Cum și-a pus România piedică singură și a ratat „big time” șansa de a produce blindate Piranha 5 pentru două țări din regiune
Industria de apărare din România - cel puțin cea de stat - se zbate între revitalizare și retehnologizare într-un moment în care Europa accelerează programul de înarmare Readiness 2030, având la ușă războiul readus de Rusia pe bătrânul continent. Dar există și câteva exemple de succes, însă chiar și acolo ne-am pus piedici singuri. Un astfel de exemplu este Piranha 5.
Piranha 5, aflate în dotarea Armatei române. Foto: MApN
Ca un scurt context, amintim că blindatele Piranha 5 sunt produse în țară, la Uzina Mecanica București (UMB), în baza contractului de offset din cadrul programului de înzestrare cu Piranha 5. Sunt produse de un joint venture format din compania, la bază americană General Dynamics European Landsystems (GDELS) și UMB.

APC Piranha 5 al Armatei României, expus la BSDA 2024 / Foto: Defense Romania
România a atribuit GDELS un acord-cadru de furnizare a 227 de transportoare blindate şi derivate pe platforma Piranha 5 şi a suportului logistic.
Ulterior Ministerul Apărării din România a anunțat oficial suplimentarea programului Piranha 5 cu încă 150 de blindate. Informația a fost anunțată încă de la finalul anului 2022 de către DefenseRomania, dar nu era atunci oficială.
În total vor fi produse 377 de blindate pentru Armata noastră. Tot DefenseRomania a anunțat în exclusivitate în vara anului trecut livrarea unui lot important de aproximativ 50 de Piranha 5 către Armată, produse la Uzina Mecanică București.
România a ratat „big time” șansa de a produce blindate Piranha 5 pentru două țări din regiune
Revenind la subiect, în aceste zile se discută intens despre modalitatea în care industria de apărare din România se poate conecta la programul Readiness 2030 și a accesa finanțările europene din program. Creditul facilitat de UE e deosebit de avantajos, cu rambursare pe 40 de ani și 10 ani perioadă de grație. Dar România va trebui să se miște rapid căci pentru a le accesa trebuie în următoarea perioadă depuse documentația și proiectele. Sunt câteva condiții, spre exemplu în proiecte trebuie să fie cel puțin două state membre sau cel puțin 60% din componente vor trebui să fie de fabricație europeană.
Despre Readiness 2030 a discutat într-o ediție recentă a podcastului Obiectiv EuroAtlantic, realizat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, și generalul (r.) Dan Grecu. Acesta a amintit că industria de apărare trebuie nu revitalizată ci reconstruită de la zero și a deplâns situații în care am ratat oportunități importante, precum producerea de blindate Piranha 5 pentru Bulgaria și Slovacia. Trebuie subliniat că acest lucru nu are nicio legătură cu Readiness 2030, ci a fost reamintit în contextul discuției.
„Am avut posibilitatea de a exporta Piranha 5 în două state, Bulgaria și Slovacia și s-a ales praful”, a amintit generalul (r.) Grecu.

Trasportor blindat Piranha 5, aflat în dotarea Armatei române. Foto: DefenseRomania
„Tot din cauza politicului, era nevoie de o chichiță legislativă pentru exportul lor. Aici nu a fost vina industriei ci era nevoie de decizie politică”, a completat Tudor Curtifan. Generalul (r.) Grecu a adăugat ulterior: „Așa e. Decizia politică poate schimba o lege în 48 de ore. Dacă e totul făcut ca la carte, se trece prin comisii. Opoziția va contesta cum s-a întâmplat și la alte legi căci acesta e rolul ei, dar trebuie simplificată birocrația și procesele de obținere a avizelor”.
Despre ceea ce s-a făcut referire în discuție DefenseRomania a scris încă din 2022.
Ca un scurt reminder, Bulgaria a fost mai mult decât interesată de Piranha 5. În octombrie 2022 o delegație oficială a Guvernului de la Sofia s-a deplasat în România unde a discutat despre achiziția de Piranha V prin procedură G2G. Nu s-a concretizat iar Bulgaria a optat pentru blindate Stryker în cele din urmă.
Atunci nu s-a putut ajunge la niciun acord deoarece cadrul legislativ pune piedici în ceea ce privește producția și transferul blindatelor către alte state. O modificare care s-ar fi putut face pe plan legislativ.
Dar Bulgaria nu e un exemplu izolat. Înainte de vecinii noștri, Slovacia a cerut un RFI (request for information) către General Dynamics cu privire la Piranha 5 iar în cazul în care Bratislava ar fi ales Piranha V, acestea urmau să fie produse în România. Din păcate Bucureștiul nu a reușit să respecte anumite termene și să modifice de atunci cadrul legislativ, fapt pentru care a pierdut oportunitatea.

Piranha 5, la Uzina Mecanică București. Sursă foto: MApN
În ceea ce privește industria de apărare, generalul (r.) Dan Grecu e de părere că Readiness 2030 poate fi o șansă pentru România: „Putem transforma o mare slăbiciune a industriei de apărare într-un atu”.
„Știm foarte clar că industria de apărare din România e sublimă, dar aproape lipsește cu desăvârșire, mai ales în sectorul de stat. În egală măsură nu mai necesită niște investiții în sensul modernizării. Nu, pur și simplu trebuie schimbată. Nu mai poți adapta o linie existentă, vorbim de linii de producție din anii 1970. Trebuie venit cu linii noi de la zero. Dacă suntem suficienți de deștepți și ne mișcăm rapid putem face asta”, a conchis acesta.
CITEȘTE ȘI: A refuzat România un proiect comun de producere de proiectile cu Ucraina? Proiectul era bazat pe idei și tehnologii ucrainene
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News