Poliția franceză a arestat marți un bărbat rus suspectat că ar fi pus la cale acte de „destabilizare” în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, au declarat procurorii pentru AFP, relatează Agerpres.
Nu este clar dacă astfel de documente au fost găsite la complexul Mar-a-Lago al fostului preşedinte din Palm Beach, a precizat Post. Reuters nu a putut confirma imediat această informaţie.
Departamentul american de Justiţie a cerut joi unui judecător să facă public mandatul care a autorizat percheziţia FBI la Mar-a-Lago, despre care Trump spune că a fost nejustificată şi motivată politic.
Această cerere înseamnă că publicul ar putea afla în curând mai multe despre ceea ce au căutat anchetatorii în timpul acestei percheziţii fără precedent în casa unui fost preşedinte.
Percheziţia a făcut parte dintr-o investigaţie care urmăreşte să stabilească dacă Trump a scos în mod ilegal documente de la Casa Albă în momentul în care a părăsit funcţia în ianuarie 2021, unele dintre acestea fiind considerate clasificate de către Departamentul de Justiţie.
Procurorul general Merrick Garland, cel mai înalt responsabil cu aplicarea legii şi care a fost numit de preşedintele democrat Joe Biden, a declarat într-o conferinţă de presă că a aprobat personal percheziţia. El nu a dezvăluit motivele şi rezultatele operaţiunii, dar a anunţat - în mod neobişnuit - că a cerut ca mandatul de percheziţie să fie făcut public.
Departamentul de Justiţie doreşte, de asemenea, să facă publică o listă a obiectelor confiscate.
''Departamentul nu ia o astfel de decizie cu uşurinţă. Atunci când este posibil, o practică standard este să se caute mijloace mai puţin intruzive ca alternativă la o percheziţie şi să se restrângă domeniul de aplicare a oricărei percheziţii care este efectuată'', a declarat Garland.
Decizia sa de a confirma public percheziţia a fost extrem de neobişnuită. De obicei, oficialii responsabili cu aplicarea legii în SUA nu discută despre investigaţiile în curs pentru a proteja drepturile persoanelor. În acest caz, Trump însuşi a anunţat percheziţia într-o declaraţie luni seara.
Garland a declarat că Departamentul de Justiţie a cerut ca mandatul să fie făcut public "în lumina confirmării publice a fostului preşedinte cu privire la percheziţie, a circumstanţelor şi a interesului public semnificativ în această chestiune".
O sursă familiarizată cu cazul a declarat că FBI a recuperat aproximativ 10 cutii de pe proprietatea lui Trump în timpul căutărilor.
Percheziţia fără precedent a FBI la domiciliul unui fost preşedinte american a avut loc luni la reşedinţa de lux a lui Donald Trump de la Mar-a-Lago, în Florida. Indignat, cel de-al 45-lea preşedinte american a scris joi pe reţeaua sa de socializare Truth Social că avocaţii săi erau în curs de a coopera ''pe deplin'' cu autorităţile când ''brusc şi fără avertisment, Mar-a-Lago a fost percheziţionat, la 06:30 dimineaţa, de un număr FOARTE mare de agenţi'', relatează AFP.
El s-a plâns că agenţii au "percheziţionat dulapurile (fostei n.e.) primei doamne, hainele şi bunurile sale", lăsându-le într-o "relativă dezordine". Cu o zi înainte, miercuri, el sugerase că FBI ar fi putut "planta" probe împotriva sa în această operaţiune.
Niciodată până acum un fost ocupant al Casei Albe nu a fost supus unui asemenea control judiciar. Susţinătorii republicani ai fostului preşedinte, cunoscuţi pentru sprijinul lor faţă de forţele de ordine, au criticat vehement FBI-ul.
Trump nu se afla în Florida în momentul percheziţiei. La sfârşitul zilei de joi, el a cerut publicarea imediată a documentelor legate de operaţiune.
