Războiul aflat în desfășurare în Ucraina, printre numeroasele lecții oferite, a evidențiat dramatic importanța continuă a dimensiunii cantitative în operațiile militare, un factor numeric care poate fi înlocuit doar parțial de superioritatea tehnologică, reală sau presupusă.
Aceste considerații dau naștere unei ample dezbateri pe continent cu privire la relevanța reînnoită a recrutării obligatorii (abandonată sau suspendată aproape peste tot după încheierea Războiului Rece), ca singur instrument capabil să garanteze armatelor o consistenţă numerică adecvată noilor ameninţări, asigurând existenţa unei mari rezerve de mobilizare instruite.
Alături de aceste motive externe legate de criza internațională, dezbaterea este alimentată în multe țări și de cauze endogene, în general legate de "declinul vocațiilor", adică de dificultatea crescândă întâmpinată de multe forțe armate profesionale în găsirea unui număr suficient de voluntari pentru a fi înrolați, ceea ce duce la subalimentarea cronică a unităților active și lipsuri grave în mai multe roluri cheie.
Noii recruți în Armata rusă, ”sesiunea” 2023. Foto: Ministerul apărării / Districtul Militar Vest
În unele națiuni europene, reducerea de personal astfel generată devine gravă, datorită nu numai tensiunilor cu Rusia și riscului unei confruntări militare directe cu Moscova, dar și problemelor sociologice, economice și politice mai complexe.
În majoritatea cazurilor, ipotezele studiate privind repunerea în aplicare a proiectului care animă dezbaterea nu par însă să privească o simplă revenire la serviciul generalizat al trecutului, care era menit să dea viață armatelor de masă compuse aproape exclusiv din conscriși, dar ar propune forme inovatoare și conscriere obligatorie selectivă, menite să integreze și să susțină forțele profesionale actuale cu componentă de sprijin și rezervă, care să fie mobilizate în caz de nevoie.
În esență, ceea ce este necesar în multe țări pare a fi un serviciu capabil să furnizeze Forțelor Armate personal care să fie repartizat unor sarcini de linie a doua care să fie activat în caz de criză sau urgență, sarcini asemănătoare cu cele încredințate în armatele anglo-saxone componentelor profesioniste de rezervă voluntare, precum Garda Națională a SUA, Armata Teritorială Britanică sau formațiuni similare canadiene și australiene.
Printre mulți observatori, există așadar un interes din ce în ce mai mare pentru modelele de conscriere obligatorie care au rămas în vigoare, în diferite forme și articulații, chiar și în perioada post-război rece, cu referire în special la „modelul scandinav”, sistem care s-a dovedit capabil să dea viață unor instrumente militare flexibile, capabile să evolueze rapid pentru a face față condițiilor geopolitice în schimbare.
Dintre cele patru țări scandinave, trei, Suedia, Norvegia și Danemarca, au forțe armate formate în mare parte din profesioniști și voluntari de lungă durată și au adoptat soluții care sunt într-un fel similare. Ele prezintă deci un interes deosebit, prezentând caracteristici care ar putea fi transmise și adoptate, cu specificul necesar, în alte națiuni.
Finlanda, însă, nu se încadrează în analiză datorită formei particulare a modelului său de apărare, bazat pe un sistem general de conscriere. Toți cetățenii de sex masculin cu vârsta de peste 18 ani sunt de fapt chemați să efectueze, dacă au capacitatea fizică, serviciul militar obligatoriu de durată variabilă de 165, 255 sau 347 de zile, la care se adaugă, în anii următori, câteva scurte chemări menite să verifice eficacitatea procedurilor de mobilizare și să actualizeze noțiunile învățate anterior.
