Cheltuielile pentru armament în Uniunea Europeană vor atinge un nou record în acest an, ajungând la 381 de miliarde de euro, a anunţat marţi Agenţia Europeană de Apărare (AEA), relatează Agerpres.
Ca un scurt context, amintim că blindatele Piranha 5 sunt produse în țară, la Uzina Mecanica București (UMB), în baza contractului de offset din cadrul programului de înzestrare cu Piranha 5. Sunt produse de un joint venture format din compania, la bază americană General Dynamics European Landsystems (GDELS) și UMB.
APC Piranha 5 al Armatei României, expus la BSDA 2024 / Foto: Defense Romania
România a atribuit GDELS un acord-cadru de furnizare a 227 de transportoare blindate şi derivate pe platforma Piranha 5 şi a suportului logistic.
Ulterior Ministerul Apărării din România a anunțat oficial suplimentarea programului Piranha 5 cu încă 150 de blindate. Informația a fost anunțată încă de la finalul anului 2022 de către DefenseRomania, dar nu era atunci oficială.
În total vor fi produse 377 de blindate pentru Armata noastră. Tot DefenseRomania a anunțat în exclusivitate în vara anului trecut livrarea unui lot important de aproximativ 50 de Piranha 5 către Armată, produse la Uzina Mecanică București.
Revenind la subiect, în aceste zile se discută intens despre modalitatea în care industria de apărare din România se poate conecta la programul Readiness 2030 și a accesa finanțările europene din program. Creditul facilitat de UE e deosebit de avantajos, cu rambursare pe 40 de ani și 10 ani perioadă de grație. Dar România va trebui să se miște rapid căci pentru a le accesa trebuie în următoarea perioadă depuse documentația și proiectele. Sunt câteva condiții, spre exemplu în proiecte trebuie să fie cel puțin două state membre sau cel puțin 60% din componente vor trebui să fie de fabricație europeană.
Despre Readiness 2030 a discutat într-o ediție recentă a podcastului Obiectiv EuroAtlantic, realizat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, și generalul (r.) Dan Grecu. Acesta a amintit că industria de apărare trebuie nu revitalizată ci reconstruită de la zero și a deplâns situații în care am ratat oportunități importante, precum producerea de blindate Piranha 5 pentru Bulgaria și Slovacia. Trebuie subliniat că acest lucru nu are nicio legătură cu Readiness 2030, ci a fost reamintit în contextul discuției.
„Am avut posibilitatea de a exporta Piranha 5 în două state, Bulgaria și Slovacia și s-a ales praful”, a amintit generalul (r.) Grecu.
Trasportor blindat Piranha 5, aflat în dotarea Armatei române. Foto: DefenseRomania
„Tot din cauza politicului, era nevoie de o chichiță legislativă pentru exportul lor. Aici nu a fost vina industriei ci era nevoie de decizie politică”, a completat Tudor Curtifan. Generalul (r.) Grecu a adăugat ulterior: „Așa e. Decizia politică poate schimba o lege în 48 de ore. Dacă e totul făcut ca la carte, se trece prin comisii. Opoziția va contesta cum s-a întâmplat și la alte legi căci acesta e rolul ei, dar trebuie simplificată birocrația și procesele de obținere a avizelor”.
Despre ceea ce s-a făcut referire în discuție DefenseRomania a scris încă din 2022.
Ca un scurt reminder, Bulgaria a fost mai mult decât interesată de Piranha 5. În octombrie 2022 o delegație oficială a Guvernului de la Sofia s-a deplasat în România unde a discutat despre achiziția de Piranha V prin procedură G2G. Nu s-a concretizat iar Bulgaria a optat pentru blindate Stryker în cele din urmă.
Atunci nu s-a putut ajunge la niciun acord deoarece cadrul legislativ pune piedici în ceea ce privește producția și transferul blindatelor către alte state. O modificare care s-ar fi putut face pe plan legislativ.
