Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Inteligenţa artificială şi impactul asupra activităţii de intelligence
Intelligence
Data actualizării:
Data publicării:
Inteligența este un termen dificil de definit și pentru fiecare dintre noi poate însemna multe lucruri diferite. De fapt, ea a împărțit comunitatea științifică în multe părţi, zeci de ani la rând, iar controversele încă există asupra definirii sale exacte și a formei de măsurare. 
Sursa foto: maximizedigital.com
Sursa foto: maximizedigital.com

Comunitatea ştiintifică răspunde în mod clar că acest termen nu au fost încă definiti precis și că este greu să vorbim despre ceva care nu a fost definit cu exactitate. Totusi, pentru a fi cat mai aproape de adevar, inteligenţa a primit câteva definiţii.

Inteligența umană reprezintă calitatea mentală care se bazează pe abilitățile de a învăța din experiență, de a se adapta la noi situații, de a înțelege și de a trata concepte abstracte și de a folosi cunoștințele pentru a manipula mediul inconjurator . Prin inteligență se mai poate intelege şi abilitatea generală de rezolvare a problemelor cognitive. O abilitate mentală implicată în raționament, perceperea relațiilor și analogiilor, calculul şi învățare rapidă. De exemplu, într-un simpozion din 1921, doi psihologii americani, Lewis M. Terman și Edward L. Thorndike au încercat sa dea fiecare o definiție deosebită a inteligenței. Terman a accentuat ideea că inteligenţa reprezintă abilitatea de a gândi abstract, iar Thorndike spunea că inteligenţa este capacitatea de învățare și abilitatea de a oferi răspunsuri cat mai bune la întrebări.

 

Primi paşi către inteligenţa artificială

La mai puţin de patruzeci de ani de la simpozionul celor doi psihologi americani, oamenii de ştiinţa încep cercetarile în domeniu inteligeței artificiale (AI). Cercetarile din anii 50' aveau ca scop rezolvarea problemelor matematice și metodelor de calcul simbolice.

Ideea de a pune inteligenţa artificială să rezolve probleme compleze i-a venit lui Alan Turing, un tânăr britanic care în 1950, în lucrarea ,,Computing Machinery and Intelligence'' a cercetat posibilitatea matematică a inteligenței artificiale. Turing a sugerat că oamenii folosesc informații disponibile, precum și motive pentru a rezolva problemele și a lua decizii, întrebandu-se de ce nu pot mașinile să facă acest lucru?. Conceptul propus de Turing avea să prindă viaţă cinci ani mai târziu datorită a trei cercetătorii. Herbert Simon, Allen Newell și John Shaw au creat între anii 1955-1956, Teoretician Logic, primul program special conceput pentru a imita abilitățile unei ființe umane de a rezolva probleme.

Termenul de inteligență artificială a fost inventat în 1956, cu ocazia prezentarii primului proiect de inteligență artificială ,,Dartmouth Summer Research Project on Artificial Intelligence'', gazduit de oamenii de ştiintă John McCarthy și Marvin Minsky. În anii 1960, Departamentul de Apărare al SUA a manifestat interes pentru AI și a început să dezvolte computere care să imite raționamentul uman. Astfel, Agenția Proiectelor de Cercetare Avansată în Domeniul Apărării (DARPA) a finalizat proiectele de cartografiere stradală în anii 1970. DARPA a produs şi primi asistenți personali inteligenți în 2003, cu mult înainte ca Siri, Alexa sau Cortana să apară.

Inteligența artificială este o ramură a științei informatice care are ca scop crearea de mașini inteligente. AI a devenit o parte esențială a industriei tehnologice şi nu numai. Cercetarea asociată cu inteligența artificială este foarte tehnică și specializată. Problemele de bază ale inteligenței artificiale sunt programarea computerelor pentru anumite trăsături precum: cunoştinţe, raţionament, rezolvarea problemelor, percepţie, învăţare şi planificare.

 

Tehnologia cunoașterii este o parte esențială a cercetării AI

Mașinile pot acționa adesea și reacționează ca oamenii numai dacă au şi primesc informații abundente referitoare la tot ceea ce ne înconjoară pe noi toţi. Inteligența artificială trebuie să aibă acces la obiecte, categorii, proprietăți și relații între ele pentru a implementa ingineria cunoașterii.