Durata serviciului inițial depinde de misiunea atribuită și de aptitudinea persoanei de a îndeplini sarcini de comandă și de a urma pregătirea specifică pentru ofițeri sau subofițeri. În fiecare an, sunt înscriși aproximativ 27.000 de recruți finlandezi, ceea ce corespunde la 80% din fiecare clasă de recrutare masculină, unul dintre cele mai mari procente din lume. Așa cum sa întâmplat în armatele de masă ale Războiului Rece, aceste cifre corespund unei plăți substanțial simbolice pentru conscriși, de câțiva euro pe zi.
Sursă foto: MApN
Alegerile făcute de celelalte trei națiuni din regiune sunt interesante și inovatoare și, prin urmare, merită să fie ilustrate pe scurt în scopul unei analize comparative adecvate. Printre altele, ele răspund mai mult la nevoile țărilor care dețin deja un instrument militar profesionist și care ar încredința unei eventuale componente de recrutare reînnoită doar sarcini integrative și de sprijin.
Caracterul distinctiv pe care îl au în comun cele trei modele de recrutare este reprezentat de selectivitate. Doar un mic procent dintre persoanele care constituie fiecare clasă de conscriși este efectiv înrolată, cu preferință celor care solicită serviciul în mod voluntar.
Durata serviciului este în general scurtă, de la patru până la nouă luni, 12 pentru Norvegia, și este remunerată corespunzător, atingând, mai ales în Suedia și Danemarca, cote semnificative, uneori în concordanță cu salariile civililor (în cazul danez de exemplu un recrutat primește aproximativ 1.500 de euro pe lună).
Un alt caracter extrem de inovator prezent în aceste țări este reprezentat de relația schimbată dintre individ și instituția militară, care depășește vechile stereotipuri despre serviciul militar obligatoriu. Recrutul este perceput și evaluat ca un cetățean cu drepturi depline, parte dintr-o echipă incluzivă în care fiecare este obligat să își facă partea, în ciuda diversității de rol, funcție, gen și abilități fizice sau profesionale. Militarul înrolat reprezintă și o resursă importantă pentru forța armată, iar perioada pe care o petrece sub arme trebuie să constituie o investiție funcțională deplină atât pentru individ, cât și pentru departamentul în care este inserat.
În Norvegia, obligația de a efectua serviciul militar, care nu a fost niciodată suspendată, a fost extinsă și asupra femeilor în 2015, primul caz în Europa și în NATO, regulă care permite ca aproximativ o treime dintre recruți să fie femei astăzi.
Procesul de recrutare este împărțit în Norvegia în două etape. Prima prevede că toți cetățenii primesc, la împlinirea vârstei de 18 ani, un chestionar completat care urmează să fie returnat în care furnizează o serie întreagă de date referitoare la starea lor de sănătate fizică și psihică, eventuala prezență a unui cazier judiciar și dacă doresc sau nu să servească în forțele armate ca recruți.
Pe baza răspunsurilor obținute de la cei aproximativ 60.000 de tineri de ambele sexe care alcătuiesc o clasă anuală de recrutare, aproximativ 17.500 sunt aleși ca fiind cei mai motivați și cei mai receptivi la nevoile instituției. Aceștia sunt apoi invitați la a doua fază a procesului de recrutare, care include un examen medical, diverse teste de psihoaptitudini și o serie de teste fizice cărora li se atribuie un punctaj între 1 și 9. Aceste verificări oferă niveluri de performanță diferențiate pe sex, dar pentru a obține cele mai mari evaluări valorile care trebuie atinse sunt pentru toți cei de sex masculin.
La finalul procesului sunt înscriși efectiv doar aproximativ 8.000 de tineri, două treimi dintre ei bărbați, un procent de aproximativ 13% din întreaga clasă de recrutare. După ceva timp, aleșii primesc comunicarea oficială a departamentului la care au fost repartizați și a datei la care vor trebui să se prezinte pentru a-și începe serviciul.