''Nu numai că nu mă voi opune publicării documentelor legate de raidul şi spargerea neamericană, nejustificată şi inutilă a casei mele din Palm Beach, Florida, Mar-a-Lago, dar voi face un pas mai departe, cerând publicarea imediată a acestor documente, chiar dacă au fost scrise de democraţi radicali de stânga şi de posibili viitori adversari politici care au un interes puternic şi foarte direct în a mă ataca, aşa cum au făcut-o în ultimii şase ani", a declarat el pe platforma sa Truth Social.
Trump, care a primit o copie a mandatului, dar nu a dezvăluit-o, are termen până vineri la ora 15.00 (19.00 GMT) să conteste cererea.
Cazul se află în faţa judecătorului magistrat al Statelor Unite Bruce Reinhart, care a analizat mandatul pentru a se asigura că Departamentul de Justiţie a avut suficiente motive probabile pentru percheziţie.
Deşi a solicitat desecretizarea mandatului, Departamentul de Justiţie nu a cerut judecătorului să desecretizeze declaraţia sub jurământ în sprijinul mandatului, al cărei conţinut ar putea include informaţii clasificate.
Doi dintre avocaţii lui Trump, Evan Corcoran şi John Rowley, nu au răspuns la o solicitare de comentarii, scrie Reuters.
Percheziţia fără precedent reprezintă o escaladare semnificativă a uneia dintre numeroasele investigaţii federale şi statale cu care se confruntă Trump, legate de perioada în care a fost preşedinte şi de afacerile sale private. Aceasta include o investigaţie separată a Departamentului de Justiţie privind o tentativă eşuată a aliaţilor lui Trump de a influenţa alegerile prezidenţiale din 2020 prin prezentarea unor liste electorale frauduloase.
Ancheta privind eliminarea de către Trump a unor documente a început anul acesta, după ce Arhivele Naţionale au făcut o sesizare către departament.
Fostul arhivist David Ferriero a declarat anterior că Trump a returnat guvernului 15 cutii în ianuarie 2022. Arhivele au descoperit ulterior că unele dintre articole erau "marcate ca fiind informaţii clasificate de securitate naţională".
Cu câteva luni înainte de percheziţie, agenţii FBI au vizitat proprietatea lui Trump pentru a cerceta cutiile dintr-o cameră de depozitare încuiată, potrivit unei persoane familiare cu vizita.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Poliția franceză a arestat marți un bărbat rus suspectat că ar fi pus la cale acte de „destabilizare” în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, au declarat procurorii pentru AFP, relatează Agerpres.
De câteva decenii, Kremlinul și-a dezvoltat o rețea teribilă de spionaj, formată din ofițeri sub acoperire diplomatică, ucigași și agenți de influență, care acționează în toate statele UE.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni destructurarea unui grup subversiv care planifica un eveniment public în capitala Kiev, având scopul de a răsturna autoritățile civile și militare și de a prelua controlul asupra clădirii Radei Supreme (Parlamentul țării), informează Agerpres, care citează EFE.
Timp de aproape doi ani, experții şi analiştii de informaţii din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) din Ucraina au utilizat satelitul ICEYE pentru a detecta țintele inamice și a facilita desfăşurarea operaţiunilor militare pe front. Astfel, armata ucraineană are acces rapid la imagini din satelit extrem de detaliate. Potrivit unui contract cu compania finlandeză de imagistica prin satelit ICEYE, Forţele Armate Ucrainene au permisiunea de a folosi un satelit radar (SAR) non-stop care oferă imagini inclusiv pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă.
Fostul Șef al Armatei Naționale a Republicii Moldova generalul Igor Gorgan, acuzat că era informator pentru serviciile de informații rusești - ar trebui să fie știrea săptămânii în Republica Moldova, dar și în România.
Serviciile ruse de informații l-au recrutat pe fostul șef al Statului Major General al Republicii Moldova, care a ocupat funcția până la sfârșitul anului 2021. Publicaţia de investigaţii The Insider a obținut acces la corespondența de pe Telegram a fostului șef al Statului Major al Republicii Moldova Igor Gorgan, cu „curatorul” său de la Serviciul de informații militare a Forțelor Armate a Federației Ruse (GRU), colonelul Alexei Makarov. Potrivit investigației, Gorgan ar fi raportat în mod regulat despre situația politică internă din Republica Moldova și ar fi transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean ai Apărării.
