Totul a pornit de la un articol publicat de Le Monde în care se vorbea în mod specific despre pregătirea militarilor din istoricul Regiment 126 Infanterie pentru „eventualitatea unui război”. Nu s-a precizat absolut nimic despre trimiterea trupelor franceze în Ucraina, fapt oricum imposibil de realizat fără o decizie politică asumată și, bineînțeles, discuții avansate cu aliații din NATO.
Însă informația din Le Monde cu privire exercițiile militare ale Regimentului 126 Infanterie a fost preluată de o platformă în limba rusă, EurAsia Daily. Aceștia au prezentat informația trunchiat, citându-i pe cei de la Le Monde, dar adăugând că jurnaliștii francezi au transmis că militarii istoricului Regiment vor fi trimiși să lupte în Ucraina. Fake news.
O informație preluată și trunchiată care a fost servită ulterior cu scopul dezinformării. Din păcate informația a fost preluată așa cum a fost transmisă de platforma rusă, de mai multe publicații din România și Republica Moldova.
Grupul de Luptă al NATO constituit în România și condus de Franța. Foto: Ministerul Apărării din Franța
DefenseRomania transmite punctul de vedere oficial al Ambasadei Franței în România cu privire la așa-zisa dislocare a trupelor franceze în Ucraina:
În presa online din România şi din Republica Moldova au apărut astăzi articole cu titlul „Franța trimite în Ucraina Regimentul 126 Infanterie al lui Napoleon, cu istoric împotriva Rusiei”, care, prin intermediul unei platforme de informaţii în limba rusă (EurAsia Daily), trunchiază şi deformează un articol din ziarul francez Le Monde.
Este vorba de articol publicat pe 20 martie 2024 de ziarul Le Monde, cu tiltlul „Au 126ᵉ régiment d’infanterie de Brive, l’ombre grandissante de la guerre en Ukraine”, în care se vorbeşte în mod specific despre pregătirea militarilor din acest regiment pentru „eventualitatea unui război”.
Franţa nu a anunţat niciodată trimiterea de trupe în Ucraina şi nu „se pregătește activ să participe la conflictul armat din Ucraina de partea regimului de la Kiev”, aşa cum s-a precizat în mod eronat în articolele menţionate anterior.
Orice informaţie cu privire la activitatea Franţei în cadrul NATO, atât cu privire la implicarea ţării în colaborarea militară cu Aliaţii, cât şi în ceea ce priveşte brigada multinaţională de la Cincu, unde Franţa este naţiune cadru, nu poate să vină decât din partea autorităţilor franceze.
În această perioadă caracterizată de numeroase dezinformări în mediul online, se impune o vigilenţă accentuată şi o verificare temeinică a surselor.
Președintele francez Emmanuel Macron, sursă foto Administrația Prezidențială a Franței. Élysée – Présidence de la République française
La mijlocul acestei luni președintele Franței, Emmanuel Macron, a recurs la noi raționamente pentru declarațiile sale ferme de susținere a Kievul, în contextul unor discuții intense privind modul în care ar putea ajuta în continuare, la nivel internațional, apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești.
Discuțiile la nivel european s-au intensificat având în vedere intensitatea operațiunilor militare rusești și întârzierile în aprobarea unei asistențe suplimentare pentru Ucraina din partea Statelor Unite, cel mai mare furnizor de arme pentru Armata ucraineană.
Într-un interviu special acordat pe 14 martie principalelor canale de televiziune franceze, Emmanuel Macron a reiterat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o amenințare pentru Europa și pentru întreaga lume și că europenii, a spus el, ar trebui să crească ajutorul acordat ucrainenilor și să își consolideze capacitățile de apărare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Propaganda rusă continuă să ne uimească cu forme de manifestare tot mai nuanțate și neașteptate. Un calendar neoficial creat în sprijinul veteranilor Serviciului Federal de Securitate (FSB) oferă o viziune extremă a perspectivei ruse pentru 2024.
Astăzi, 17 decembrie, canalul TV „Russia 24” a distribuit fragmente dintr-un interviu televizat cu președintele rus Vladimir Putin. Previzibil, liderul de la Kremlin a urmărit în discursu său identificarea și exploatarea elementelor care pot reprezenta fisuri în relația dintre Europa și SUA, iar pentru aceasta s-a centrat pe declarația recentă a președintelui american Joe Biden, potrivit căreia, dacă Ucraina este învinsă, Rusia ar putea ataca țări NATO.
Duminică, 17 decembrie, va fi o nouă zi importantă pentru Serbia, întrucât va organiza alegeri parlamentare anticipate, alegeri locale anticipate în 65 de comune și orașe, precum și alegeri extraordinare în provincia Voivodina.
Vorbind joi, 14 decembrie, la tradiționala conferință de presă de la sfârșitul anului, președintele rus Vladimir Putin, care deține puterea de aproape 24 de ani și care și-a anunțat săptămâna trecută candidatura pentru un nou mandat, a fost întâmpinat cu aplauze la intrarea în sală.