Poziția lor definitivă va fi decisă la finalul celor 8 săptămâni de pregătire de bază, perioadă de natură eminamente practică și intensă fizic, care include multă pregătire în folosirea armelor, tehnici de luptă și probe fizice, toate vizând dobândirea unei mentalităţi tactice orientate spre pregătirea operaţională. Durata serviciului, cea mai lungă din Scandinavia, este de 19 luni, dintre care 12 sunt pentru formarea inițială. Cele 7 luni rămase sunt destinate antrenamentelor ulterioare, participării la exerciții mari sau perioade de serviciu pentru anumite crize sau calamități. Includerea în forțele de rezervă continuă până la împlinirea vârstei de 44 de ani.
Căutarea celui mai potrivit și motivat personal este mult facilitată de caracteristicile specifice societății norvegiene, de puternicul patriotism, simțul civic și sentimentul de apartenență care o caracterizează. Modelul actual de recrutare obligatorie este foarte popular în rândul diferitelor pături ale populației și pentru mulți tineri este o sursă de mândrie și prestigiu personal să fie aleși pentru serviciul militar, o valoare adăugată la CV-ul lor.
Stockholm desființase serviciul militar obligatoriu în 2010, dar l-a reluat începând din 2018, pentru tinerii născuți după 1999, într-o formă selectivă puternic inspirată de modelul norvegian.
Chiar și în Suedia, de fapt, toți cetățenii de ambele sexe sunt obligați, la împlinirea vârstei de 18 ani, să completeze un formular online, răspunzând la întrebări referitoare la starea lor de sănătate fizică și psihică, nivelul de educație școlară atins, interesele proprii. și trăsături de personalitate. În fine, ei trebuie să exprime o evaluare personală a serviciului militar și a posibilității de a fi chemați la arme.
Pe baza răspunsurilor oferite, dintr-o mulțime anuală de aproape 100.000 de tineri, administrația militară convoacă aproximativ 13.000 de posibili candidați aleși pentru motivația și potențialul interes manifestat față de lumea militară. Dintre aceștia vor fi extrași cei aproximativ 4.000 care vor fi efectiv înscriși (aproximativ 4% din contingent, dintre care peste patru cincimi sunt bărbați).
Toată lumea are posibilitatea de a se alătura voluntar și de a servi într-un anumit rol, dacă este în formă fizică. Întregul proces urmărește reducerea la minimum a numărului tinerilor obligați să efectueze serviciul militar împotriva voinței lor, obiectiv care acum a fost atins substanțial dar care s-ar putea îndepărta în viitorul apropiat dacă, după cum se pare, sub presiunea crizei internaționale numărul celor înscriși urma să crească treptat până la 10.000.
Durata serviciului variază între 9 și 12 luni, în funcție de rolul specific ales sau atribuit, cu posibilitatea unor scurte rechemări de reîmprospătare, până la vârsta de 47 de ani.
Legislația daneză prevede serviciul militar obligatoriu cu o durată cuprinsă între 4 și 12 luni, din care femeile sunt în prezent excluse, dar ele se pot înrola pe bază de voluntariat chiar dacă pozițiile recente luate de oficialii guvernamentali sugerează o egalizare viitoare și în acest sector.
În prezent, la împlinirea vârstei de 18 ani, toți cetățenii de sex masculin trebuie să participe la "Ziua Apărării", în care li se ilustrează sistemul militar al țării și oportunitățile de angajare, chiar stabile, pe care le oferă.
Toată lumea este apoi supusă unui control medical care îi va împărți în trei categorii: apți fizic pentru serviciu, parțial apți sau cu dizabilități. Pentru cei din urmă procesul se încheie fără alte obligații militare, în timp ce cei aparținând primelor două categorii participă la ceea ce este în esență o loterie și li se atribuie un număr.
Dintr-un total anual de aproximativ 36.000 de tineri apți fizic sau parțial apți, primii 8.000 extrași sunt potențial supuși conscripției, în timp ce ceilalți, în timp de pace, nu vor fi chemați.
Cei aflați a fi parțial apți pot alege în continuare să nu fie înrolați, chiar dacă sunt incluși în primii 8.000, în timp ce subiecții apți de muncă sunt obligați să efectueze serviciul militar, în general doar 4 luni, dacă numărul de voluntari este insuficient pentru a acoperi nevoile forțelor armate.