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Incident grav la Ambasada Israelului în România, unde un bărbat a amenințat că se autoincendiază iar apoi a aruncat cu cocktail Molotov spre Ambasadă. O echipă de intervenție a brigăzii antitero din cadrul SRI care se afla la locație a acționat prompt, l-a imobilizat pe acesta și a procedat imediat la stingerea incendiului. Nu există victime sau pagube.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a oferit agențiilor de informații americane o ocazie rară de a recruta persoane din interiorul Kremlinului, nemulțumite de război. „Nemulțumirea creează o oportunitate unică pentru noi. Suntem foarte deschiși pentru colaborari", a declarat anul trecut directorul CIA, William Burns, citat de CNN.
Potrivit cotidianului The Daily Telegraph, Guvernul britanic a schimbat misiunea prioritară a serviciului de contrainformații MI5. Astfel, lupta împotriva teroriștilor va fi înlocuită cu căutarea spionilor străini, în special din Rusia și China.
Războiul hibrid dus de Federația Rusă a crescut în intensitate, remarcă The New York Times, structurile coordonate de serviciile de informați rusești încercând tot mai des să destabilizeze statele europene.
Un cetățean român a fost arestat pentru acțiuni de spionaj în favoarea Federației Ruse.
Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) rețeaua de agenți ai serviciului 5 al FSB al Federației Ruse pregătea asasinarea lui Volodimir Zelenski.
Statele Unite consideră că războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei este puțin probabil să se încheie în viitorul apropiat, potrivit directorului National Intelligence al Statelor Unite, Avril Haines.
Serviciile britanice de informații consideră că ancheta desfășurată de autoritățile ruse în cazul ministrului adjunct al apărării Timur Ivanov, suspectat de corupție, l-ar putea implica inclusiv pe prim-adjunctul ministrului rus al apărării, Ruslan Tsalikov, care a fost deja interogat de FSB, potrivit unui raport al Ministerului britanic al Apărării din 1 mai.
Cel puțin o treime din cei aproximativ 220 de diplomați ruși acreditați în Elveția, în birourile de la Berna și Geneva, sunt spioni pentru serviciile secrete ale Moscovei. Aceasta este afirmația Serviciului Confederal de Informații (DNB), agenția de informații elvețiană, făcută în raportul său pe anul 2023 privind securitatea națională.
Serviciile de informații din NATO au intensificat supravegherea Serbiei prin mijloace tehnice. Avioane ale SUA și Franței specializate în culegerea și analiza emisiilor radio au patrulat în apropierea frontierelor Serbiei în ultimele două săptămâni.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
Mai mulți membri ai personalului rus au fost expulzați de la sediul NATO din Bruxelles, deoarece Alianța "și-a dat seama că desfășurau activități care nu erau cu adevărat diplomatice, ci de intelligence". Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat acest lucru într-un interviu pentru Bild. În același timp, ziarul german Spiegel scrie că nu a fost precizată nici data incidentului și nici numărul de presupuși spioni ruși. Potrivit Reuters, concedierile au avut loc probabil de-a lungul ultimilor ani.
Mai mulți membri ai personalului diplomatic rus au fost expulzați din sediul NATO fiind suspectați de activități de spionaj, a anunțat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-un interviu publicat vineri de tabloidul german Bild, potrivit Agerpres și Reuters.
Conductele din Marea Baltică au fost destinate nu numai transportului de gaz? Ani de zile, Rusia a spionat Europa sub pretextul culegerii de informații pentru construcția Nord Stream, scrie site-ul cotidianului „Welt”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat joi ţara sa şi-a informat în prealabil aliaţii despre demiterea comandantului Eurocorps, general-locotenentul Jaroslaw Gromadzisnki, iar aceştia nu şi-au exprimat vreo îngrijorare. Decizia vine în plin scandal de spionaj în Polonia, după ce înaltul oficial militar polonez face subiectul unei anchete a SKW - serviciul de contrainformații militare al Poloniei.