Dar Bulgaria nu e un exemplu izolat. Înainte de vecinii noștri, Slovacia a cerut un RFI (request for information) către General Dynamics cu privire la Piranha 5 iar în cazul în care Bratislava ar fi ales Piranha V, acestea urmau să fie produse în România. Din păcate Bucureștiul nu a reușit să respecte anumite termene și să modifice de atunci cadrul legislativ, fapt pentru care a pierdut oportunitatea.
Piranha 5, la Uzina Mecanică București. Sursă foto: MApN
În ceea ce privește industria de apărare, generalul (r.) Dan Grecu e de părere că Readiness 2030 poate fi o șansă pentru România: „Putem transforma o mare slăbiciune a industriei de apărare într-un atu”.
„Știm foarte clar că industria de apărare din România e sublimă, dar aproape lipsește cu desăvârșire, mai ales în sectorul de stat. În egală măsură nu mai necesită niște investiții în sensul modernizării. Nu, pur și simplu trebuie schimbată. Nu mai poți adapta o linie existentă, vorbim de linii de producție din anii 1970. Trebuie venit cu linii noi de la zero. Dacă suntem suficienți de deștepți și ne mișcăm rapid putem face asta”, a conchis acesta.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cheltuielile pentru armament în Uniunea Europeană vor atinge un nou record în acest an, ajungând la 381 de miliarde de euro, a anunţat marţi Agenţia Europeană de Apărare (AEA), relatează Agerpres.
Republica Cehă va închiria 12 avioane de vânătoare de tip JAS-39 Gripen din Suedia după anul 2027. Ministerul Apărării a semnat astăzi (01.09.2025) un acord de prelungire a contractului de închiriere până în 2035 pentru 16,695 miliarde de coroane cehe (670 de milioane de euro), inclusiv TVA. Ministerul a informat despre acest lucru pe site-ul său. Guvernul a discutat oferta la sfârșitul lunii iunie.
Într-un război modern, chiar și o simplă dronă doborâtă poate deveni o dovadă crucială a implicării unui stat în susţinerea eforturilor de război ale altui stat. Este cazul unei drone rusești de tip „Gerbera”, doborâtă recent de forțele ucrainene, în interiorul căreia a fost descoperită o cameră video cu un secret neașteptat. Înregistrarea video, recuperată de specialistul ucrainean în război electronic, Serhii Beskrestnov (cunoscut și ca „Flash”), nu arăta frontul din Ucraina, ci un drum intens circulat dintr-un oraș chinezesc, Shenzhen.
O ceremonie oficială în Suedia a marcat un moment crucial pentru armata cehă: livrarea primului vehicul de luptă pentru infanterie CV9030 MkIV. Un simbol al modernizării și al angajamentului ferm față de NATO, acest vehicul blindat de ultimă generație, supranumit „oțelul de pe front”, reprezintă mult mai mult decât o simplă achiziție militară. El este rezultatul unor negocieri intense, al unei cooperări industriale strategice și al unei viziuni pe termen lung pentru securitatea Europei. La eveniment au participat atât ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, cât și omologul său ceh, Jana Cernochova, o prezență ce subliniază importanța parteneriatului strategic dintre cele două țări.
Aviația militară a României trece printr-o perioadă de tranziție și de modernizare, urmând ca în scurt timp să dețină trei escadrile formate din 49 de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon ce vor asigura trecerea la generația a 5-a, F-35 Lightning II, în cea mai modernă versiune Block 4. Dar chiar și așa, de ani de zile mulți critică, nedrept am spune, achiziția de F-16 în contextul în care România a ales să cumpere avioane în uz. Însă să facem un arc peste timp și să revenim de unde am plecat și cum s-a ajuns aici.