De fapt, în pofida caracterului oficial obligatoriu al serviciului militar, aproape toți recruții danezi au ales în mod voluntar să fie recrutați, indiferent de numărul primit în "Ziua Apărării".
În 2022, toți cei 4.616 cetățeni care și-au încheiat serviciul militar au ales-o în mod voluntar, cu o pondere feminină de aproximativ 27 la sută. Cu toate acestea, situația s-ar putea schimba radical dacă numărul personalului care urmează să fie recrutat în fiecare an ar crește semnificativ. De altfel, între forțele politice din țară este în desfășurare o dezbatere care ar putea aduce în următorii ani numărul recruților la 15.000.
Odată ce pregătirea de bază este finalizată și eliberată, recruții sunt repartizați pe o perioadă de cinci ani unei anumite unități de rezervă, la care vor trebui să se prezinte în caz de mobilizare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite sprijină Ucraina în războiul pe care îl poartă în prezent și se angajează să îmbunătățească bunăstarea regiunii Mării Negre, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken în cadrul celei de-a doua conferințe de securitate la Marea Neagră "Platforma internațională Crimeea", care are loc în aceste zile la Sofia, capitala Bulgariei.
Europa trebuie să își asume "responsabilitatea strategică" și să devină capabilă să își apere singură continentul într-un timp foarte scurt pentru a avea mijloacele de a descuraja în mod eficient orice agresor. Aceasta este ceea ce insistă Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell.
Surse rusești au anunțat, pe 15.04.2024, că, în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse a fost creată Gruparea de trupe Nord, care operează în Regiunile Belgorod, Kursk și Bryansk. Anterior, trupele din aceste teritorii aveau ca misiune asigurarea securității frontierei de stat.
Lipsa sistemelor de apărare aeriană din Ucraina duce la "câștiguri lente, dar constante" pe linia frontului pentru forțele rusești , a scris într-un raport Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA. Recentele atacuri puternice cu bombe ghidate asupra Harkovului au ca scop "depopularea" orașului și pregătirea terenului pentru o posibilă ofensivă rusă, a declarat pentru Vocea Americii George Barros, analist la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Arhitectura Spațială de Apărare Națională a SUA prinde contur. Agenția de Dezvoltare Spațială (Space Defense Agency – SDA) extinde conectivitatea forțelor armate americane dar și ale altor state membre NATO, retranslatând prin satelit comunicațiile tactice Link 16, prezente la orice subunitate și pe majoritatea mijloacelor de luptă aeriene, navale sau terestre.
Ucraina care pică în 7 zile și un NATO care nu va reacționa la agresiunea Ucrainei au fost pariurile greșite puse de Putin înainte de invazia din 24 februarie 2022.
Rusia reprezintă o "amenințare cronică" pentru Statele Unite, iar gravitatea situației în cadrul războiului din Ucraina nu poate fi supraestimată, deoarece Ucraina este "aproape complet" dependentă de ajutorul extern pentru a-și continua lupta. Dacă Statele Unite își retrag sprijinul, Ucraina ar putea pierde.
De multe ori, discursurile politicienilor sunt doar vorbe, dar uneori sunt cu adevărat importante și indică schimbările radicale care vor avea loc. Și se pare că șeful diplomației europene, Josep Borrell, a ținut unul dintre aceste discursuri importante la Forumul Europa din 9 aprilie 2024. Întregul său discurs a fost despre securitatea globală și noile sale realități, deoarece agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei a distrus distrus stabilitatea internaţională și a forțat țările europene să se trezească din letargie.
Numărul de militari americani și din alte state NATO occidentale, care vor fi staționați în Europa de Est, ar putea crește în următorii ani, pe măsură ce amenințările rusești continuă și ele să crească.
