Comunitatea ştiintifică răspunde în mod clar că acest termen nu au fost încă definiti precis și că este greu să vorbim despre ceva care nu a fost definit cu exactitate. Totusi, pentru a fi cat mai aproape de adevar, inteligenţa a primit câteva definiţii.
Inteligența umană reprezintă calitatea mentală care se bazează pe abilitățile de a învăța din experiență, de a se adapta la noi situații, de a înțelege și de a trata concepte abstracte și de a folosi cunoștințele pentru a manipula mediul inconjurator . Prin inteligență se mai poate intelege şi abilitatea generală de rezolvare a problemelor cognitive. O abilitate mentală implicată în raționament, perceperea relațiilor și analogiilor, calculul şi învățare rapidă. De exemplu, într-un simpozion din 1921, doi psihologii americani, Lewis M. Terman și Edward L. Thorndike au încercat sa dea fiecare o definiție deosebită a inteligenței. Terman a accentuat ideea că inteligenţa reprezintă abilitatea de a gândi abstract, iar Thorndike spunea că inteligenţa este capacitatea de învățare și abilitatea de a oferi răspunsuri cat mai bune la întrebări.
Primi paşi către inteligenţa artificială
La mai puţin de patruzeci de ani de la simpozionul celor doi psihologi americani, oamenii de ştiinţa încep cercetarile în domeniu inteligeței artificiale (AI). Cercetarile din anii 50' aveau ca scop rezolvarea problemelor matematice și metodelor de calcul simbolice.
Ideea de a pune inteligenţa artificială să rezolve probleme compleze i-a venit lui Alan Turing, un tânăr britanic care în 1950, în lucrarea ,,Computing Machinery and Intelligence'' a cercetat posibilitatea matematică a inteligenței artificiale. Turing a sugerat că oamenii folosesc informații disponibile, precum și motive pentru a rezolva problemele și a lua decizii, întrebandu-se de ce nu pot mașinile să facă acest lucru?. Conceptul propus de Turing avea să prindă viaţă cinci ani mai târziu datorită a trei cercetătorii. Herbert Simon, Allen Newell și John Shaw au creat între anii 1955-1956, Teoretician Logic, primul program special conceput pentru a imita abilitățile unei ființe umane de a rezolva probleme.
Termenul de inteligență artificială a fost inventat în 1956, cu ocazia prezentarii primului proiect de inteligență artificială ,,Dartmouth Summer Research Project on Artificial Intelligence'', gazduit de oamenii de ştiintă John McCarthy și Marvin Minsky. În anii 1960, Departamentul de Apărare al SUA a manifestat interes pentru AI și a început să dezvolte computere care să imite raționamentul uman. Astfel, Agenția Proiectelor de Cercetare Avansată în Domeniul Apărării (DARPA) a finalizat proiectele de cartografiere stradală în anii 1970. DARPA a produs şi primi asistenți personali inteligenți în 2003, cu mult înainte ca Siri, Alexa sau Cortana să apară.
Inteligența artificială este o ramură a științei informatice care are ca scop crearea de mașini inteligente. AI a devenit o parte esențială a industriei tehnologice şi nu numai. Cercetarea asociată cu inteligența artificială este foarte tehnică și specializată. Problemele de bază ale inteligenței artificiale sunt programarea computerelor pentru anumite trăsături precum: cunoştinţe, raţionament, rezolvarea problemelor, percepţie, învăţare şi planificare.
Tehnologia cunoașterii este o parte esențială a cercetării AI
Mașinile pot acționa adesea și reacționează ca oamenii numai dacă au şi primesc informații abundente referitoare la tot ceea ce ne înconjoară pe noi toţi. Inteligența artificială trebuie să aibă acces la obiecte, categorii, proprietăți și relații între ele pentru a implementa ingineria cunoașterii.
Inteligenţa artificială este cunoscută astăzi sub numele de narrow AI (or weak AI) , deoarece a fost gândită cu scopul de a îndeplini sarcini restrânse (recunoaștere facială, căutări pe internet sau conducerea unei mașini). Cu toate acestea, obiectivul pe termen lung al multor cercetători este de a crea general AI (AGI or strong AI). În timp ce narrow AI poate depăși performanța omului, indiferent de sarcinile sale specifice, cum ar fi șahul, jocul GO sau rezolvarea unor ecuații matematice complexe, AGI ar avea în viitor capacitatea de al depăși pe om la aproape toate sarcinile cognitive. AGI mai este cunoscută și sub denumirea de inteligență generală artificială, este un sistem AI cu abilități cognitive umane generalizate, astfel încât atunci când îi este prezentată o sarcină necunoscută, are suficientă inteligență pentru a găsi o soluție.