Inteligenţa artificială este cunoscută astăzi sub numele de narrow AI (or weak AI) , deoarece a fost gândită cu scopul de a îndeplini sarcini restrânse (recunoaștere facială, căutări pe internet sau conducerea unei mașini). Cu toate acestea, obiectivul pe termen lung al multor cercetători este de a crea general AI (AGI or strong AI). În timp ce narrow AI poate depăși performanța omului, indiferent de sarcinile sale specifice, cum ar fi șahul, jocul GO sau rezolvarea unor ecuații matematice complexe, AGI ar avea în viitor capacitatea de al depăși pe om la aproape toate sarcinile cognitive. AGI mai este cunoscută și sub denumirea de inteligență generală artificială, este un sistem AI cu abilități cognitive umane generalizate, astfel încât atunci când îi este prezentată o sarcină necunoscută, are suficientă inteligență pentru a găsi o soluție.

Cercetările din domeniul inteligenței artificiale (AI) au demonstrat progrese tehnice semnificative în ultimii ani, mult mai repede decât se anticipase anterior. Din cate se pare, tendinţele sunt ca acest progres rapid va continua și chiar va accelera. Capacitățile existente în AI au un potențial semnificativ pentru securitatea națională. De exemplu, tehnologia de învățare a mașinilor existente ar putea permite un grad ridicat de automatizare în activitățile cu forță de muncă intensă, cum ar fi analiza imaginilor prin satelit și apărarea cibernetică. Cercetările viitoare în AI au potențialul de a oferi o tehnologie revoluționară pentru securitatea națională, la fel cum au fost armele nucleare, aeronavele, computerele și biotehnologia. Fiecare dintre aceste tehnologii au produs schimbări semnificative în strategia, organizarea, prioritățile și resursele alocate comunității de securitate națională. Cercetarile arată că progresele viitoare în AI vor avea cel puțin același impact.

Rapiditatea cu care se desfăşoară cercetările în domeniul AI vor afecta securitatea națională, determinând schimbarea în trei domenii: superioritate militară, superioritate informațională și superioritate economică, iar pană la implementarea lor în aceste domenii mai este doar un pas. Pentru superioritatea informaţiei, elemet cheie pentru orice agenţie sau
serviciu de intelligence, AI va spori dramatic capabilitățile pentru colectarea și analiza datelor, dar și crearea de date.

 

Inteligența artificială (AI) este un domeniu aflat în continuă dezvoltare care prezintă un potențial semnificativ pentru securitatea națională

Ca atare, Departamentul Apărării din S.U.A, (DOD) dezvoltă aplicații AI pentru o serie de funcții militare. Cercetarea AI este în curs de desfășurare a domeniile de colectare, analiză a informațiilor, logistică, operațiuni cibernetice, comandă și control și o varietate de vehicule militare autonome.

Este de aşteptat ca AI să fie deosebit de utilă pentru serviciile de intelligence din cauza seturilor mari de date disponibile pentru a fi supuse analizei. Ca atare, prima fază a proiectului Maven implica automatizarea procesării informațiilor în sprijinul campaniei contra-ISIS. În aceast proiect, rolul AI este de a automatiza activitatea analiștilor de informații care petreceau multe ore de cercetare a imaginilor video pentru furnizarea de informații utile în acțiuni militare, și le poate furniza în timp util pentru a face mult mai eficiente deciziile.

Pentru comunitatea de securitate națională a Statelor Unite, succesul incredibil de sincer al proiectului Maven, prefigurează oportunități enorme pe viitor, dar şi multe provocări care ţin de management organizațional, etică și strategicie. Agenția Centrală de Informații (CIA) are 137 de proiecte în dezvoltare care leagă AI de capacitatea de a îndeplini sarcini, cum ar fi recunoașterea imaginiilor (similară proiectului Project Maven; algoritmi și funcții de analiză a datelor) astfel încât analiștii de informaţii să poată anticipa evenimente viitoare, precum atacurile teroriste sau tulburările civile, pe baza unei analize ample a informațiilor din sursă deschisă.

 

România, primi paşi către o strategie în domeniul inteligenţei artificiale

Nu întâmplător am ales să abordez aceast subiect, decizia fiind motivă de ultimele dezbateri apărute în mass-media şi în spaţiul public din România, cu privire la achiziţia de către Poliţia Romană a unui soft de recunoaştere facială, care îi va ajuta pe anchetatori să-i depisteze rapid pe suspecţi, dar şi despre intenţia Ministerului Apărării Naţionale de a achiziţiona un sistem informatic, bazat pe inteligenţa artificială (AI), care să-i permită o monitorizare mai uşoară a conţinutului media care prezintă informaţii false despre Armata României.