Frăția militară iraniano-rusă e mult mai extinsă decât se știa public. Dacă până acum știam de ”trocul” rachetelor și dronelor iraniene cu aeronavele militare rusești, iată că lista echipamentelor ce fac obiectul cooperării este mult mai lungă.
Congresmenii i-au întrebat pe directorii agențiilor de informații americane ce anume încearcă Putin să obțină în Ucraina și ce reprezintă pentru el actualul război, în cadrul unei audieri în Camera Reprezentanților a SUA, la 12 martie.
Raportul serviciilor secrete americane avertizează că Balcanii de Vest se pot confrunta cu conflicte etnice în 2024, potrivit publicației kosovare Telegrafi. Comunitatea de Informații a Statelor Unite și-a făcut public, recent, raportul anual, în care sunt evidențiate amenințările care se așteaptă să afecteze stabilitatea globală, cu o atenție deosebită acordată Balcanilor de Vest.
Potrivit jurnalistului bulgar Khristo Grozev, care conduce grupul de investigaţii jurnalistice Bellingcat, serviciile ruse de informaţii au început operațiunea de eliminare a președintelui Ucrainei cu mult înainte de invazia la scară largă. Detaliile tentativei de asasinare a conducerii politice a Ucrainei, inclusiv a președintelui Volodimir Zelenski, au fost dezvăluite de jurnalistul de investigație Khristo Grozev. El a declarat acest lucru pe 2 martie pe canalul de YouTube ''Zygar''. Grozev a subliniat că GRU a început operațiunea de eliminare a primei persoane din stat cu multe luni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Statele Unite au arestat un ofițer militar sub acuzația de vânzare de informații confidențiale legate de capacitățile armatei americane. Sergentul Corbin Schultz, care lucrează ca analist militar de informații, a primit șase capete de acuzare pentru în vederea obținerii și dezvăluirii de informații din domeniul apărării militare și mituirea unui funcționar public. Tânărul de 24 de ani a fost arestat la granița dintre Tennessee și Kentucky la scurt timp după ce a fost anunțată inculparea.
Structurile de informații rusești au folosit un agent sârb pentru a accesa zona instituțională a Uniunii Europene.
Rușii au publicat o înregistrare audio cu doi generali germani din cadrul Forțelor Aeriene Germane care discută despre livrarea de rachete aer-sol cu rază lungă de acțiune Taurus către Ucraina. Înalții oficiali ai Bundeswehr-ului vorbesc inclusiv despre lovirea Crimeei cu Taurus.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.
Marca auto românească ARO (prescurtare de la Auto Romania) a fost una dintre cele mai cunoscute și emblematice companii producătoare de vehicule de teren din această regiune. După Revoluția din 1989 a existat o oportunitate de a salva ARO prin privatizare, iar un stat era mai mult de interesat de proces. Nu s-a concretizat iar ARO azi e istorie.
Atacurile forțelor armate ucrainene asupra aerodromurilor militare ale Rusiei, atacuri soldate cu pierderi istorice ale ocupantului, au generat o dezbatere între experții militari ruși cu privire la viitorul aviației strategice.
O dispută de proporții se prefigurează la Pentagon, unde se dorește prioritizarea dezvoltării avionului de vânătoare stealth F-47 al U.S. Air Force în detrimentul planurilor U.S. Navy de a-și dezvolta propriul avion de ultima generație, F/A-XX. Argumentul central invocat de Departamentul Apărării este că urmărirea simultană a celor două programe ar putea întârzia ambele inițiative cruciale pentru viitorul aerian al SUA.
Cele mai noi cipuri de la Nvidia au făcut progrese semnificative în antrenarea sistemelor mari de inteligență artificială, potrivit unor date publicate miercuri. Numărul de cipuri necesare pentru antrenarea modelelor mari de limbaj a scăzut considerabil.
Cel mai mare producător de vehicule militare din Italia - Iveco Defence Vehicles (IDV) - ar putea fi vândut până la sfârșitul anului.
Administrația Suedeză pentru Materiale de Apărare a selectat radarul de supraveghere aeriană cu baza la sol de nouă generație Lockheed Martin TPY-4 pentru a spori capacitatea de supraveghere la distanță a țării, devenind astfel a treia națiune care alege această platformă radar de a 5-a generație.
Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.
De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).
În urma unei operațiuni de amploare a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), denumită "Pânza de Păianjen", care a vizat mai multe aerodromuri militare rusești, Federația Rusă depune acum eforturi considerabile pentru a minimiza și ascunde pierderile devastatoare suferite. Operațiunea, care a fost pregătită timp de un an și jumătate, a vizat distrugerea a 41 de bombardiere strategice, inclusiv avioane de tip Tu-160, Tu-95MS, Tu-22M3, aeronave de avertizare timpurie A-50 și avioane de transport militar.
La data de 4 iunie 2025, Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv ce a dublat tarifele la importurile de oțel și aluminiu de la 25% la 50%, decizie ce a intrat în vigoare imediat, provocând reacții în lanț în comerțul global și în industria americană de apărare. Ordinul, care menține tarifele pentru Regatul Unit la 25%, are ca scop stimularea producției interne de oțel și aluminiu și abordarea preocupărilor de securitate națională legate de dependența de metalele străine.
România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, pe măsură ce deficitele fiscale și de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, notează ultimul raport al Comisiei Europene privind stimularea competitivității UE.
Un raport recent al Comandamentului de Pregătire și Doctrină al Armatei S.U.A. (TRADOC), intitulat „How China Fights in Large-Scale Combat Operations”, oferă o evaluare aprofundată a strategiei militare a Chinei, a conceptelor sale operaționale și a caracteristicilor Forțelor Terestre ale Armatei de Eliberare a Poporului (PLAGF). Analiza subliniază o schimbare semnificativă în abordarea Beijingului față de securitatea globală și proiecția puterii militare.
Într-o operațiune coordonată și de lungă durată, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un al treilea atac asupra Podului Crimeei, vizând de această dată structurile subacvatice ale acestuia. Acțiunea, care a avut loc în dimineața zilei de 3 iunie 2025, a implicat detonarea a echivalentul a 1100 kg de explozibil TNT, provocând „avarii severe” pilonilor subacvatici ai podului.
Recunoscând necesitatea unei inovații tehnologice accelerate în războiul modern, Pentagonul a lansat o nouă inițiativă ambițioasă prin intermediul Oficiului de Inovație în Apărare (DIU). Numită ''Project GI'', această inițiativă își propune să integreze feedback-ul direct de pe front într-un ciclu continuu de proiectare, testare și implementare a sistemelor de drone, imitând agilitatea care a permis forțelor ucrainene să depășească armata rusă în implementarea de noi tehnologi.
Un tribunal rus l-a condamnat pe Alexander Terekhov, în vârstă de 32 de ani, la închisoare pe viață, în lipsă. El a fost găsit vinovat de trădare. Potrivit Procuraturii Generale a Federației Ruse, fostul marinar rus a fost recrutat de serviciile de informații militare ale Ucrainei pentru a comite sabotaje asupra navei purtătoare de rachete Serpukhov, dotată cu rachete de croazieră Kalibr.
F-16 Block 70, cea mai modernă versiune a F-16 american, cu elemente inclusiv de generația a 5-a, rămâne un avion alfat la mare căutare nu doar în Europa unde Bulgaria și Slovacia au ales versiunea Viper, dar și în Asia unde SUA urmăresc contracararea Chinei.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat informațiile publicate în exclusivitate de DefenseRomania și explică totodată de ce s-a decis achiziția unei nave de patrulare (OPV), cunoscută și sub denumirea de corvetă ușoară, din Turcia. E vorba de o navă din clasa Hisar; totodată, DefenseRomania vine cu noi informații ale ofertei „ratate”. Dar să le luăm pe rând.
Într-un comunicat de presă dat publicității astăzi (03.06.2025), Ministerul ceh al Apărării a anunțat că oferta suedeză de prelungire a închirierii a 12 avioane de vânătoare de tip JAS-39 Gripen pentru o sumă de 16,695 miliarde de coroane (670 de milioane de euro) a fost aprobată de Colegiul ministerului.
