și a fost postată pe fluxul de știri al agenției naționale de știri, probabil printr-un atac cibernetic venit din Rusia. Acest lucru a fost declarat de Krzysztof Gawkowski, vicepremierul Poloniei, care este, de asemenea, responsabil pentru problemele din domeniul digital.
Rusia amplifică discursul războinic inclusiv în zona diplomației.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a luat la țintă Moldova. Potrivit acesteia, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, repetă pașii naziștilor, când introduce limba română în țară. Zaharova a declarat acest lucru într-un interviu amplu pentru agenția TASS publicat joi. Metoda nu este una nouă. Rusia a răspândit o retorică similară chiar înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina.
Tablou sumbru privind Republica Moldova; toate datele ne arată că propaganda rusă în Republica Moldova devine tot mai agresivă și e pregătită să folosească toate armele (deocamdată) non-militare.
Președintele rus Vladimir Putin a ținut joi un discurs sfidător în care a criticat Ucraina și aliații săi occidentali pentru presupusele lor încercări de a "denatura" istoria și de a alimenta conflictele regionale, în timp ce a participat la o paradă militară în Piața Roșie pentru a marca Ziua Victoriei.
Rusia a avertizat luni cu privire la mult-așteptata sosire a avioanelor F-16 în Ucraina, spunând că avioanele americane vor fi tratate ca o escaladare, având în vedere potențialul lor de platforme pentru arme nucleare.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi 24, a anunțat că Rusia a lansat un război hibrid total împotriva Alianței, iar acest lucru se resimte. România e și ea vizată, fiind o țară pivot pentru NATO, fapt pentru care rușii nu vor rata nicio secundă ocazia de a influența direcția ei.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Rusia continuă eforturile pentru destabilizarea societății moldovenești. Kremlinul vrea să profite de un nou acord semnat de guvernatorul regiunii autonome moldovenești Găgăuzia, Yevgenia Guțul, cu o bancă rusă deținută de stat.
Regatul Unit va dezvălui luni un "important pachet de sancţiuni" împotriva Rusiei pentru a marca trei ani de la războiul din Ucraina, a anunţat duminică ministrul britanic de externe, David Lammy, citat de Agerpres și AFP.
E cât se poate de clar azi că celebrul blindat amfibiu românesc Saur 2 are nevoie de o modernizare pentru a se actualiza cu cerințele forțelor armate moderne. Însă de ce a eșuat Saur 2 și nu a fost achiziționat de Armată acum câțiva ani când a fost produs?
Nava de suport logistic de luptă (Combat Support Ship - CSS) Den Helder, construită la Damen Galați timp de patru ani, a fost livrată oficial, sâmbătă, Marinei Regale Olandeze.
Hamas a eliberat șase ostatici israelieni sâmbătă în Gaza, în al șaptelea schimb contra eliberării de deținuți palestinieni din cadrul armistițiului intrat în vigoare pe teritoriul palestinian pe 15 ianuarie, după 15 luni de război distructiv.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
În cadrul Defense Tech Innovations Forum 2025 din Kiev, a fost prezentată pentru prima dată racheta de croazieră ucraineană ”Трембіта” (Trembita sau Trîmbița), a cărei dezvoltare a început în 2023.
Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, în cadrul unui interviu acordat recent, a subliniat că din discuțiile pe care le-a purtat cu partea americană nu doar că SUA nu se vor retrage din România, dar își vor întări prezența în bazele de aici.
România achiziționează armament de ultimă generație pentru avioanele sale de luptă F-16 Fighting Falcon.
Donald Trump a anunțat vineri că îl înlocuiește pe șeful Statului Major Interarme al armatei SUA, punând capăt după mai puțin de doi ani mandatului celui mai înalt gradat din forțele armate, notează Agerpres și AFP.
În cadrul unui mesaj postat pe rețeaua de socializare X, trimisul președintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a descris vineri (21.02.2025) discuțiile sale cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ca fiind “extinse și pozitive”, adăugând că a purtat convorbiri și cu “echipa de securitate talentată” a lui Zelenski de la Kiev. Kellogg a spus, de asemenea, că președintele ucrainean este “un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”.
CEO-ul companiei Saab crede că avioanele de luptă JAS 39 Gripen vor ajunge în Ucraina, dar ar trebui să fie un program pe termen lung. Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen pentru Ucraina Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen Ucrainei, care a fost discutată pentru prima dată în 2023.
