Poți descărca aplicația:
Așa cum ne-a obișnuit, Trump a făcut anunțul printr-un tweet. "Sunt încântat să anunț că ambasadorul nostru foarte respectat în Germania, Richard Grenell, va deveni directorul interimar al informațiilor naționale. Rick a reprezentat țara noastră extrem de bine și aștept cu nerăbdare să colaborez cu el", a mai comentat președintele. Cunoscut pentru atitudinile directe atunci când și-a reprezentat șeful în cea mai puternică capitală a Europei, Grenell nu a fost întotdeauna văzut cu ochi buni de veteranii diplomației americane, obișnuiți cu epoca de aur a gândirii unice obamiste. Richard Grenell, de asemenea fost fost contribuabil la Fox News iar experții susțin că nu este de așteptat să fie nominalizat pentru funcția de director cu normă întreagă, ceea ce ar necesita confirmarea Senatului.
În același mesaj pe Tweeter, Trump a mulțumit, de asemenea, directorului interimar, Joseph Maguire, „pentru minunata slujbă pe care a făcut-o și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu el îndeaproape, poate într-o altă calitate în cadrul Administrației!”. Informația despre această alegere neobișnuită, care a fost raportată pentru prima dată de New York Times, vine în condițiile în care Trump are termen limită până la 11 martie pentru a nominaliza un nou director de informații naționale permanent sau interimar. Legea federală îl împiedică pe actualul interimar Maguire să fie propus pentru un nou mandat interimar.
Spionii și contraspionii americani reproșează lipsa de experiență a lui Grenell, care, susțin ei ar fi de natură să producă o stare de neliniște în cadrul comunitatății de informații din SUA. Aflată într-o relație tensionată deseori cu președintele Trump, comunitatea de informații a fost deseori supusă unui tir de acuzații cu privire la ceea ce Donald Trump a perceput ca fiind o atitudine politica motivată de ideologia de stânga. Acuzele trumpiste, care au început odată cu câștigarea alegerilor sale din 2016 se referă, în primul rând la implicarea principalilor directori ai serviciilor de informații americane în celebra și discreditata anchetă a influenței din Rusia la alegerile din 2016 și, ulterior, a denunțului legat de convorbirea telefonică cu președintele Ucrainei, care a și provocat procesul de demitere din funcția de președinte, proces pierdut de democrați dar care l-a făcut pe Trump să fie al treilea președinte din lung șir de ocupanți ai Casei Albe care să fie la un pas de demitere.
Analiștii spun că prin această nominalizare, Trump nu caută pe cineva cu experiență serioasă și istorie de muncă de informații în acest rol. Președintele american dorește să numească numai fideli în pozițiile sensibile din jurul său pentru a evita surprize de tipul Vindman sau Sondland. Pentru cunoscători, nominalizarea ambasadorului său de la Berlin arată și o doză sănătoasă de pragmatism, sesizând că președintele american a simțit o lipsă de loialitate din partea actualului spion șef Maguire atunci când proprii subalterni s-au apucat să îl acuze de tot felul lucruri, dovedite de-a lungul timpului ca fiind false sau cel puțin exagerate. Este clar pentru toți ca noua persoană nominalizată are misiunea de a impune o disciplină de fier in structura comunității de informații americane cu scopul clar de a feri pe Trump de surpizele din ultimii ani. Trump practic caută un aliat politic care să îi apere spatele.
Avînd în vedere aceste considerații, sarabanda de reacții nu a întărziat să apară. Conform democraților, înrolați în procesul etern de distrugere a președinției Trump, nominalizarea produce îngrijorări, arătând că doar loialitatea de neclintit a lui Grenell față de președinte pare a fi fost unica calitate luată în calcul. Desigur când este vorba de Trump, tot ceea ce face acesta este greșit din punctul de vedere democrat, dar este adevărat că scurta experiență diplomatică de la Berlin nu pare a acoperi complexa și extrem de bine articulata poziție de șef al comunității informaționale.