Potrivit imaginilor publicate de surse militare rusești, armata Kremlinului utilizează deja sistemul laser de apărare antiaeriană “Silent Hunter”, fabricat în China, pentru combaterea eficientă a dronelor ucrainene.
Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că a desfășurat o nouă operațiune specială unică și a lovit Podul Crimeea, marți, 3 iunie.
Pe 2 iunie, Ambasada Italiei la București a organizat o recepție cu ocazia Zilei Naționale a Italiei, la care au participat numeroși invitați din partea autorităților române, ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și reprezentanți ai comunității de afaceri româno-italiene.
Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au reiterat marţi că la următorul summit NATO de la Haga (24-26 iunie) vor susţine împreună ca toţi membrii Alianţei Nord-Atlantice să aloce pentru apărare 5% din PIB, transmit Agerpres și EFE.
O operațiune militară fără precedent, pregătită în secret timp de 18 luni de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a zguduit Rusia, lovind cinci baze aeriene strategice și provocând daune semnificative flotei de bombardiere cu rază lungă de acțiune a Moscovei. Ceea ce a șocat cel mai mult analişti militari şi experţi în intelligence a fost distanța la care au fost efectuate atacurile, unele ținte aflându-se la peste 4.500 de kilometri de granița Rusiei cu Ucraina, mult dincolo de raza de acțiune cunoscută a oricărei arme ucrainene.
Belgia se pregătește să finalizeze o comandă pentru alte 21 de avioane de vânătoare F-35A, mărind flota sa totală la 55 de unități. Această decizie, publicată de De Morgen și programată înaintea viitorului summit NATO de la Haga, face parte dintr-un plan de investiții de 36 de miliarde de euro, menit să modernizeze forțele armate ale țării până în 2035. Decizia subliniază angajamentul Belgiei de a atinge standardele Alianței, în special ținta de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, pe fondul tensiunilor geopolitice cu Rusia.
La data de 3 iunie 2025, un avion de vânătoare ucrainean Su-27 a lovit un sistem rusesc de apărare antiaeriană cu o rachetă antiradar AGM-88 HARM, furnizată de SUA. Incidentul, relatat de publicația ucraineană de apărare Militarnyi, a avut loc în sprijinul unui grup de avioane de atac și a implicat un pilot din Brigada 39 de Aviație Tactică a Ucrainei.
România face pași importanți pentru modernizarea și consolidarea industriei sale de apărare, printr-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, care vizează atât co-producția de muniție la standarde NATO, cât și achiziția de tancuri Abrams. Această inițiativă subliniază angajamentul României față de securitatea regională și consolidarea flancului estic al NATO.
Pe fondul îndoielilor cu privire la angajamentul SUA față de NATO și față de asigurarea securității europene, Marea Britanie intenționează să își consolideze rolul în cadrul alianței privind descurajarea nucleară. Astfel, prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat pe 2 iunie că va pune țara în stare de „pregătire de luptă” pentru a răspunde agresiunii ruse în Europa, în timp ce guvernul britanic explorează noi opțiuni, cum ar fi avioanele de vânătoare purtătoare de armament nuclear, ca parte a planurilor de creștere a contribuției nucleare a Londrei la NATO.
Pe măsură ce războiul modern continuă să evolueze, nevoia de agilitate pe câmpul de luptă devine tot mai stringentă. Un exemplu elocvent al acestei tendințe este reprezentat de adoptarea rapidă a dronelor FPV (First-Person View), care au devenit un instrument esențial în conflictele contemporane. Aceste drone, utilizate la început în scopuri civile, s-au transformat în piese cheie ale arsenalului tactic, iar acum, inovații precum micro-fabricile mobile promit să revoluționeze modul în care forțele armate se aprovizionează cu ele.
Fostul secretar de stat american, Mike Pompeo, consideră că Statele Unite nu au făcut suficient pentru a opri războiul Rusiei și a restabili pacea în Ucraina în 2014. Pompeo, care a condus diplomația americană între 2018 și 2021 în timpul primului mandat al lui Donald Trump, a făcut declarații pe acest subiect în timpul celei de-a doua ediții (31 mai) a Forumului de Securitate a Mării Negre de la Odessa”.