Acum câteva zile înaltul reprezentant al președinției ruse pentru Afganistan, Zamir Kabulov a anunțat că guvernul rus a invitat reprezentanți ai mișcării talibane din Afganistan la o întâlnire diplomatică în Moscova.
Kabulov a justificat această decizie privind întâlnirea oficială cu reprezentanții talibani prin faptul că aceștia controlează jumătate din teritoriul afgan și, deci, din acest motiv ar trebui să fie incluși într-un eventual plan lărgit de pace.
Deși această mișcare poate să fie foarte interesantă din punct de vedere al desenului de securitate pe care Rusia îl imaginează în zona Afganistan, cu precădere pe linia pakistaneză, excluderea Statelor Unite din ”formatul Moscova”, cum i se spune, limitează abilitatea acesteia de a exercita orice tip de influență în ceea ce privește traiectoria conflictului intern din Afganistan.
Avansul intereselor rusești în Afganistan este văzut din punct de vedere critic de către Uniunea Europeană cât și de către SUA pentru că acestea consideră că Rusia va utiliza aceste viitoare discuții pentru a-și construi un rol de mediator efectiv în interiorul politicii afgane între mișcarea talibană și președintele afgan Ashraf Ghani. Statele Unite ale Americii au condamnat deja această strategie rusească, solicitând Rusiei să nu mai înarmeze facțiuni talibane care luptă în acest moment pentru superioritate în teritoriile afgane împotriva ISIS.
Având în vedere această condamnare, Ministerul de Externe rus a negat orice implicare în aceste lupte, dar este foarte bine cunoscută declarația generalului Miller care este comandantul militar în Afganistan cu privire la suportul rusesc acordat facțiunilor militare ale talibanilor în lupta lor cu ISIS. Acest suport rusesc se alătură suportului militar și de armament acordat de către Pakistan și Iran. Iată un triunghi foarte dur și extrem de periculos pentru interesele europene și americane în Afganistan.
Obiectivele Rusiei în Afganistan
În acest sens se poate vorbi de o recalibrare a politicilor rusești în Afganistan cu dorința netă de a reduce influența iraniană și a crește influența pakistaneză, într-un joc de șah foarte subtil cu care Kremlinul ne-a obișnuit deja. Iranul, prin suportul acordat unor facțiuni islamice anti-talibane, a creat un conflict cu Rusia și cu Pakistanul care sprijină facțiunile talibane.
Sensul real al mișcărilor diplomatice propuse de ”formatul Moscova” este acela de a creiona o strategie anti-americană în Afganistan și de a izola ceea ce atât Pakistanul cât și Iranul numesc ”o președinție afgană extrem de pro-americană”.
În acest sens Rusia se alătură din punct de vedere ideologic acestei linii anti-americane, dar cu interesul propriu de a-și construi influența pe care apoi să o negocieze la Washington, pentru a crea un nou pol de influență pe agenda discuțiilor permanente pe care le are cu SUA.
O altă fațetă a acestei mișcări a Moscovei se referă la creșterea credibilității politicii rusești în interiorul Organizației de Cooperare Shanghai, cea mai importantă organizare a statelor din Sud-Estul Asiei și Asiei Centrale din punct de vedere economic și politic. Această fațetă se referă la relația directă între Rusia și China unde Rusia dorește să își construiască un element de influențare în ceea ce privește politicile chineze în Afganistan și în relația Beijingului cu Iranul. În acest sens, Rusia dorește să construiască un pod mult mai amplu de influențare a Organizației de Cooperare de la Shanghai.
Moscova dorește vizibilitate
Alături de încercarea Rusiei de a-și construi o influență mult mai mare în cadrul Organizației, Moscova dorește să își crească și vizibilitatea în raport cu celelalte state sud-asiatice și în special sud-est asiatice. Formularea pe care ministrul de externe Lavrov a avut-o acum câteva zile cu privire la prezența Rusiei în Oraganizația de la Shanghai este simbolică. Organizația de la Shanghai poate să fie mai importantă decât ASEAN. Această definiție ne dovedește, și dovedește specialiștilor, dorința Rusiei de a-și întări rolul de primă putere asiatică într-un spațiu de dialog care să acopere atât Europa cât și Asia prin înțelegerile cu China.
Iată deci, Rusia își continuă politica sa de a deveni pivot într-o triunghiulație globală a politicii sale, între Europa și Statele Unite, între Asia și Europa în relația sa cu UE și între Asia și China în relația sa cu China. O triunghiulație care presupune în primul rând prezența Rusiei atât militară cât și economică în spațiile de conflict. Iar cum Afganistanul este și astăzi un spațiul de conflict între cele trei mari supraputeri, SUA, China și Rusia, Moscova dorește ca amprenta ei să fie foarte vizibilă.
Parteneri talibani moderați?
Însă ca acest scenariu să fie de succes, Rusia va trebui să găsească în cadrul ”formatului Moscova” parteneri mult mai moderați în cadrul mișcării talibane din Afganistan. Acești parteneri moderați sunt foarte greu de găsit iar întoarcerea generalului Dostum în Afganistan acum câteva zile, succesul acestei întoarceri și impactul pe care acest general experimentat al conflictului din interiorul Afganistanului, va avea ca efect întărirea influenței pakistaneze și o creștere a rolului Iranului în rezolvarea conflictului afgan.
SUA așteapă de altfel cu interes rezultatele formatului dimplomatic de la Moscova fără însă a sprijini sub niciun fel prezența forțelor talibane în dialogul intern cu președinția și autoritățile centrale de la Kabul, și, totodată, fără a da niciun semn de simpatie față de încercările pakistanezo-iraniene de a stabiliza Afganistanul.
Următoarele luni par a fi foarte importante atât pentru rolul Rusiei în interiorul Afganistanului cât și pentru reîncălzirea realțiilor americano-chineze în acest domeniu.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