Dar înainte de a discuta despre interesul a două dintre cele mai importante instituţii, care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru achiziţia unor sisteme informatice bazate pe inteligenta artificială, trebuie să vorbim mai întâi de toate despre cum stă România la capitolul dezvoltării de sisteme cu AI.

La începutul anului trecut, peste 100 de personalități din lumea academică, cercetare, oficiali, împreună cu companii de top care dezvoltă sisteme şi softwareuri bazate pe inteligență artificială au căzut de comun acord că trebuie să contribuie la realizarea unei strategii care să facă din România unul din liderii în domeniul AI. De ce? Pentru că AI are un potenţial extraordinar şi poate aduce beneficii însemnate la îmbunătățirea calității vieții românilor, la ridicarea nivelului de sănătate, la dezvoltarea orașelor inteligente, a agriculturii, transporturilor, a producției și serviciilor, şi nu în ultimul rând la ridicarea nivelului de securitate națională și individuală. Pornind de la identificarea nevoilor, aceste soluţii uşurează procese de muncă şi aduc avantaje importante în diferite domenii.

Cu alte cuvinte, România reprezintă un mediu propice pentru dezvoltarea tehnologică, iar companiile încep să dezvolte treptat tot mai multe soluţii bazate pe inteligenţa artificială. Acest lucru se poate observa într-un top realizat anul trecut de ziarul Adevărul care face trimite la 5 dintre cele mai importante companii care dezvoltă inteligenţa artificială în România: UiPath, NTT DATA, Shared Service şi Research & Development, Happy Recruiter şi pAIdAnalytix.

Dar să nu ne pierdem în detalii şi să revenim la ideea de bază a articolului, aceia dacă softwareuri bazate pe inteligenţă artificială merită implementate şi adoptate de institutii naţionale care se ocupă cu culegerea şi analiza informaţiilor din surse deschise.

La începutul aceste luni, doi tineri experţi români, unul în securitate informatică şi celălalt în analiză de intelligence, au prezentat într-o scurtă analiza pentru GeoDef.net, detaliile sistemului portabil de recunoaștere facială SCAR – realizat de aceştia.

Potrivit celor doi experţi, Sistemul de Control și Acțiune Rapidă – SCAR - este capabil să detecteze și să recunoască caracteristicile feței mai multor oameni într-un spațiu aglomerat și să ofere un feedback utilizatorului despre gradul de risc al persoanelor detectate.

Aceştia susţin că ideea de a crea un astfel de sistem le-a venit după ce tot mai multe state europene au manifestat interes pentru implementarea unor metode inedite de monitorizare și prevenţie prin intermediul unor concepte precum detecția și recunoașterea facială, care să le permită mai uşor identificarea persoanelor – urmărite la nivel internaţional şi aflate deja în bazele de date ale serviciilor de securitate – care doresc să comită atentate teroriste în Europa.

Ei susţin că sistemul lor a fost proiectat pentru a fi montat pe o pereche de ochelari, fiind format dintr-o cameră şi un display la nivelul uneia dintre lentile pe care se va primi mesajul răspuns al sistemului. Un astfel de sistem este dedicat pentru a putea fi folosit de către agenţii de securitate de la fiecare punct de control al frontierei care vor monitoriza în timp real fluxul de persoane, aplicând algoritmi de recunoaștere facială tuturor persoanelor care intră în raza de acţiune a dispozitivului.

 

Ce sistem IT de recunoaștere facială cumpără Poliţia Română ?

Poliţia Română va cumpără un sistem de recunoaştere facială în cadrul unui contract în valoare de 4.779.000 de lei, care cuprinde soft pentru identificare facială, servere, licenţe şi soluţii de stocare, dar şi training pentru peste 200 de persoane, precizează Profit.ro.

,,Proiectul va duce la îmbunătăţirea colectării datelor în cadrul "activităţilor informativ-operative şi de cercetare penală şi la extinderea cooperării şi a acţiunilor de prevenire şi combatere a formelor de criminalitate gravă şi terorism", se mai arată în caietul de sarcini.