Portavionul Amiral Kuznețov, singurul portavion al Rusiei, se află în lucrări de mentenanță din 2017. Lucrări care tocmai au fost sistate pe termen nemenționat de industria rusă, ceea ce coincide practic cu „finalul de drum” al navei ruse. Dar cum s-a ajuns aici? Cum a fost posibil faptul ca lucrări de mentenanță planificate să dureze doi ani s-au întins pe o perioadă atât de lungă? Sancțiunile impuse industriei ruse după invadarea Ucrainei, dar și sistemele foarte vechi și depășite tehnologic ale navei sunt doar câteva dintre răspunsuri. Ceea ce a pus „capac” portavionului Amiral Kuznețov sunt câteva incidente deosebit de grave petrecute în perioada lucrărilor de modernizare. Să le trecem în revistă.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 28.08.2025, în dotarea Forțelor Navale au fost introduse trei nave noi de luptă. Este vorba despre nava de patrulare Victor cel Mare și navele mici purtătoare de rachete Stavropol și Typhoon.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat ceea ce numesc oficial americanii „o posibilă vânzare militară străină către Polonia”. Mai exact e vorba de un contract de suport logistic și de susținere a avioanelor F-35, în valoare estimată de 1,85 miliarde de dolari, iar Congresul a fost notificat cu privire la vânzarea ce va urma, anunță DSCA, Agenția de Cooperare în Securitate și Apărare din cadrul Pentagonului.
Aerostar Bacău a anunțat finalizarea cu succes a procesului de mentenanță pentru încă o aeronavă F-16, care a fost reintegrată în serviciul operațional al Forțelor Aeriene Române.
Intrat intr-o cursă contracronometru pentru a-și consolida puterea militară, Ministerul britanic al Apărării a lansat Proiectul NIGHTFALL, un demers ambițios și neașteptat. Prin publicarea unei simple cereri pe platforma guvernamentală oficială, oficialii de la Londra caută o rachetă balistică tactică, lansată de la sol, cu o rază de acțiune de peste 600 de kilometri. Nu este vorba doar de o nouă armă, ci de un proiect conceput să fie realizat cu o viteză uluitoare și cu costuri reduse, punând industria de apărare britanică în fața unei provocări fără precedent.
Într-un context geopolitic volatil, în care securitatea pe flancul estic al NATO este o prioritate absolută, Statele Unite continuă să-și consolideze parteneriatele strategice, acordând o atenție deosebită Poloniei. Această țară, un aliat de încredere, se află în centrul unei serii de decizii menite să-i modernizeze și să-i întărească capabilitățile militare, garantând, în același timp, interoperabilitatea cu forțele americane și ale coaliției.
Giganții industriei de apărare, Lockheed Martin din Statele Unite și Rheinmetall din Germania, se află în negocieri avansate pentru o colaborare strategică inedită: producerea pe teritoriul german a unor rachete de înaltă precizie, precum cele din seriile ATACMS și Hellfire. Această inițiativă, dezvăluită recent de revista de afaceri WirtschaftsWoche, marchează un moment definitoriu pentru securitatea europeană, transformând Germania într-un hub de producție militară esențial.
După trei ani și jumătate de apărare împotriva atacurilor constante cu rachete și drone rusești, stocurile Ucrainei de interceptoare, atât cele de proveniență sovietică, cât și cele donate de Occident, se apropie de epuizare. Capacitatea Statelor Unite și a aliaților de a continua să furnizeze aceste arme se diminuează, pe măsură ce aceștia își îndreaptă atenția către posibile alte conflicte viitoare. Confruntată cu un număr tot mai mare de atacuri din partea Rusiei, Ucraina se bazează acum pe companiile locale pentru a dezvolta noi interceptoare și lansatoare.
SUA au aprobat transferul a mii de rachete Extended Range Attack Munitions (ERAM) către Ucraina, oferind acesteia o nouă capacitate de lovire la distanță, relativ ieftină, dar în același timp puternică. Totuși, nu este clar dacă Kievul va putea folosi armele împotriva țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, oficiali americani sub protecția anonimatului afirmând pentru Wall Street Journal că astfel de atacuri sunt interzise, cel puțin în cazul sistemelor donate de tip ATACMS.