Schimbările survenite în contextul geopolitic actual vor necesita schimbări semnificative în ceea ce privește cheltuielile cu resursele militare, iar această situație trebuie bine înțeleasă. Dacă Statele Unite încetează în cele din urmă să acorde asistență militară Ucrainei, atunci țările europene vor trebui să își mărească asistența acordată ucrainenilor cu încă 100 până la 350 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția evenimentelor de pe câmpul de luptă.
Statele membre NATO au continuat în această săptămână cele mai mari exerciții de luptă din 2025, testându-și capacitatea de a desfășura rapid forțe de amploare la granița estică a alianței, în timp ce cresc îngrijorările cu privire la prezenţa militară a Statele Unite pe bătrânul continent.
La 20 februarie 2025, compania Pratt & Whitney, o filială cheie a RTX, a anunțat că a obținut un contract semnificativ, în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari, pentru a asigura mentenanța continuă a motoarelor F119 care echipează flota de avioane de luptă F-22 a Forțelor Aeriene ale SUA. Acest contract pe trei ani este conceput pentru a spori disponibilitatea operațională a peste 400 de motoare F119 care au depășit împreună 900 000 de ore de zbor ale motoarelor, determinând în același timp reduceri de costuri la nivelul întregii flote.
La scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit despre „oportunități incredibile de parteneriat cu rușii”, după discuțiile cu o delegație rusă condusă de omologul său Serghei Lavrov, el i-a sunat pe oficiali europeni.
Rusia și SUA au deschis oficial canale diplomatice abia săptămâna aceasta. Neoficial, s-ar părea că discuțiile între cele două părți au loc de câteva luni.
România va deține anul acesta trei escadrile complete de F-16 Fighting Falcon urmând ca modernizarea F-urilor să se facă la Aerostar Bacău.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Cercetătorii de la Microsoft, cu sprijinul Agenţiei pentru Proiecte de Cercetare Avansate în domeniul Apărării (DARPA) din SUA, au anunțat dezvoltarea unui circuit integrat pentru computerele cuantice, care ar putea duce la dezvoltarea de instrumente de inteligență artificială bazate pe mult mai puține resurse și energie.
Exercițiile militare recente ale Chinei în apropiere de Taiwan nu au fost manevre obișnuite, ci un „test de unificare forțată” a insulei cu China continentală.
SUA ar fi întrerupt vânzările și livrările de arme către Ucraina, a afirmat joi un deputat ucrainean. Deputatul ucrainean Roman Kostenko, care lucrează ca secretar al Comisiei pentru Securitate Națională, Apărare și Informații din Rada Supremă a Ucrainei , a declarat că unele companii implicate în vânzarea și livrarea de arme către Ucraina așteaptă decizii politice, dar motivul exact al suspendării nu este clar.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, a cerut Ucrainei să „îndulcească tonul” în comunicarea sa cu guvernul SUA și să analizeze din nou „foarte atent” acordul privind vânzarea resurselor de minereuri rare propus de administrația Trump. Waltz a declarat acest lucru într-un interviu acordat FoxNews pe 20 februarie.
A apărut prima imagine confirmată a unui F-16AM Fighting Falcon ucrainean care se întoarce dintr-o misiune de atac, marcând o etapă importantă în evoluția capacităților de luptă aeriană ale Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt în criză de rachete pentru sistemele Patriot fabricate în SUA, în timpul unei conferințe de presă pe fondul negocierilor în curs între SUA și Rusia. Acesta a povestit o discuție cu unul dintre comandanții săi, care a semnalat o situație critică.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
Aliații europeni sunt avertizați să-și dubleze producția de arme pentru a se pregăti de război.
Premierul britanic Keir Starmer urmează să îi propună președintelui american Donald Trump, săptămâna viitoare, la Washington, un plan prin care solicită desfășurarea a 30 000 de trupe europene în Ucraina pentru a menține o încetare a focului. Propunerea urmărește să contribuie la stabilizarea situației din Ucraina, trupele europene urmărind orice acord de încetare a focului.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a reafirmat hotărârea țării sale de a lupta împotriva agresiunii ruse, subliniind că Ucraina a rezistat celui mai teribil atac militar din istoria modernă a Europei.
În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.
Un avion de vânătoare Su-27S ucrainean a fost fotografiat recent cu o nouă schemă de camuflaj, conform unor rapoarte recente apărute pe diferite canale de X (ex-Twitter) care analizează războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.