Cercetările din domeniul inteligenței artificiale (AI) au demonstrat progrese tehnice semnificative în ultimii ani, mult mai repede decât se anticipase anterior. Din cate se pare, tendinţele sunt ca acest progres rapid va continua și chiar va accelera. Capacitățile existente în AI au un potențial semnificativ pentru securitatea națională. De exemplu, tehnologia de învățare a mașinilor existente ar putea permite un grad ridicat de automatizare în activitățile cu forță de muncă intensă, cum ar fi analiza imaginilor prin satelit și apărarea cibernetică. Cercetările viitoare în AI au potențialul de a oferi o tehnologie revoluționară pentru securitatea națională, la fel cum au fost armele nucleare, aeronavele, computerele și biotehnologia. Fiecare dintre aceste tehnologii au produs schimbări semnificative în strategia, organizarea, prioritățile și resursele alocate comunității de securitate națională. Cercetarile arată că progresele viitoare în AI vor avea cel puțin același impact.
Rapiditatea cu care se desfăşoară cercetările în domeniul AI vor afecta securitatea națională, determinând schimbarea în trei domenii: superioritate militară, superioritate informațională și superioritate economică, iar pană la implementarea lor în aceste domenii mai este doar un pas. Pentru superioritatea informaţiei, elemet cheie pentru orice agenţie sau
serviciu de intelligence, AI va spori dramatic capabilitățile pentru colectarea și analiza datelor, dar și crearea de date.
Inteligența artificială (AI) este un domeniu aflat în continuă dezvoltare care prezintă un potențial semnificativ pentru securitatea națională
Ca atare, Departamentul Apărării din S.U.A, (DOD) dezvoltă aplicații AI pentru o serie de funcții militare. Cercetarea AI este în curs de desfășurare a domeniile de colectare, analiză a informațiilor, logistică, operațiuni cibernetice, comandă și control și o varietate de vehicule militare autonome.
Este de aşteptat ca AI să fie deosebit de utilă pentru serviciile de intelligence din cauza seturilor mari de date disponibile pentru a fi supuse analizei. Ca atare, prima fază a proiectului Maven implica automatizarea procesării informațiilor în sprijinul campaniei contra-ISIS. În aceast proiect, rolul AI este de a automatiza activitatea analiștilor de informații care petreceau multe ore de cercetare a imaginilor video pentru furnizarea de informații utile în acțiuni militare, și le poate furniza în timp util pentru a face mult mai eficiente deciziile.
Pentru comunitatea de securitate națională a Statelor Unite, succesul incredibil de sincer al proiectului Maven, prefigurează oportunități enorme pe viitor, dar şi multe provocări care ţin de management organizațional, etică și strategicie. Agenția Centrală de Informații (CIA) are 137 de proiecte în dezvoltare care leagă AI de capacitatea de a îndeplini sarcini, cum ar fi recunoașterea imaginiilor (similară proiectului Project Maven; algoritmi și funcții de analiză a datelor) astfel încât analiștii de informaţii să poată anticipa evenimente viitoare, precum atacurile teroriste sau tulburările civile, pe baza unei analize ample a informațiilor din sursă deschisă.
România, primi paşi către o strategie în domeniul inteligenţei artificiale
Nu întâmplător am ales să abordez aceast subiect, decizia fiind motivă de ultimele dezbateri apărute în mass-media şi în spaţiul public din România, cu privire la achiziţia de către Poliţia Romană a unui soft de recunoaştere facială, care îi va ajuta pe anchetatori să-i depisteze rapid pe suspecţi, dar şi despre intenţia Ministerului Apărării Naţionale de a achiziţiona un sistem informatic, bazat pe inteligenţa artificială (AI), care să-i permită o monitorizare mai uşoară a conţinutului media care prezintă informaţii false despre Armata României.
Dar înainte de a discuta despre interesul a două dintre cele mai importante instituţii, care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru achiziţia unor sisteme informatice bazate pe inteligenta artificială, trebuie să vorbim mai întâi de toate despre cum stă România la capitolul dezvoltării de sisteme cu AI.
La începutul anului trecut, peste 100 de personalități din lumea academică, cercetare, oficiali, împreună cu companii de top care dezvoltă sisteme şi softwareuri bazate pe inteligență artificială au căzut de comun acord că trebuie să contribuie la realizarea unei strategii care să facă din România unul din liderii în domeniul AI. De ce? Pentru că AI are un potenţial extraordinar şi poate aduce beneficii însemnate la îmbunătățirea calității vieții românilor, la ridicarea nivelului de sănătate, la dezvoltarea orașelor inteligente, a agriculturii, transporturilor, a producției și serviciilor, şi nu în ultimul rând la ridicarea nivelului de securitate națională și individuală. Pornind de la identificarea nevoilor, aceste soluţii uşurează procese de muncă şi aduc avantaje importante în diferite domenii.