Ministrul Economiei Radu Miruță a anunțat finalizarea discuțiilor privind construcția unei fabrici de pulberi în România, precizând că va fi „cea mai modernă fabrică de pulberi pentru muniție din lume”.
Concernul german Rheinmetall AG deschide cea mai mare fabrică de muniții din Europa în Unterlüss, lângă Hanovra.
Administrația Trump vrea să implice statul în controlul unor companii strategice americane și ia în considerare preluarea de participații la contractori din domeniul apărării, inclusiv Lockheed Martin Corp, a declarat marți secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick.
Gripen a reușit să „rupă” blestemul după 10 ani de înfrângeri în fața Rafale sau F-16 Fighting Falcon, după ce Thailanda a ales JAS 39 Gripen E/F în detrimentul F-16 Fighting Falcon Block 70. Iar din datele oficiale publicate de thailandezi se poate sesiza un mare avantaj al Gripen: Prețul avionului. Așadar, cât costă azi un JAS 39 Gripen, produs de suedezii de la Saab?
Pentru prima dată de la începutul invaziei Ucrainei de către Federația Rusă, un avion Il-76 a fost văzut pe cer deasupra regiunii Vinița din Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de surse ucrainene, care au subliniat faptul că este vorba despre o aeronavă militară de transport Il-76. Avionul a evoluat cu transponderele de la bord oprite și nu a fost afișat pe radarele civile.
Londra a anunțat un pas important în modernizarea capabilităților sale militare. Vineri, 22 august 2025, Ministerul britanic al Apărării a confirmat un contract în valoare de 118 milioane de lire sterline cu gigantul european MBDA pentru achiziția a șase lansatoare suplimentare pentru sistemul de apărare antiaeriană Sky Sabre. Anunțul, prezentat ca o decizie strategică, vine în contextul unei escaladări a tensiunilor și al proliferării amenințărilor aeriene moderne, de la rachete de croazieră la drone operate la un cost redus.
Ascensiunea economică, tehnologică și militară a Chinei cu greu mai poate fi negată. Iar spionajul militar e o componentă unde chinezii excelează. De la F-35 și până la „elicopterul viitorului”, chinezii reușesc să „copieze” tot. Ultima găselniță este elicopterul de ultimă generație S-97 Raider al Lockheed Martin.
De la un simplu cumpărător, Varșovia se transformă în producător și exportator al tancurilor K2 Black Panther, consolidându-și poziția pe flancul estic al NATO. Într-o mișcare strategică ce redefinește harta securității europene, Polonia se pregătește să devină un pilon central al producției de armament pe continent. Informațiile confirmate de presa sud-coreeană, printre care și publicația Hankyoreh, arată că gigantul Hyundai Rotem a ales Varșovia drept centru european pentru producția și mentenanța tancurilor de luptă K2 Black Panther.
Relațiile dintre Statele Unite și Turcia continuă să fie tensionate, iar poziția Washingtonului privind reintegrarea Ankarei în programul de avioane de luptă F-35 rămâne neschimbată. Într-o scrisoare oficială, Departamentul de Stat american a confirmat că opoziția sa este neclintită, reiterând condițiile pe care Turcia ar trebui să le îndeplinească pentru a spera la o normalizare a situației.
Ucraina a anunțat o nouă armă de temut, racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune denumită „Flamingo”, capabilă să lovească ținte la o distanță de 3.000 de kilometri. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat testele și a estimat că producția de masă va începe la finalul acestui an sau la începutul anului viitor. Dar, în spatele succesului propagandistic, se ascunde o poveste plină de contradicții și întrebări.
În cadrul unei dezbateri care a avut loc la Hudson Institute, generalul David Petraeus, fost comandant al principalelor comandamente militare ale SUA și fost Director al CIA, o figură respectată în rândul strategilor militari americani, a oferit o analiză detaliată și originală a războiului din Ucraina, subliniind în același timp lecțiile pe care Taiwanul ar trebui să le învețe. Potrivit acestuia, în pofida distanței geografice, ambele națiuni se confruntă cu provocări similare legate de descurajare și de modernizarea forțelor armate.