Baloanele destinate misiunilor de cercetare, supraveghere și recunoaștere (ISR) oferă o serie de avantaje distincte față de sistemele ISR tradiționale bazate pe sateliți și avioane. Acestea sunt relativ ieftine, au o amprentă radar diminuată, ceea ce le face mai greu de detectat și pot sta perioade îndelungate deasupra unei zone țintă, oferind ceea ce este cunoscut sub numele de „persistență” în culegerea de informații.
Guvernul elvețian a aprobat participarea țării la Inițiativa European Sky Shield (ESSI), cum este cunoscut proiectul comun conceput pentru crearea unui sistem unificat de apărare antiaeriană și antirachetă în rândul statelor europene membre ale NATO.
Războiul din Ucraina ar putea lua sfârșit atunci când liderul Camerei Reprezentanților va supune la vot problema ajutorului pentru Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele american Joe Biden în timpul unei conferințe de presă comune cu premierul japonez Fumio Kishida la Casa Albă.
Guvernul german a raportat despre transferul unui alt lot de ajutor militar către Ucraina.
Declarația președintelui Franţei, Emmanuel Macron, potrivit căreia nu poate fi exclus niciun scenariu în Ucraina, inclusiv desfășurarea de trupe NATO pe teritoriul ucrainean, a eliminat tăcerea asupra discuțiilor publice pe această temă. În ciuda faptului că Casa Albă și principalii lideri europeni au exclus această posibilitate, analiștii și comentatorii occidentali consideră, la fel că ministrul polonez de externe Radek Sikorski, că "prezența forțelor NATO în Ucraina nu este de neconceput".
Ucraina poate câștiga acest război împotriva Rusiei, a declarat marți, 9 aprilie, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timpul unei audieri în Senatul SUA. Potrivit lui Austin, acest lucru înseamnă că Ucraina poate rămâne o țară suverană, independentă și democratică, care are capacitatea de "a-și apăra teritoriul suveran și de a descuraja o agresiune".
Războiul turc împotriva facțiunilor kurde din Siria și Irak a devenit un punct central al discursului lui Erdogan pentru a acoperi eșecul său și declinul popularității partidului aflat la guvernare.
Trupele rusești din Ucraina continuă să obțină terminale Starlink prin lanțuri de aprovizionare obscure și intermediari, în timp ce SpaceX nu a oprit accesul la aceste dispozitive, a relatat Wall Street Journal pe 9 aprilie. Șeful Serviciului ucrainean de informații militare Kirilo Budanov a declarat în februarie pentru Wall Street Journal că forțele rusești folosesc mii de terminale Starlink în Ucraina, reluând afirmații anterioare ale serviciilor de informații militare și ale mass-media.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a confirmat pe 8 aprilie că Washingtonul și-a exprimat îngrijorarea față de aliații săi cu privire la sprijinul pe care China il acorda Rusiei în contextul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei.
Statele Unite au anunțat că intenționează să amplaseze lansatoare de rachete terestre în regiunea Indo-Pacific, capabile să lanseze rachete SM-6 și Tomahawk. Această informație a fost confirmată într-un interviu cu generalul Charles Flynn, comandantul general al Armatei SUA din Pacific, publicat de agenția de presă sud-coreeană Yonhap la 7 aprilie 2024. Desfășurarea are ca scop să abordeze amenințările de securitate tot mai mari din regiune.
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Rusia a transmis luni Marea Britanie că, în cazul în care Ucraina va utiliza armamentul britanic pentru a ataca teritoriul rus, așa cum a sugerat ministrul britanic de externe David Cameron, Moscova ar putea răspunde prin atacuri asupra instalațiilor și echipamentelor militare britanice amplasate atât în Ucraina, cât și în alte țări, relatează Agerpres, citând agențiile Reuters și EFE.
Situația în zona de est a frontului este dificilă. Forțele ruse încearcă să ajungă în localitățile Kurakhove și Pokrovsk.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 06.05.2024, că, la cererea președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, vor fi desfășurate exerciții cu marile unități de rachete, în scopul creșterii nivelului de pregătire al Forțelor Nucleare Nestrategice.