Cu alte cuvinte, România reprezintă un mediu propice pentru dezvoltarea tehnologică, iar companiile încep să dezvolte treptat tot mai multe soluţii bazate pe inteligenţa artificială. Acest lucru se poate observa într-un top realizat anul trecut de ziarul Adevărul care face trimite la 5 dintre cele mai importante companii care dezvoltă inteligenţa artificială în România: UiPath, NTT DATA, Shared Service şi Research & Development, Happy Recruiter şi pAIdAnalytix.
Dar să nu ne pierdem în detalii şi să revenim la ideea de bază a articolului, aceia dacă softwareuri bazate pe inteligenţă artificială merită implementate şi adoptate de institutii naţionale care se ocupă cu culegerea şi analiza informaţiilor din surse deschise.
La începutul aceste luni, doi tineri experţi români, unul în securitate informatică şi celălalt în analiză de intelligence, au prezentat într-o scurtă analiza pentru GeoDef.net, detaliile sistemului portabil de recunoaștere facială SCAR – realizat de aceştia.
Potrivit celor doi experţi, Sistemul de Control și Acțiune Rapidă – SCAR - este capabil să detecteze și să recunoască caracteristicile feței mai multor oameni într-un spațiu aglomerat și să ofere un feedback utilizatorului despre gradul de risc al persoanelor detectate.
Aceştia susţin că ideea de a crea un astfel de sistem le-a venit după ce tot mai multe state europene au manifestat interes pentru implementarea unor metode inedite de monitorizare și prevenţie prin intermediul unor concepte precum detecția și recunoașterea facială, care să le permită mai uşor identificarea persoanelor – urmărite la nivel internaţional şi aflate deja în bazele de date ale serviciilor de securitate – care doresc să comită atentate teroriste în Europa.
Ei susţin că sistemul lor a fost proiectat pentru a fi montat pe o pereche de ochelari, fiind format dintr-o cameră şi un display la nivelul uneia dintre lentile pe care se va primi mesajul răspuns al sistemului. Un astfel de sistem este dedicat pentru a putea fi folosit de către agenţii de securitate de la fiecare punct de control al frontierei care vor monitoriza în timp real fluxul de persoane, aplicând algoritmi de recunoaștere facială tuturor persoanelor care intră în raza de acţiune a dispozitivului.
Ce sistem IT de recunoaștere facială cumpără Poliţia Română ?
Poliţia Română va cumpără un sistem de recunoaştere facială în cadrul unui contract în valoare de 4.779.000 de lei, care cuprinde soft pentru identificare facială, servere, licenţe şi soluţii de stocare, dar şi training pentru peste 200 de persoane, precizează Profit.ro.
,,Proiectul va duce la îmbunătăţirea colectării datelor în cadrul "activităţilor informativ-operative şi de cercetare penală şi la extinderea cooperării şi a acţiunilor de prevenire şi combatere a formelor de criminalitate gravă şi terorism", se mai arată în caietul de sarcini.
Cms. şef Epure Valentin, directorul Institutului naţional de criminalistică, a declarat într-un interviu pentru Pro TV ca: ,,Să ne imaginăm un scenariu în care o persoană comite o infracţiune şi fapta e surprinsă de o cameră de supraveghere. Înregistrarea e mijloc de probă acum şi va fi şi în viitor. Organele judiciare vor prelua imaginile, criminaliştii vor extrage una, dou imagini statice şi vor folosi programul să facă nişte căutări în bazele de date. Când programul returnează o listă de candidaţi care prezintă asemănări cu suspectul nostru, criminalistul le analizează în parte şi ia el, personal o decizie."
,,Proiectul va duce la îmbunătăţirea colectării datelor în cadrul "activităţilor informativ-operative şi de cercetare penală şi la extinderea cooperării şi a acţiunilor de prevenire şi combatere a formelor de criminalitate gravă şi terorism", se mai arată în caietul de sarcini.
Bazele de date ale Poliţiei numără milioane de persoane, iar în lipsa unui soft automat, căutarea manuală unui suspect dura extrem de mult. Odată ce sistemul va fi conectat, cel puţin 2 milioane de profile vor putea fi comparate în câteva secunde.