Pe 15 august, la Conferința de Securitate Internațională de la Moscova, a fost lansată o acuzație gravă. Igor Kostyukov, șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului rus al Apărării, a acuzat direct Statele Unite de o campanie de „șantaj” împotriva guvernelor din regiunea Asia-Pacific. Potrivit acestuia, Washingtonul ar sabota deliberat exporturile de armament ale Rusiei, folosind amenințarea sancțiunilor pentru a anula contracte esențiale.
Pe fondul unei operațiuni susținute în Fâșia Gaza, Ministerul israelian al Apărării a confirmat, pe 20 august, un program masiv de 1,5 miliarde de dolari pentru a accelera producția celor mai avansate vehicule blindate ale sale. Această investiție strategică urmărește să reînnoiască și să extindă capacitățile de manevră ale Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), semnalând o încredere continuă în forțele blindate grele, chiar și în contextul unei evoluții a războiului modern către utilizarea roiurilor de drone.
Aeronavele IAR-99 Standard aflate în dotarea Bazei Aeriene de Instruire a Personalului Aeronautic "Aurel Vlaicu" se află într-un program de revitalizare care va conduce la prelungirea perioadei de operaţionalizare, dar termenul de livrare pentru cele cinci aeronave modernizate este, în continuare, o necunoscută.
În contextul creșterii cererii pentru sisteme de apărare antiaeriană, gigantul american Raytheon Technologies (RTX) și partenerul său german, Diehl Defence, au semnat un memorandum de înțelegere pentru a relansa producția de componente ale rachetelor Stinger pe continentul european. Acordul, anunțat oficial printr-un comunicat de presă, este un răspuns direct la necesitatea de a suplimenta stocurile de armament ale țărilor NATO și partenerilor, în special pe fondul conflictului din Ucraina.
În timp ce Rusia trimite în continuare detașamente sinucigașe să asalteze pozițiile ucrainene, trupele Kievului se adaptează din mers și răspund cu sisteme robotice care înlocuiesc și salvează viața multor militari, explicând într-o anumită măsură miracolul ucrainean. Confruntarea armată ruso-ucraineană începe să semene, tot mai mult, cu o finală de 12 runde pentru titlul mondial dintre doi boxeri de categoria grea. Unul este foarte puternic dar, nu a acordat o mare atenție pregătirii tehnico-tactice pentru că nu a avut nevoie.
Regimul politic rus s-a schimbat fundamental din februarie 2022, când a început invazia Ucrainei, potrivit analiștilor cehi intervievați de agenția CTK. După cum au precizat aceștia, în prezent este mai agresiv, represiv și mai militarizat decât înainte de invadarea Ucrainei, dar în același timp se caracterizează și printr-o anumită fragilitate și dependență de rezultatul războiului.
Cu doar o zi înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie, ceața incertitudinii se adâncește deasupra scenei politice de la Chișinău. Acest scrutin nu este doar o confruntare locală, ci reprezintă o miză crucială pentru viitorul pro-european al Republicii Moldova, dar și o amenințare geopolitică directă la adresa Ucrainei, o țintă pe care Kremlinul o vizează acum printr-o campanie hibridă complexă și deosebit de bine finanțată.
Sâmbătă, 27 septembrie, Danemarca a raportat un alt zbor ilegal al uneia sau mai multor drone neidentificate deasupra unui aeroport local, de data aceasta deasupra bazei aeriene Karup. Potrivit AFP, este vorba despre cea mai mare bază militară din țară. După cum a informat presa locală, poliția daneză a raportat incidentul încă de vineri seara.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a adus în discuție, în cadrul unei întâlniri cu Donald Trump la New York, în marja Adunării Generale a ONU, o solicitare crucială: furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune. Această cerere, confirmată ulterior de Zelenski însuși, marchează o nouă etapă în eforturile Kievului de a obține armament capabil să schimbe radical dinamica războiului și să forțeze Rusia la negocieri.