Cms. şef Epure Valentin, directorul Institutului naţional de criminalistică, a declarat într-un interviu pentru Pro TV ca: ,,Să ne imaginăm un scenariu în care o persoană comite o infracţiune şi fapta e surprinsă de o cameră de supraveghere. Înregistrarea e mijloc de probă acum şi va fi şi în viitor. Organele judiciare vor prelua imaginile, criminaliştii vor extrage una, dou imagini statice şi vor folosi programul să facă nişte căutări în bazele de date. Când programul returnează o listă de candidaţi care prezintă asemănări cu suspectul nostru, criminalistul le analizează în parte şi ia el, personal o decizie."

,,Proiectul va duce la îmbunătăţirea colectării datelor în cadrul "activităţilor informativ-operative şi de cercetare penală şi la extinderea cooperării şi a acţiunilor de prevenire şi combatere a formelor de criminalitate gravă şi terorism", se mai arată în caietul de sarcini.

Bazele de date ale Poliţiei numără milioane de persoane, iar în lipsa unui soft automat, căutarea manuală unui suspect dura extrem de mult. Odată ce sistemul va fi conectat, cel puţin 2 milioane de profile vor putea fi comparate în câteva secunde.

 

MApN achiziționează un sistem cu inteligență artificială pentru combaterea fake news

Ministerul Apărării Nationle şi-a propus să devină una dintre structurile cheie ale sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională care cobate fenomenul fake news, utilizând un server cu inteligență artificială (AI). Astfel, MApN vrea să investească 1,1 milioane de lei pentru achiziționarea unor sisteme şi echipamente informatice pe care ar urma să le utilizeze în procesul de detectare a ştirilor false care au ca ţinta Armată României.

Pe platforma de licitaţii publice SEAP, UM 02415 aparținând Ministerului Apărării Naționale, a fost publicat, în cursul acestei saptamani, un anunț prin care se face referire la atribuirea unui contract în valoare de 1.119.882,35 RON. Cu această sumă, MApN vrea să achiziţioneze un sistem informatic pentru monitorizarea și procesarea conţinutului mass-media.

,,Se va încheia contract pentru furnizare echipamente IT pentru realizare sistem informatic necesar monitorizării și procesării informațiilor media pentru a reacționa la știrile false referitoare la MApN: sistemul este compus din: – lot 1: format dintr-un Servere AI și un server tip 1 estimat la 866.436,97 lei fără TVA; -lot 2: un Echipament de monitorizare TV a 24 posturi estimat la 242.521,01 lei fără TVA -lot 3: un Laptop tip 5 estimat la 10.924,37 lei fără TVA", se arată în descrierea licitației.

Ţinând cont de faptul că se precizează clar că este vorba despre echipamente IT - folosite la realizarea unui sistem informatic necesar monitorizării și procesării informațiilor media - este lesne de înţeles că va fi un sistem informatic bazat pe inteligenta artificială (IA), deoarece cantitatea de informaţii din surse deschise care vor trebui să fie procesate este foarte mare, iar analiştii de informaţii din MApN au nevoie de un astfel de sistem pentru a le uşura procesul de diseminare.

 

 