MApN achiziționează un sistem cu inteligență artificială pentru combaterea fake news
Ministerul Apărării Nationle şi-a propus să devină una dintre structurile cheie ale sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională care cobate fenomenul fake news, utilizând un server cu inteligență artificială (AI). Astfel, MApN vrea să investească 1,1 milioane de lei pentru achiziționarea unor sisteme şi echipamente informatice pe care ar urma să le utilizeze în procesul de detectare a ştirilor false care au ca ţinta Armată României.
Pe platforma de licitaţii publice SEAP, UM 02415 aparținând Ministerului Apărării Naționale, a fost publicat, în cursul acestei saptamani, un anunț prin care se face referire la atribuirea unui contract în valoare de 1.119.882,35 RON. Cu această sumă, MApN vrea să achiziţioneze un sistem informatic pentru monitorizarea și procesarea conţinutului mass-media.
,,Se va încheia contract pentru furnizare echipamente IT pentru realizare sistem informatic necesar monitorizării și procesării informațiilor media pentru a reacționa la știrile false referitoare la MApN: sistemul este compus din: – lot 1: format dintr-un Servere AI și un server tip 1 estimat la 866.436,97 lei fără TVA; -lot 2: un Echipament de monitorizare TV a 24 posturi estimat la 242.521,01 lei fără TVA -lot 3: un Laptop tip 5 estimat la 10.924,37 lei fără TVA", se arată în descrierea licitației.
Ţinând cont de faptul că se precizează clar că este vorba despre echipamente IT - folosite la realizarea unui sistem informatic necesar monitorizării și procesării informațiilor media - este lesne de înţeles că va fi un sistem informatic bazat pe inteligenta artificială (IA), deoarece cantitatea de informaţii din surse deschise care vor trebui să fie procesate este foarte mare, iar analiştii de informaţii din MApN au nevoie de un astfel de sistem pentru a le uşura procesul de diseminare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Nava petrolier Eagle S, despre care se crede că face parte din flota umbră a Rusiei și care a fost reținută de Finlanda pe 26 decembrie în legătură cu defectarea unui cablu de comunicații în Marea Baltică, transporta echipamente care puteau fi folosite pentru a spiona avioane și navele NATO. Informația a fost publicată de ziarul britanic Lloyd's List, pe 27 decembrie.
Serviciul național de informații din Coreea de Sud confirmă că Forțele armate ucrainene au capturat pentru prima dată un soldat din Republica Populară Democrată Coreeană care a luptat de partea Rusiei, a relatat agenția Yonhap.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat că au arestat membri ai "unei vaste reţele de agenţi ruşi" care aveau drept misiune să spioneze aerodromuri militare ce pot găzdui avioane militare F-16 furnizate Ucrainei de către Occident, relatează Agerpres și AFP.
La începutul acestui an, autoritățile britanice au arestat șase bulgari acuzați de spionaj în favoarea Rusiei. Săptămâna trecută, doi dintre aceștia - Orlin Rusev și Biser Djambazov - au pledat vinovați în instanță, marcând un punct de cotitură în ceea ce a fost numit cazul „Spy Cell”. Detaliile activităților lor secrete, dezvăluite în fața Curții Penale Centrale din Londra, descriu o imagine îngrijorătoare a unei rețele sofisticate de spionaj care operează în întreaga Europă.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) susține că a notificat aliații României cu privire la încercările unor actori externi de a se implica în campania electorală și garantează că ţara noastră va răspunde în mod corespunzător. "Autorităţile române investighează această tentativă de influenţare, care este în desfăşurare. Ne-am informat aliaţii cu privire la această încercare de interferenţă externă şi vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja democraţia, securitatea naţională şi suveranitatea", se arată într-un comunicat al MAE.
Potrivit FBI, rusoaica Nomma Zarubina stabilea legături cu jurnaliști, personal militar și experți în numele serviciilor de informații ruse. Conform documentelor agenției, aceasta a mințit autoritățile americane cu privire la legăturile sale cu Rusia, dar ulterior a recunoscut că a lucrat cu FSB.
Potrivit surselor publicațiilor ucrainene, Biroul Președintelui dorește să-l schimbe pe Kirilo Budanov, șeful HUR, informațiile militare ucrainene și să numească în locul lui „o persoană mai loială autorităților”.
Comandantul unei unități ucrainene de Forțe pentru Operații Speciale (FOS) a fost arestat sub acuzația de spionaj în favoarea GRU (serviciul de informații al Ministerul rus al Apărării). Informația a fost făcută publică, pe 15 noiembrie, de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
Rusia nu a reușit să intercepteze o dronă ucraineană care a survolat o mare parte a teritoriului rus și a lovit probabil nave rusești aflate într-un port din Marea Caspică, potrivit unui raport al serviciilor de informații britanice, publicat la 15 noiembrie. Potrivit comunității britanice a serviciilor de informații, este destul de probabil că acest lucru să fi provocat îngrijorare în rândul liderilor politici și militari din Rusia.