În decembrie, Rusia a accelerat propaganda și vorbește despre modul în care teritoriul Ucrainei se va micșora.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei și fostul președinte Dmitri Medvedev a denaturat declarațiile lui Biden și explică cum Ucraina poate fi redusă la regiunea Liov din vestul țării și poate exista în continuare ca țară independentă, îndeplinind astfel cererea Occidentului de independență.
Rusia a pierdut 87% din trupele pe care le avea în serviciu activ înainte de a lansa atacul asupra Ucrainei. De asemenea, a pierdut două treimi din tancurile pe care le avea în serviciu înainte de invazie, a raportat CNN, citând un raport desecretizat al serviciilor secrete americane, transmis luni Congresului.
Un panou provocator a apărut pe partea rusă a punctului de trecere a frontierei ruso-estonie Ivangorod-Narva, pe care scrie „Granițele rusești nu se termină nicăieri”. Consilierul ministrului de interne ucrainean Anton Herașcenko a atras atenția asupra provocarii Kremlinului.
Președintele rus Vladimir Putin a criticat Letonia pentru tratamentul acordat minorității ruse și a amenințat voalat țara baltică.
Kremlinul menține controlul total asupra societății ruse.
Ministerul de Interne al Rusiei a pregătit un proiect de lege care îi va obliga pe străini să semneze un „acord de loialitate” prin care le interzice să critice politica oficială, să discrediteze istoria militară sovietică sau să contravină valorilor tradiționale ale familiei.
Partidul Fidesz, condus de premierul ungar Viktor Orbán, a prezentat parlamentului un proiect de lege privind „protecția suveranității naționale”, în scopul apărării împotriva ceea ce denumește ingerința politică inadecvată a unor persoane sau grupuri străine, conform informațiilor Reuters.
Rusia a interzis intrarea unui număr de oficiali din Republica Moldova, o măsură care răspunde deciziei luate de autoritățile de la Chișinău, luna trecută.
Presa rusă, corespondenți militari, bloggeri și experți în domeniu au informat, pe 18.11.2023, că serviciile speciale din Federația Rusă au efectuat o operațiune de deturnare a unui avion de luptă ucrainean și de asigurare a zborului în siguranță a aeronavei către teritoriul rus. Teoria a fost combătută imediat de către ucraineni.
Rusia pune la cale o campanie de destabilizare a Ucrainei, cunoscută sub numele de "Maidan 3", cu scopul de a semăna haos și, în cele din urmă, de a promova o lovitură de stat, a declarat președintele Volodimir Zelenski în fața reporterilor la 16 noiembrie.
Zilele acestea un întreg scandal a alimentat propaganda rusă, dar a ținut și capul de afiș al unor publicații și posturi TV: În manualele din Ucraina încă apare sintagma „limba moldovenească” sau „literatura moldovenească și universală”. Kievul explică situația.
Rusia o condamnă pe artista Skochilenko la șapte ani de închisoare din cauza protestului împotriva războiului.
La 1 noiembrie, serviciile ruse de informaţii au lansat un ''atac informațional'' de amploare, denumit ''Maidan-3'', cu scopul de a destabiliza Ucraina, se arata într-o investigaţie media a publicaţiei ucrainene ONLINE.ua care citează surse din domeniul securității și apărării.
Potrivit agenției de presă TASR din Slovacia, care citează informații publicate de agenția Reuters, pe 13.11.2023, două agenții de știri de stat din Federația Rusă au lansat luni o serie de avertismente privind deplasarea trupelor rusești “în poziții mai avantajoase” la est de Râul Nipru. După câteva minute, știrile au fost retrase, fapt ce evidențiază confuzia din sistemul militar rus și acoperirea mediatică a situației de pe câmpul de luptă.
Războiul din Ucraina continuă să solicite societățile occidentale.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului român de externe, Radu Filip, a reacționat la declarațiile venite de la Maria Zaharova, șefa comunicării din MAE rus, un personaj care s-au remarcat în ultimii doi ani prin limbajul extrem de agresiv la adresa Occidentului.
Andrii Iusov, un reprezentant al Serviciului de Informații al Apărării (GUR) din Ucraina, consideră că recentele știri false despre presupusa moarte a președintelui rus Vladimir Putin au fost menite să testeze reacțiile rușilor obișnuiți, ale elitelor și ale instituțiilor de propagandă.
Țara se confruntă cu un moment de cotitură — atât în ceea ce privește poziția sa față de Ucraina, cât și în ceea ce privește poziția sa în Europa, cred editorialiștii de la Foreign Policy.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au atacat luni noapte ținte militare din sudul Siriei, ca răspuns la mai multe rachete siriene care au fost îndreptate spre sud de Israel, spre Înălțimile Golan, potrivit The Jerusalem Post.