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

O unitate notorie a agenției ruse de informații militare (GRU) desfășoară atacuri cibernetice împotriva țărilor occidentale
Ce s-a ales de Wagner Group la un an de la moartea lui Evgheni Prigojin? Foștii mercenari fac acum parte din Rosgvardiya și din forțele cecene Akhmat
"Spionaj deosebit de intim", când agenții ruși își mint proprii copii. Detalii despre familia care a fost repatriată în Rusia după schimbul de prizonieri cu SUA
Forțele pentru Operaţii Speciale ale Ucrainei, atac asupra forţelor ruse aflate la gura de vărsare a fluviului Nipru (Foto/Video)
Serviciile speciale ucrainene plănuiau asasinarea președintelui Putin și ministrului rus al apărării. Planurile au fost dejucate după o convorbire telefonică între miniștrii apărării din Rusia și SUA
”Patria nu te-a uitat”, consemnul Kremlinului pentru toți spionii ruși din Vest. Schimbul de condamnați va amplifica acțiunile de spionaj ale Moscovei?
Discuțiile privind schimbul istoric de prizonieri între Occident și Rusia au durat peste 2 ani: Care a fost cel mai important deţinut pentru Moscova?
Parlamentul R. Moldova, penetrat de ruși? SIS efectuează o investigație privind un caz de spionaj rusesc în forul suprem al Moldovei
O unitate specială a agenției ruse GRU recrutează sabotori în Europa prin intermediul Telegram și TikTok
Serviciile franceze de informații au arestat un rus, bănuit că pregătea acte de „destabilizare” în timpul Jocurilor Olimpice, în colaborare cu o ”putere străină”
Expulzarea diplomatului român din Rusia arată că România respinge tentaculele ruse. Spionajul rus, o caracatiță ce se întinde în Europa
SBU a dejucat o tentativă de lovitură de stat în Ucraina. Un grup subversiv planifica preluarea Radei și schimbarea guvernului
ICEYE face diferența: Spionajul militar ucrainean dezvăluie cât de importată a devenit utilizarea în scopuri strategice a imaginilor obţinute din satelit
Fostul șef al Armatei R. Moldova le oferea rușilor inclusiv detalii ale rutei România - Ucraina. Cât de gravă e situația? „Dacă Rusia trece Nistrul, Moldova devine garnizoană rusă”
Investigaţie media: Fostul șef al Marelui Stat Major al Republicii Moldova a lucrat pentru Rusia. România, menţionată ca poartă de intrare a echipamentelor militare destinate Ucrainei
Hibrid, război hibrid. Rusia vrea să sperie Europa prin zeci de operații speciale de sabotaj, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare sau spionaj
Un sirian a aruncat cu cocktail Molotov în Ambasada Israelului din România. Brigada antitero a SRI a intervenit într-o fracțiune de secundă
Între epoca de după Războiul Rece și o eră nouă și incertă: CIA vede în războiul din Ucraina o oportunitate uriașă pentru a recruta spioni ruși
Contraspionajul britanic MI5 își schimbă centrul de greutate al activităților principale: Accentul va fi mutat de la teroriștii internaționali către spionii din Rusia și China
După spionaj, Rusia trece la următorul nivel: Serviciile ruse de informații și-au intensificat campania de sabotaj în Europa
O rețea coordonată de FSB-ul rusesc, destructurată de Serviciul ucrainean de Securitate. Președintele Ucrainei urma să fie asasinat într-un atac cu rachete antitanc
Înalt oficial american: Războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, puțin probabil să se încheie în viitorul apropiat
Serviciile secrete britanice indică numele unor înalți oficiali ruși care ar putea fi afectați de arestarea adjunctului ministrului rus al apărării
Cel puțin o treime dintre diplomații ruși din Elveția sunt spioni: Geneva a devenit un adevărat avanpost al spionajului rus
Serviciile de informații din NATO sunt cu ochii pe Serbia pe fondul escaladării tensiunilor cu Kosovo dar și din cauza exercițiului ”Vârtejul 2024”
Vizita unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii la Damasc, anunțată de o televiziune anti Assad, nu este confirmată de presă pro-guvernamentală siriană
Germania arestează doi cetățeni cu dublă cetățenie pentru legături cu serviciile ruse de informaţii: Principala ţintă, o bază militară cu tancuri Abrams pentru ucraineni
Spioni ruși la sediul NATO, atacuri asupra rețelelor de transport din UE, noi detalii despre rețeaua de spionaj din Austria
Spionaj la cel mai înalt nivel al NATO. Stoltenberg confirmă expulzarea mai multor diplomați ruși din sediul Alianței