Deși Ungaria are, poate, cel mai restrictiv sistem anti-imigrație din Europa, autoritățile de la Budapesta sunt acum brusc interesate de soarta refugiaților ucraineni de pe teritoriul ungar. Ungaria nu este de acord cu măsurile luate de Kiev care dorește să îi determine pe cetățenii eligibili de armată să vină în țară pentru a obține documentele de călătorie.
Centrul multimedia al NATO a publicat un nou material cu un pilot ucrainean, cu indicativul Moonfish, prezent în Danemarca unde se antrenează pentru trecerea pe F-16 Fighting Falcon. Moonfish a fost înainte pilot de MiG-29 sovietic.
Dar din fericire nu a făcut-o. Azi, la mai bine de doi ani de la invadarea ilegală a Ucrainei toată lumea e de acord, inclusiv în Federația Rusă, că s-au făcut greșeli mari de către ocupant în prima etapă a invaziei.
Uniunea Europeană așteaptă ca China să își folosească influența în relația cu Rusia pentru a opri continuarea războiului în Ucraina și pentru a calma tensiunile legate de amenințările nucleare rusești.
Armata israeliană a făcut apel luni la palestinienii din zonele estice ale Rafah să se mute într-o "zonă umanitară" din apropiere, în ceea ce pare a fi începutul unei evacuări a civililor înainte de o operaţiune la sol în oraşul din sudul Fâşiei Gaza, relatează Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
Vizita trimisului rus în Orientul Mijlociu și Africa, Mikhail Bogdanov, la Port Sudan, din urmă cu câteva zile, a amestecat cărțile pe scena sudaneză, mai ales după declarațiile sale de susținere a Consiliului de Suveranitate Sudanez, condus de comandantul armatei, generalul locotenent Abdel Fattah al-Burhan și anunțul său că vizita sa ar putea duce la o cooperare sporită în mai multe domenii.
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a sosit duminică la Paris, unde omologul său francez, Emmanuel Macron, intenţionează să pledeze pentru "reciprocitate" comercială şi pentru căutarea unei soluţii la războiul din Ucraina.
S-au împlinit 42 de ani de la scufundarea distrugătorului ușor, Type 42, HMS Sheffield, de către argentinieni în timpul războiului Malvinelor sau Falkland din 1982.
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat organizarea, "în viitorul apropiat", a unor exerciții nucleare la care vor participa în special trupele staționate în apropierea Ucrainei, ca răspuns la "amenințările" occidentale la adresa Moscovei, relatează Agepres, care citează AFP și Reuters.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins duminică cererile Hamas de a pune capăt războiului în Fâşia Gaza în schimbul eliberării ostaticilor, afirmând că aceasta ar menţine la putere gruparea islamistă palestiniană, care va reprezenta în continuare o ameninţare pentru securitatea Israelului, relatează Agerpres, care citează Reuters. Pe de altă parte Israelul a acceptat un armistițiu în schimbul eliberării ostaticilor, armistițiu pe care gruparea teroristă Hamas l-a respins.
Industria aeronautică din Turcia se laudă cu o performanță atinsă de noua dronă Bayraktar TB3 în timpul testelor: Pentru prima dată o dronă cu motor produs în Turcia a atins o altitudine de peste 10.000 metri.
Forțele ruse prezente în Niger sunt găzduite în aceeași bază cu forțele americane, dar într-un complex separat și nu vor avea acces în această zonă până la retragerea completă a SUA din țara africană, a declarat o sursă americană.
O posibilă explozie nucleară în spațiu ar reprezenta o amenințare pentru sateliți, a atenționat secretarul american al Apărării pentru Politica Spațială, John Plumb, în timpul unei audieri în Congresul SUA.
Mii de maghiari au protestat împotriva premierului naționalist Viktor Orban, duminică, în cadrul unui miting organizat cu câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare și locale de la începutul lunii iunie.