Poliția Națională a Republicii Moldova, în cooperare cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și cu sprijinul trupelor speciale BPDS „Fulger”, a desfășurat o amplă operațiune, vizând destructurarea unor grupuri implicate în pregătirea dezordinilor în masă și destabilizării situației interne. Potrivit comunicatului oficial, aceste acțiuni erau finanțate din exterior și aveau ramificații politice și criminale, inclusiv conexiuni directe cu Federația Rusă. Amintim în acest sens declarațiile fostului președinte Igor Dodon, liderul Blocului Patriotic - bloc electoral pro-rus - care a anunțat deja proteste în Moldova începând din 29 septembrie, imediat după alegerile parlamentare din acest weekend.
Declarat de către Minsk ca un simplu act de „asigurare a propriei securități”, anunțul oficial al desfășurării sistemului rusesc de rachete balistice cu rază medie de acțiune Oreshnik (cunoscut și sub numele de Kedr) pe teritoriul Belarusului nu este nimic altceva decât un nou episod, deosebit de îngrijorător, în escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Occident. Prin vocea ministrului său de Externe, Maksim Rîjenkov, Minskul pretinde că nu face decât să răspundă unei presiuni externe, deși această mutare încalcă spiritul tratatelor internaționale și ridică un serios semn de întrebare cu privire la intențiile reale ale celor două state aliate.
În ajunul alegerilor parlamentare cruciale din 28 septembrie, care vor decide parcursul pro-european sau reîntoarcerea în sfera de influență a Moscovei, Republica Moldova a devenit ținta unui val masiv și coordonat de propagandă orchestrată de Rusia și de apropiații săi.
Într-o Europă obsedată de reînarmare, cea mai nouă „armă” defensivă ar putea fi, paradoxal, una naturală: mlaștina. Războiului din Ucraina a readus în discuţie importantă nebănuită pe care o pot juca zone mlăştinoase de a bloca tancurile rusești. Acum, NATO și Uniunea Europeană analizează un concept de „dublă întrebuințare” (dual use): restaurarea turbăriilor pentru a crea obstacole naturale insurmontabile pe Flancul Estic, îndeplinind în același timp obiectivele climatice stricte ale Bruxelles-ului.
Ce mai recent analiză a secretarului general al NATO, Mark Rutte, nu lasă loc de interpretări: securitatea euro-atlantică este subminată activ de o coaliție de puteri revizioniste. Discursul său rostit în fața cadeților de la prestigioasa Academie Militară americană West Point definește, fără perdea, nouă paradigmă a amenințării și trasează liniile de forță ale strategiei Alianței.
Scena apărării europene, dominată de decenii de nume grele și birocrație militară, asistă la o schimbare de macaz fulgerătoare, orchestrată nu de un conglomerat tradițional, ci de o companie relativ nouă, axată pe inteligența artificială: Helsing. Compania germană a făcut o dezvăluire șoc la uzina Grob Aircraft din Bavaria, prezentând publicului pentru prima dată un studiu de design în mărime naturală, care promite să fie piesa-cheie în ecuația „loyal wingman” (aghiotant loial) a Luftwaffe: vehiculul aerian de luptă fără pilot (UCAV) CA-1 Europa.
Conferința Aspen European Strategic Forum 2025, desfășurată la București, a reunit lideri militari, oficiali NATO, reprezentanți ai industriei și ai mediului academic pentru a dezbate una dintre cele mai stringente teme de securitate ale momentului, eveniment la care a asistat și DefenseRomania, în calitate de partener media.
Panelul ”Building an Industrial and Innovation Base for Defence” - dedicat discuțiilor privind construirea și consolidarea unei baze industriale și de inovație pentru apărare, a adunat experți din România și Europa, subliniind urgența reînarmării europene în contextul agresiunii ruse în Ucraina.