Ştiri Recomandate

Rusia nu doar că refuză negocierea, dar accelerează mașinăria de război: Aprilie 2022 și iunie 2025, cele mai cumplite luni ale războiului (Raport oficial ONU)
Patriot și rachetele PAC-3 MSE au mai trecut un test critic în SUA. Interceptoarele sunt deja „combat proven” inclusiv împotriva hipersonicelor ruse Kinjal
Apărarea românească, cu ADN de Iron Dome. Ionuț Moșteanu confirmă că Rafael a câștigat licitația și speră „să nu ne încurcăm pe drum” în semnarea contractului
Doi luptători români din grupul Getica, răniți în Ucraina de o dronă FPV rusă folosită de ocupant pe post de mină. Paradoxal viața lor a fost salvată de o greșeală a rușilor
Ursula von der Leyen trece en fanfare de votul de încredere la moțiunea generată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea
Scrisoarea generalilor: Mai puține F-35 și anularea programului E-7 Wedgetail pot duce la înfrângerea SUA în următorul război. Demers fără precedent în America
România spune adio AK-47 și dă startul înzestrării cu arme de asalt și mașini de luptă în două programe gigant. Termen ambițios pentru semnarea contractelor
Rutte nu exclude cel mai horror scenariu: Există un risc tot mai mare ca Rusia și China să atace coordonat, rușii Alianța în Europa iar chinezii în Taiwan
Statele membre NATO continuă să monitorizeze submarinul rusesc Novorossiysk aflat acum în partea de vest a Mării Mediterane
Incident rar în Ucraina: Un agent SBU a fost asasinat la Kiev. Serviciu de securitate a confirmat incidentul
Șase țări au primit scrisori de informare de la Trump în care erau anunțate că SUA impun tarife. Printre ele și R. Moldova
US Army, prezentă la o paradă militară în Polonia. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Varșovia
EXCLUSIV
Cine este de vină pentru Războiul din Ucraina? O analiză a deciziilor greșite pe care Statele Unite le-au luat începând cu 1990
Raport: Peste 1.000 de componente occidentale, găsite în avioanele rusești Su-34 și Su-35S. Cum reuşeşte Rusia să ocolească sancţiunile economice?
Un stat membru NATO care a dat Ucrainei toate tancurile sale T-72, și-a format în schimb o armată pregătită pentru secolul XXI
Programul militar ucrainean Neptun, de interes pentru spionajul chinez: Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a reținut doi cetățeni chinezi pentru furt de secrete militare
Producția tancului K2 Black Panther, dedicată exclusiv Poloniei: Compania Hyundai Rotem triplează ritmul pe fondul unui nou contract masiv
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, primește interdicție de intrare în România din ”motive ce țin de siguranța națională”, precizează MAE
Taiwanul începe cele mai mari exerciții militare din istorie. Sistemele HIMARS, utilizate pentru prima dată
Tancuri Leclerc din cadrul Regimentului 1 de vânători al Armatei Franceze / Foto: 7th Army Training Command, flickr
EXCLUSIV
Cea mai mare prezență militară franceză externă e în România: Urmează „testul brigăzii” cu tancuri Leclerc. „Vom demonstra o proiecție de forță întregii lumi”
Test fără precedent: Un avion Rafale și un Mirage 2000 au lansat în premieră rachete MICA IR împotriva unor baloane aflate la 20 de km altitudine
Iranul și-a pierdut încrederea în S-300 rusești și preferă lansatoarele Chinei pentru a-și reconstrui apărarea aeriană distrusă de atacurile Israelului. Nici viitorul Su-35 iraniene nu e sigur
CEDO a condamnat Rusia pentru doborârea zborului MH17. Rusia, în spatele lovirii avionului de linie Boeing 777 al Malaysia Airlines soldat cu 298 de morți
România a preluat de la Bulgaria comanda Grupului naval pentru combaterea minelor în Marea Neagră
SUA „arată pisica” Rusiei printr-o declarație surprinzătoare despre Ucraina și rachete Tomahawk. Strategie de negociere sau Trump chiar și-a pierdut răbdarea?
Ambasadorul Franței în România: Nu suntem aici să atacăm pe nimeni ci să protejăm Alianța. Puterea nucleară a Franței contribuie la descurajare și la securitatea mondială
Soluții ”antiefracție” pentru frontiera cu Rusia: Lituania și Finlanda vor produce zeci de mii de mine antipersonal
Atac al Rusiei cu număr record de drone: Peste 700 de drone, lansate spre vestul Ucrainei, la sute de km de linia frontului. Polonia a ridicat din nou avioane F-16
Dacă aș fi din nou președinte... CNN a lansat o înregistrare audio cu Trump amenințând Rusia și China. ”Aș bombarda Moscova și Beijingul”
O veste nu tocmai bună despre noul portavion USS John F. Kennedy de 13 miliarde de dolari. De ce SUA vor avea doar 10 portavioane în loc de 11 timp de 1 an
Sistem de apărare antiaeriană de tip MANPAD Mistral 3. Photo source: MBDA
EXCLUSIV
Cum au ajuns sistemele Mistral 3 subiect de război politic. Ambasadorul Warnery: Nu e o „afacere” între Franța și România. Prețul e unic pentru toate statele implicate
Netanyahu s-a întâlnit cu Trump la Casa Albă pentru a doua zi la rând
Virajul lui Trump: Președintele SUA reia ajutorul pentru Ucraina, dar pune presiune pe Germania să suporte transferul unor sisteme Patriot
pixel