Numărul de hackeri susținuți de China, potrivit FBI, este de cel puțin 50 de ori mai mare decât numărul personalului cibernetic al agenției americane. În total, China a adunat o armată de aproximativ 600.000 de spioni.
Președintele rus Vladimir Putin testează „liniile roșii” ale Occidentului, i-a avertizat șeful serviciilor de informații civile, Bruno Kahl, pe parlamentarii germani, în cursul audierii de luni a comisiei parlamentare de supraveghere a Bundestagului.
Britanicii sunt preocupați și de amenințarea tot mai mare a Al-Qaida, care încearcă să profite de conflictul din Orientul Mijlociu.
Creșterea producției de bombe ghidate de către Rusia, precum și furnizarea de muniție de artilerie de către Coreea de Nord, creează probleme serioase trupelor ucrainene pe câmpul de luptă. Șeful Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei, generalul Kirilo Budanov, a făcut declarații în acest sens, pe 14 septembrie la Kiev, cu ocazia forumului Strategia Europeană de la Yalta (YES).
Buletinul informativ francez “Intelligence Online” a publicat recent un articol cu titlul: “Serviciul de informații militare așteaptă ca specialiștii OSINT (Open Source Intelligence) să ajute la urmărirea sistemelor de rusești de interceptare electronică”, în care se arată că monitorizarea mijloacelor rusești de război electronic în continuă îmbunătățire de pe linia de contact dintre părțile aflate în conflict are o importanță decisivă pentru informațiile militare occidentale.
Raportul publicat joi, citat de site-ul RND, arată că serviciile de informații rusești își concentrează tot mai mult activitățile asupra Bundeswehr.
O unitate notorie a agenției ruse de informații militare (GRU) efectuează atacuri cibernetice împotriva infrastructurii critice din țările NATO și UE, precum și din Ucraina, au avertizat agențiile de informații occidentale la 5 septembrie. Unitatea GRU 29155 este considerată responsabilă pentru o serie de atacuri fizice în țările occidentale, inclusiv otrăvirea fostului agent dublu Serghei Skripal în Regatul Unit în 2018 și exploziile de la depozitele de muniții din Cehia în 2014.
Numărul mercenarilor care lucrează pentru Wagner Group s-a redus drastic la un an de la decesul fostului lider Evgheni Prigojin, a declarat Ministerul Apărării din Regatul Unit într-o actualizare a serviciilor de informații publicată pe 23 august, la împlinirea unui an de la moartea lui Prigojin .
Unii dintre cei mai importanţi spioni ai Rusiei sunt antrenați ani de zile pentru a copia comportamentul și obiceiurile străinilor și apoi sunt trimiși în alte state în misiuni care pot dura zeci de ani. Acești agenți sunt forțați să mintă pe toată lumea din jurul lor, inclusiv pe proprii copii, timp de ani de zile. Jurnaliștii din presa occidentală au aflat mai multe detalii despre o familie cu doi adolescenți, pe care Rusia i-a primit recent în schimbul de prizonieri din țările occidentale prin intermediul unui acord interguvernamental.
O unitate de forțe pentru operaţii speciale a armatei ucrainene a încercat o incursiune amfibie îndrăzneață pe teritoriul ocupat de Rusia la gura de vărsare a fluviului Nipru în primele ore ale zilei de marți, 6 august. ''Unitatea pentru Acțiuni Active Artan'' și Serviciul de Informații Militare (GUR) au desfășurat o operațiune pe mica insulă Tendra Spit, ocupată temporar în partea de nord a Mării Negre.
Adjunctul ministrului de externe rus, Serghei Riabkov, a declarat, pe 06.08.2024, la televiziunea rusă că serviciile speciale ucrainene se pregăteau să-l asasineze pe președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și pe ministrul apărării, Andrei Belousov.
Joi, 01 august a avut loc cel mai amplu schimb de ”prizonieri” din ultimele opt decenii. Nici măcar în timpul Războiului Rece nu a existat o operațiune atât de complexă precum cea de acum.
Negocierile dintre Occident și Rusia cu privire la un recent schimb de prizonieri au început în urmă cu mai bine de doi ani, a raportat Reuters la 1 august, citând sursele sale confidențiale. Un schimb istoric de prizonieri a avut loc la 1 august, Rusia și mai multe țări occidentale schimbând un total de 24 de deținuți, cea mai importantă mișcare de acest fel din ultimii aproape 15 ani.
Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova efectuează o percheziție în incinta Parlamentului Republicii Moldova ca urmare a unei investigații privind un caz de spionaj rusesc, a relatat pe 31 iulie Serviciul moldovenesc al Radio Europa Liberă / Radio Liberty.
O unitate specială a agenției ruse de informații militare (GRU) a organizat sabotaje în Europa recrutând executanți prin Telegram și TikTok, precizează centrul de investigații Dossier, care a obținut acces la documente
Poliția franceză a arestat marți un bărbat rus suspectat că ar fi pus la cale acte de „destabilizare” în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, au declarat procurorii pentru AFP, relatează Agerpres.
De câteva decenii, Kremlinul și-a dezvoltat o rețea teribilă de spionaj, formată din ofițeri sub acoperire diplomatică, ucigași și agenți de influență, care acționează în toate statele UE.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni destructurarea unui grup subversiv care planifica un eveniment public în capitala Kiev, având scopul de a răsturna autoritățile civile și militare și de a prelua controlul asupra clădirii Radei Supreme (Parlamentul țării), informează Agerpres, care citează EFE.
Timp de aproape doi ani, experții şi analiştii de informaţii din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) din Ucraina au utilizat satelitul ICEYE pentru a detecta țintele inamice și a facilita desfăşurarea operaţiunilor militare pe front. Astfel, armata ucraineană are acces rapid la imagini din satelit extrem de detaliate. Potrivit unui contract cu compania finlandeză de imagistica prin satelit ICEYE, Forţele Armate Ucrainene au permisiunea de a folosi un satelit radar (SAR) non-stop care oferă imagini inclusiv pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă.
Fostul Șef al Armatei Naționale a Republicii Moldova generalul Igor Gorgan, acuzat că era informator pentru serviciile de informații rusești - ar trebui să fie știrea săptămânii în Republica Moldova, dar și în România.
Când un ministru al apărării dintr-o țară NATO îți spune cu onestitate că democrația poate fi cumpărată cu dezinformare, ar trebui să asculți cu atenție. Când îți oferă și dovezi, experimentul pe viu la care a fost martor, atunci avertismentul devine o urgență de securitate națională. Numele său este Martin Sklenar, fost ministru al Apărării în Slovacia, iar mărturia sa este o radiografie a modului în care Rusia capturează o țară europeană din interior, fără să tragă un foc de armă pe teritoriul ei.
O cursă contra cronometru, purtată cu vieți omenești și metri de pământ ars, se desfășoară în aceste ore în inima regiunii Donețk. Forțele ruse au reușit o străpungere periculoasă, avansând aproximativ 15 kilometri, ce amenință să taie artera logistică vitală Dobropillia-Kramatorsk. Ofensiva, care a căpătat un avânt puternic în ultimele zile, riscă să producă un efect de domino, compromițând întreaga arhitectură defensivă a Ucrainei în Donbas, cu doar câteva zile înainte de un summit crucial între Donald Trump și Vladimir Putin.
Pe 15 august 2025 în Alaska vom asista la un summit istoric sau, mai degrabă, la un spectacol sumbru, în care doi actori principali, președinții Donald Trump și Vladimir Putin, se pregătesc să deseneze noi linii pe harta unei Europe deja sângerate?
Președintele american Donald Trump a declarat luni că se așteaptă la o întâlnire constructivă cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul summitului programat vineri, în Alaska, în care cei doi lideri vor discuta despre o rezolvare a războiului din Ucraina, informează Agerpres și AFP.
Cancelarul german Friedrich Merz plănuieşte să se consulte miercuri cu preşedintele american Donald Trump, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu lideri europeni cu privire la războiul din Ucraina, a declarat luni guvernul de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Pe 4 august 2025, unul dintre avioanele F-16A Netz ale companiei private Top Aces, provenit din fosta flotă a Forțelor Aeriene Israeliene, a fost surprins pentru prima dată zburând cu o nouă schemă de camuflaj spectaculoasă, inspirată direct de la avionul de vânătoare rusesc Su-57 „Felon”.
Una caldă și una rece. Compania germană Rheinmetall anunță deja planuri de dublare a producției la fabrica sa din Ucraina. Dar, fabrica se află în construcție de ceva timp și programul pare că înregistrează anumite întârzieri.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat, în primul său mesaj oficial, că susține extinderea Formatului București 9 (B9) prin includerea Finlandei și Suediei, considerând că acest pas ar întări reziliența flancului estic și nordic al NATO. „Visez ca București 9 să devină, pe termen lung, București 11, alături de statele scandinave”, a declarat acesta, subliniind că Polonia trebuie să fie lider în consolidarea securității regionale.