Sâmbătă seara, președintele rus Vladimir Putin și numeroși credincioși din Moscova au participat la slujba de Înviere, oficiată de capul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, un susținător fervent al liderului rus și al războiului său din Ucraina, relatează Agerpres, care citează Reuters. Asta în timp ce Armata rusă bombarda Ucraina și lăsa în urmă o nouă listă de morți civili.
Războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a adus o premieră: Utilizarea rachetelor hipersonice Kinjal, rachete care s-au dovedit a nu fi sub nicio formă decisive, interceptarea lor fiind efectuată de sisteme americane Patriot și confirmată inclusiv de britanici.
Ministerul rus de Externe a declarat duminică că "linia ostilă" adoptată de țările baltice a dus la ruperea majorității legăturilor lor cu Rusia, avertizând că Moscova va răspunde cu măsuri asimetrice, relatează Agepres, care citează Reuters.
Un oficial Hamas a repetat sâmbătă pentru AFP că mişcarea palestiniană, care negociază în prezent un armistiţiu în Fâşia Gaza la Cairo, nu va accepta "sub nicio formă un acord care să nu prevadă în mod explicit încheierea războiului", transmite Agerpres, care citează AFP.
În ultimul raport zilnic al Serviciului de Informații militare din Marea Britanie, publicat pe pagina Ministerului Apărării pe 03.05.2024, se arată că atacul ucrainean de săptămâna trecută asupra unui aerodrom rusesc din Ținutul Krasnodar, a provocat o serie de consecințe.
În ciuda sancțiunilor, Rusia continuă să cumpere aproape două mii de componente diferite de fabricație străină pentru aeronavele miliatre ale sale. Acest lucru reiese dintr-un raport al serviciilor secrete ucrainene. Aceste componente sunt produse de peste 200 de companii din 22 de țări diferite. Rusia le cumpără apoi prin intermediari.
Rușii l-au dat în căutare pe Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.
Secretarul Forțelor Aeriene americane, Frank Kendall, a zburat pe un avion F-16 pilotat de inteligența artificială. Evenimentul a avut loc pe 2 mai la baza aeriană Edwards.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a afirmat sâmbătă că exercițiile militare ale NATO, numite Steadfast Defender, desfășurate pe o perioadă de patru luni în apropierea granițelor Rusiei, demonstrează că alianța se pregătește pentru un potențial conflict cu Rusia, relatează Agerpres, care citează Reuters.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în cursul nopții de 04.05.2024, mijloacele de apărare antiaeriană au distrus patru rachete ATACMS deasupra Peninsulei Crimeea.
Potrivit estimărilor prezentate vineri de către ministrul francez de externe, Stephane Sejourne, aproximativ 150.000 de soldați ruși au fost uciși de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022, conform informațiilor furnizate de AFP.
Ucraina nu se mai confruntă doar cu Rusia, ci și cu alianța pe care Moscova a adunat-o pentru a-i susține războiul, potrivit unui editorialist al ziarului britanic The Telegraph. Acesta subliniază că Rusia ar putea cu greu să își continue ofensiva fără ajutorul unui "grup pestriț de prieteni autocrați" - rachete din Coreea de Nord, drone din Iran și o cantitate uriașă de asistență tehnică din partea Chinei.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi 24, a anunțat că Rusia a lansat un război hibrid total împotriva Alianței, iar acest lucru se resimte. România e și ea vizată, fiind o țară pivot pentru NATO, fapt pentru care rușii nu vor rata nicio secundă ocazia de a influența direcția ei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 03.05.2024, că două bombardiere strategice Tu-95MS aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Bering, în apropiere de Alaska.
Războiul din Ucraina s-a schimbat, iar acum o tactică de luptă diferită domină linia frontului. Schimbarea se datorează utilizării masive a dronelor de ambele părți, spune generalul Oleksandr Pavliuk, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, într-un interviu acordat publicației The Times.