Uniunea Europeană va începe în următoarele zile o consultare a țărilor membre cu privire la următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Acest al 12-lea set de sancțiuni al blocului ar putea include interzicerea diamantelor rusești pe piața europeană, adică o nouă limitare a posibilităților Rusiei de a eluda sancțiunile, precum și listarea companiilor din țări terțe care ajută Moscova să facă acest lucru.
Propaganda rusă dedică un material sistemelor de armament care „vor ajuta Rusia să obțină victoria” decisivă în așa-numita operație militară specială, adică invadarea brutală și neprovocată a Ucrainei. Și, printre sistemele de armament prezentate de ruși, se numără și aruncătoare de flăcări TOS-2 Solntsepek pe care rușii susțin că Armata de ocupație rusă le-a folosit deja în Ucraina.
Într-un gest de ipocrizie rar întâlnit, președintele rus Vladimir Putin, acuzat de crime de război împotriva ucrainenilor de Curtea Penală Internațională de la Haga, a avertizat Israelul că intrarea în Fâșia Gaza ar atrage de la sine atrocități și a făcut un apel la pace.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află în vizită oficială în România. După discuțiile avute cu preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, cei doi şefi de stat au făcut o serie de declarații.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a reușit să atragă iar atenția comunității internaționale provocând NATO cu întrebarea: „Ei bine, prieteni NATO, ați terminat de jucat?”, cu care își începe o postare în această notă pe canalul său de Telegram,
Rusia și-a extins legislația privind "agenții străini" de la invazia pe scară largă a Ucrainei. Kremlinul a folosit cu succes statutul de "agent străin" ca instrument de manipulare a opiniei publice pentru a sprijini cursul anti-occidental și pro-război al Rusiei, se afirmă în raportul zilnic al agenției britanice de informații din cadrul Ministerului britanic al Apărării.
Directoarea Rosmolodej (Agenția Federale pentru Problemele Tineretului din Federația Rusă), Ksenia Razuvaeva, a declarat ieri în timpul discursului ținut în plenul Dumei de Stat că ponderea tinerilor care se simt mândri de Rusiai s-a dublat în ultimii doi ani - de la 46% la 91%.
Cancelarul german Olaf Scholz le-a cerut vineri aliaților europeni să reconsidere dacă pot acorda mai mult sprijin apărării aeriene a Ucrainei. El a amintit că Germania a decis să predea Ucrainei al treilea sistem de apărare aeriană Patriot. Rachetele de croazieră Taurus rămân în Germania.
Surse rusești și ucrainene au anunțat faptul că, în cursul nopții de 27.04.2024, Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au executat un nou atac masiv cu rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Președintele Recep Tayyip Erdogan a exprimat speranța că viitorul secretar general al NATO va acorda o atenție deosebită preocupărilor Turciei privind terorismul în timpul întâlnirii sale de vineri cu Mark Rutte, considerat favorit pentru a prelua funcția, conform informațiilor oferite de Agerpres, care citează AFP.
România intenționează să încheie în acest an procedura achiziției de obuziere pe șenile, procesul de selecție fiind pe ultima sută de metri.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
DefenseRomania reports from Korea, where an official Romanian delegation led by President Klaus Iohannis is also present. During the visit, several agreements were signed that will strengthen bilateral relations between the Republic of Korea and Romania.
Polonia ar putea ajuta Kievul să returneze cetățenii ucraineni de vârstă militară.
„Plângerile (ucrainenilor) cu privire la plecarea compatrioților din țară pentru a evita recrutarea sunt justificate”, a declarat ministrul polonez al apărării, Wladysław Kosiniak-Kamysz.
O astfel de acțiune ar marca prima desfășurare operațională a sistemului de rachete de când Ankara l-a primit în 2019, scrie presa străină.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat dur la recentul pachet de ajutoare de 60 de miliarde de dolari SUA pentru Ucraina, numindu-l o „recompensă” pentru adoptarea legii mobilizării.
Munițiile ghidate cu precizie de tip GLSDB nu au răspuns așteptărilor, în urma utilizării lor pe frontul din Ucraina. William LaPlante, subsecretarul american al apărării pentru achiziții, a vorbit despre acest lucru în cadrul ''Forumului de Securitate'' organizat de think tank-ul Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Washingtonul speră că noile livrări de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune către Ucraina vor determina Germania să trimită în sfârșit rachete Taurus pentru a ajuta Kievul să respingă invazia pe scară largă a Rusiei, a relatat la 25 aprilie televiziunea publică franceză TV5 Monde, citând un oficial american anonim.
Agenţia de presă Associated Press a aflat că Forțele Armate Ucrainene au retras de pe linia frontului tancurile Abrams furnizate de SUA din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, în timp ce americanii se plâng că ucrainenii nu folosesc echipamentul mai eficient.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China ar trebui să înceteze să mai susțină Federația Rusă în războiul pe care aceasta in poarta împotriva Ucrainei dacă dorește să aibă relații bune cu Occidentul și, de asemenea, a avertizat aliații să nu devină dependenți de resursele chinezești.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