Europa, dar mai ales România, riscă să piardă trenul reînarmării dacă decidenții rămân în stadiul de „admirare a problemei”, restartarea industriei europene de apărare fiind clar unul dintre cei doi-trei piloni ai supraviețuirii Europei (alături de reziliența societății la propagandă și de adaptarea rapidă la tehnologie).
Nu mai e nicio îndoială, Rusia caută să creeze panică și nesiguranță în rândul populației, zborurile dronelor având ca scop să slăbească încrederea cetățenilor în guvernele statelor europene și în UE. Bonus, statele sunt nevoite să consume resurse uriașe pentru a depista aparatele de zbor.
România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a unor achiziţii şi investiţii militare, a declarat agenţiei Reuters un oficial român.
Europa accelerează reindustrializarea apărării, iar statele baltice se află în prim-planul acestei mișcări strategice. După ce Germania, prin gigantul Rheinmetall, a anunțat investiții majore în fabrici de muniție în Letonia și Lituania, Estonia se pregătește să găzduiască, la rândul ei, o unitate de producție pentru muniție de calibru mare.
Anunțul a fost confirmat de ministrul apărării, Hanno Pevkur, și de ministrul economiei și industriei, Erkki Keldo, care au subliniat că negocierile sunt avansate și că primele rezultate vor fi vizibile în săptămânile următoare.
Conferința ”Aspen European Strategic Forum 2025”, desfășurată la București, la care DefenseRomania a fost partener media - a reunit săptămâna trecută experți, oficiali și cercetători preocupați de modul în care societățile europene pot fi mai reziliente în fața amenințării rusești.
Europa nu trebuie să subestmeze puterea narativelor. Aceasta este premiza de la care trebuie să plecăm pentru a supraviețui atacului hibrid fără precedent, pe care Rusia îl duce de mai bine de 15 ani împotriva statelor europene.
În ultimii ani, Rusia și-a transformat radical activitatea diplomatică. Ministerul rus de Externe funcționează acum aproape exclusiv ca un serviciu de informații, ceea ce obligă statele europene să se adapteze rapid pentru a-și proteja interesele de securitate.
După ce o serie de incursiuni cu drone au închis marile aeroporturi din Copenhaga și Oslo, totul după ce România și Polonia au fost ţinta unor incursiuni cu drone, Europa se confruntă cu o nouă fază a agresiunii ruse. Premierul Mette Frederiksen avertizează că asistăm la un război hibrid menit să testeze, să intimideze și să spargă coeziunea NATO.
Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au decis în cadrul ședinței de astăzi, 26 septembrie, că formațiunea condusă de fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, nu poate participa în actualele alegeri parlamentare.
Cetățenilor Republicii Polone care se află pe teritoriul Republicii Belarus li se recomandă să îl părăsească prin mijloacele comerciale și private disponibile, scrie presa poloneză.
Acest anunț a fost făcut în ziua redeschiderii frontierei polono-belaruse, care a fost redeschisă traficului pe 25 septembrie, după ce a fost închisă timp de aproape două săptămâni. Cu toate acestea, reprezentanți ai guvernului polonez, inclusiv prim-ministrul Donald Tusk , au avertizat că frontiera ar putea fi închisă din nou dacă situația se înrăutățește.
O parte a clerului Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove s-a implicat, de-a lungul timpului, în alegerile de orice fel pentru a susține candidați proruși. Această mitropolie se subordonează Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolitul Vladimir, alături de Sinodul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, a interzis clerului implicarea în campaniile electorale, indiferent de mesajele candidaților. Totuși sancționarea clerului implicat în campaniile electorale s-a lăsat de multe ori așteptată.