Într-o demonstrație uluitoare de incompetență tactică, o operațiune chineză de intimidare, implicând o navă de război a Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN), Paza de Coastă Chineză (CCG) și poliţiei maritime, s-a încheiat cu o umilință auto-provocată luni. În încercarea de a intercepta o singură navă a Pazei de Coastă Filipineze (PCG) în apropierea insulelor Scarborough, o navă CCG a intrat în coliziune nu cu ținta sa, ci cu propria sa navă de război a PLAN.
Statele Unite lucrează pentru a ''programa'' o întâlnire între președintele Donald Trump și omologii săi rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, a declarat duminică vicepreședintele american JD Vance, în timp ce aliații europeni ai Ucrainei fac presiuni pentru prezența lui Zelenski la summitul americano-rus din Alaska, prevăzut pentru 15 august, transmite Agerpres și AFP.
Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.
Vitali Kliciko, primarul Kievului și un barometru al sentimentului public, a rostit cu voce tare ceea ce mulți șopteau de luni de zile: „Toată lumea în ţara noastră este obosită de acest război”. Nu este o capitulare, ci o constatare rece a unei națiuni ajunse la capătul puterilor. Iar această constatare, venită cu doar câteva zile înainte de întâlnirea fatidică dintre Donald Trump și Vladimir Putin în Alaska, pică precum o sentință.
Aripa dură anti-Putin din Partidul Republican face unele recomandări înaintea summitului Trump-Putin din Alaska pe tema războiului din Ucraina. Senatorul american Lindsey Graham a declarat într-un interviu la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că Rusia și Ucraina ar trebui să facă schimb de teritorii pentru a pune capăt războiului, reiterând comentariile președintelui Donald Trump despre schimburile de teritorii.
Forțele ruse au început să utilizeze o nouă rachetă de croazieră de mici dimensiuni în Ucraina, un semnal clar al eforturilor Moscovei de a-și diversifica arsenalul de atac la distanță cu muniții mai compacte și mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Resturile noii arme, apărute în fotografii la începutul lunii august, indică un design care seamănă vizual cu o copie la scară redusă a rachetei britanico-franceze Storm Shadow/SCALP, dar care, din punct de vedere conceptual, este un răspuns direct la racheta-dronă ucraineană „Peklo”.
Imaginile apărute la începutul lunii august, care arată tancurile M1A1 Abrams de fabricație americană operate de Ucraina și dotate cu blocuri de blindaj reactiv exploziv (ERA) de origine sovietică, reprezintă mai mult decât o simplă modificare de pe câmpul de luptă. Această adaptare, impusă de realitatea cruntă a frontului, subliniază o vulnerabilitate critică a platformelor occidentale și trimite un semnal puternic către planificatorii de la Pentagon și din cadrul NATO: epoca blindajului proiectat exclusiv pentru confruntări frontale a apus.
Într-un joc diplomatic cu mize uriașe, administrația Trump pregătește o întâlnire bilaterală între președintele american și Vladimir Putin, vineri, în Alaska, pentru a negocia o pace în Ucraina. Semnalul transmis de la Washington este însă unul care provoacă fiori la Kiev și îngrijorare în capitalele europene: soarta Ucrainei ar putea fi decisă fără Ucraina la masă, iar prețul păcii ar putea fi chiar integritatea sa teritorială.
În negocierile privind o soluție pașnică la războiul ruso-ucrainean, va fi dificil să se evite problema viitorului teritoriilor ucrainene controlate în prezent de Rusia. Într-un interviu acordat postului american ABC, acest lucru a fost declarat de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
După ani de prototipuri și teste operaționale, Armata SUA face pasul decisiv către integrarea armelor laser în arsenalul său. Anul viitor, va fi lansată o competiție pentru primul contract de producție în serie a sistemelor laser de mare putere, montate pe vehicule, un moment important in cei peste zece ani ai Pentagonului de a transforma această tehnologie futuristă într-o capacitate de luptă reală.
S-au scris tone de cărți, excepțional de valoroase, despre națiuni, imperii și mari puteri mondiale, în care sunt explicate deosebit de clar și logic lecții importante ale istoriei. Sunt adevărate biblii care nu ar trebui ratate într-o educație solidă ale unei națiuni.