O sursă apropiată de Trump a declarat pentru CNN că până și aliații siguri ai președintelui au fost surprinși de această alegere, menționând că ambasadorul Grenell are experiență zero în activitatea de informații. Descris ca fiind „în afara ligii sale” pentru funcția de DNI, lui Grenell i se reproșează faptul că a avut deseori ieșiri nediplomatice, de când se alfă la Berlin.
Trimis să rezolve adevărate dosare bombă lăsate de către administrația Obama, Grenell nu a fost u ambasador ușor pentru complexa mașinărie diplomatică germană. Direct, extrem de activ și prezent în mai toate marie controverse europene, Grenell si- creat reputația de dulău credincios al lui Trump. Față de fostul ambasador Sondland de la Bruxelles, implicat în delațiunea Ucraina, Grenell a dovedit loialitate completă președintelui american, fapt care îi aduce răsplata nominalizării la una din cele mai importante funcșii de la Washington. Mai mult, ocupanții funcției de DNI, înainte de afi numiți au servit toată cariera lor în comunitatea de informații, în Senatul SUA sau în eșaloanele superioare ale armatei americane. Grenell, pe de altă parte, nu se laudă cu un CV similar, în ciuda statului său de ambasador al SUA în Germania.
Pe fondul unei temeri accentuate a lui Trump față de comunitatea de informații, realitatea zilnică justificând relație de tensiune între comandantul șef și ofișerii de informații, este clar pentru toată lumea că acestă nominalizare va ostiliza și mai mult.
Trump încearcă să își alinieze rebela comunitate de informații americane, deseori percepută ca activistă de stânga și plină de ofițeri mesianici, încercînd impunerea unui om din afara sistemului. Că îi va reuși sau nu această strategie, numai viitorul o va spune. Este cert însă, că dacă se va duce cu nominalizarea aceasta la Senat, lupta pentru impunerea lui Grenell va fi extrem de dură. Donald Trump însă trăiește din duritatea luptei și adoră controversa. Ceea ce pentru orice comunitate de informații este letal. Iar acesta îi privește ca pe un stat profund ostil pentru el, care caută să-l decupeze și va căuta să îi decupeze. „În mod clar, lucrul important este că președintele consideră că Grenell își va face licitația.”
Potrivit unui raport neclasificat al Pentagonului, incidentul a avut loc în vara anului trecut în timpul unei misiuni a US Air Force.
Potrivit topwar.ru, toate navele de luptă ale SUA și NATO aflate în acvatoriul Mării Negre sunt monitorizate de forțe și mijloace aparținând Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Supravegherea directă a acestora este asigurată de nave rusești din compunerea flotei.
În cadrul unei conferințe de presă pe care a susținut-o online, în urmă cu câteva zile, ambasadorul rus Valery Kuzmin s-a arătat deranjat de interceptările aeronavelor ruse de către avioanele NATO care participă la misiuni de misiuni de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO. Întrebat de declarația diplomatului rus, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a subliniat că protejarea spațiului aerian aliat nu se face „cu ce spune sau crede Federația Rusă”.
Măsura politico-populistă de a introduce cadrele militare în ceea ce societatea numește peiorativ 'pensii speciale' a afectat grav nu doar imaginea cadrelor militare în rezervă care au servit țara, dar și imaginea Armatei române.
Una din caracteristicile războaielor este imprevizibilitatea. Într-un mediu dinamic, planurile puse pe hârtie de părțile beligerante suferă în permanență modificări. Însă exercițiilor de imaginație le putem da frâu liber. Așa a făcut-o în analiza sa jurnalistul și expertul militar David Axe, analizând un posibil conflict între China și Statele Unite ale Americii.
Ministrul Bogdan Aurescu va participa, luni, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (CAE), care se va desfăşura la Luxemburg.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a discutat despre statele care investesc 2% din PIB în apărare și a subliniat că România se înscrie în acest sens într-un cerc select. Înaltul oficial român a explicat și cât de importante sunt investițiile în apărare.
Președintele rus Vladimir Putin a stabilit data de 19 septembrie 2021 pentru alegerile pentru Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus). Și, după ce și-a „scos” adversarii în afara legii, președintele rus cere „alegeri libere”.