Un alt oficial european de rang înalt avertizează asupra pericolului în creștere ca NATO să fie atacată de Rusia în următorii câțiva ani. Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, consideră că până în 2030, Rusia vrea să fie pregătită pentru o confruntare la scară largă cu NATO. Kremlinul se îndreaptă deja pe „calea militară”. Brekelmans a ținut pe 25 septembrie un discurs la Forumul European pentru Inovare în Apărare (EDIF) desfășurat la Haga.
Cu aceiaşi determinare cu care ne-a obişnuit, Polonia face un alt pas ferm spre modernizarea forțelor sale armate. Semnarea unui acord-cadru major pentru livrarea a peste 1.200 de vehicule tactice multifuncționale Legwan până în 2035 nu este doar un contract de achiziții, ci o declarație strategică despre viziunea Poloniei asupra propriei securități și un semnal clar despre direcția industriei sale de apărare.
Încălcările repetate ale spațiului aerian al NATO, inclusiv în România și Polonia, au adus pe masa oficialilor militari cea mai dură opțiune: doborârea avioanelor rusești. Un fost ambasador american cere „fermitate militară” pentru NATO, în timp ce Moscova avertizează: ar fi un act de război.
Pe măsură ce Rusia își intensifică tacticile de război hibrid pe teritoriul european, cele mai recente incursiuni ale dronelor în spatiul aerian al Poloniei și Romaniei marchează o nouă escaladare a tensiunilor. Pentru ucrainenii care trăiesc cel mai sângeros conflict militar din Europa de după al Doilea Război Mondial, mesajul este clar: și alte țări sunt amenințate, iar o cooperare mai strânsă poate garanta securitatea colectivă.
Intrată de aproape patru ani într-o cursă contra cronometru cu mașinăria de război a Rusiei, Ucraina dă dovadă de o ingeniozitate uimitoare. Într-o strategie care îmbină necesitatea cu improvizația, ucrainenii au găsit o soluție pragmatică și neconvențională pentru a-și consolida capacitatea de atac pe distanțe lungi, transformând vechi motoare sovietice, considerate bune de aruncat, în piese vitale pentru o nouă rachetă de croazieră: FP-5 Flamingo.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 26 septembrie 2025, de la ora 11:00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat o reuniune de urgență cu sute de generali și amirali americani, invitându-i să se reunească săptămâna viitoare la o bază a U.S. Marine Corps din Virginia. Anunțul a stârnit confuzie după ce administrația Trump a demis o serie de înalți oficiali în acest an.
Drone de atac în Polonia, avioane MiG-31 încalcând spațiul aerian al Estoniei, drone de supraveghere deasupra aeroporturilor din Copenhaga și Oslo: intruziunile pe teritoriul țărilor membre NATO s-au înmulțit în ultimele două săptămâni, punând întrebarea despre atitudinea de adoptat. Inclusiv în ceea ce privește posibila doborâre a avioanelor ruse care violează spațiul aerian aliat.
Su-57 e un proiect rus care a întâmpinat numeroase dificultăți tehnice, mai ales în ceea ce privește motorizarea avioanelor. Programul avionul de generația a 5-a rus e mult întârziat, numărul avioanelor livrate către Forțele Aeriene Ruse fiind redus iar sancțiunile impuse industriei aeronautice ruse au afectat și ele programul.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat joi cu privire la amenințarea tot mai mare reprezentată de activitățile spațiale rusești, invocând îngrijorări legate de doi sateliți ruși care urmăresc sateliții Intelsat utilizați de forțele germane și de alte organizații.
Vinerea trecută, spațiul aerian al Estoniei a fost scena unui episod tensionat. Trei avioane rusești MiG-31 au intrat adânc de opt kilometri în teritoriul NATO, fiind imediat interceptate de două aparate italiene F-35, identificate ca „Ghost 1” și „Ghost 2”.
Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a observat miercuri patru aeronave rusești apropiindu-se de Alaska.
NORAD a trimis mai multe aeronave proprii, inclusiv avioane de vânătoare F-16, pentru a confirma identificarea acestora și a se asigura că nu au încălcat spațiul aerian american sau canadian.