În ultimele zile s-a vorbit mult despre proiectul F-55, după ce Lockheed Martin a pierdut competiția în fața F-47 al Boeing, pentru avionul de generația a șasea. Dar pe lângă F-47, chiar Donald Trump a fost cel care recent a anunțat și un alt proiect, anume F-55, un fel de F-35 cu două motoare, căci spunea președintele american: „Nu îmi plac motoarele simple”. Dar oare nu „există” deja F-55?
În contextul componentei de război informațional și psihologic pe care Rusia îl poartă împotriva Occidentului, concomitent cu cel convențional din Ucraina, sunt alimentate artificial tot mai mult scenarii false privind pregătirea Armatei României de a se alătura Ucrainei în război. La acestea se adaugă dezinformări ce au ca obiectiv discreditarea Armatei române care nu ar fi pregătită să-și îndeplinească misiunea fundamentală: De a apăra teritoriul național și propria populație. Deja a devenit un clișeu al propagandei celebra frază „Rusia ar cuceri România în trei ore”. Ca să nu mai menționăm de prezența robustă a trupelor aliate în țara noastră, unde Franța e națiune-cadru și conduce un grup de luptă la Cincu iar la Mihail Kogălniceanu sunt dislocate unități ale Armatei SUA.
Este așadar totul, de la cap la coadă, fals și parte a războiului informațional purtat prin vectori ai propagandei ruse, dar și idioți utili. Ultimii mulți din păcate.
Vicepreşedintele american JD Vance a declarat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că preşedintele Donald Trump intenţionează să retragă sprijinul financiar al SUA pentru susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, dar aliaţii europeni sunt bineveniţi să cumpere din SUA arme pentru Ucraina, consemnează agenţia DPA.
Polonia trece printr-un proces amplu de modernizare, la finalul căruia bătrânele tancuri T-72, dar și PT-91 - versiunea poloneză a T-72 - vor fi înlocuite treptat de tancuri de ultimă generație K2 și Abrams. Dar ce se va întâmpla cu acestea odată retrase din serviciu? Și, desigur, în tot acest context trebuie să reamintim și de soarta tancurilor T-72 pe care România le-a retras din serviciu acum mult timp.
Iranul a ameninţat sâmbătă că ar putea bloca un coridor pe care Statele Unite doresc să-l dezvolte în Caucaz între Armenia şi Azerbaidjan, coridor inclus în acordul de pace dintre aceste două ţări semnat vineri la Casa Albă în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, relatează Agerpres și Reuters.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul "apreciază şi susţine pe deplin" o declaraţie comună a liderilor europeni privind obţinerea păcii în Ucraina, protejând în acelaşi timp interesele ucrainene şi europene, relatează Agerpres și Reuters.
Pe 8 august 2025, CBS News a relatat un episod mai puțin mediatizat petrecut la întâlnirea oficială dintre Vladimir Putin și emisarul special al SUA Steve Witkoff, în care președinte rus i-a înmânat Ordinul Lenin reprezentantului american pentru ca acesta să-l transmită la rândul său Julianei Gallina, director adjunct la CIA pentru inovație digitală.
Importanţi lideri europeni au declarat sâmbătă că "drumul către pace" în Ucraina nu poate fi decis fără Kiev şi că negocierile pot avea loc doar în contextul unui armistiţiu sau al reducerii ostilităţilor, Agerpres și Reuters.
Atacul rusesc de noapte cu drone explozive Shahed a vizat, pentru prima dată, exclusiv linia întâi ucraineană a frontului.
Într-o postare pe rețelele de socializare, editorialistul ziarului german Bild, Julian Röpke, a informat că Forțele Armate ale Federației Ruse pregătesc capturarea sau blocarea simultană a patru grupuri de orașe din zona de război din Ucraina.
Inovație interesantă la care a apelat industria de apărare din Ucraina. Avionul civil agricol turbo-propulsor Z-137, de producție cehoslovacă, a fost reconvertit pentru îndeplinirea misiunilor de apărare antiaeriană. Astfel, pe partea din spate a fuzelajului a fost aplicat un marcaj de identificare specific aviației militare, format din două benzi transversale albe. Iar sub aripile avionului au fost montate două sisteme AKU-73, ceea ce a permis integrarea rachetelor aeriene cu rază scurtă de acțiune R-73.
Înainte de februarie 2022, aviația civilă rusă era într-un proces de modernizare accelerată. Aproximativ 70% dintre avioanele folosite de marii transportatori ruși (Aeroflot, S7, Rossiya, Ural Airlines) erau fabricate de Airbus sau Boeing. Pentru public, zborurile cu A320neo sau cu Boeing 737NG reprezentau normalitatea cotidiană, iar autoritățile promovau imaginea unui transport aerian comparabil cu standardele occidentale.
Pesa rusă anunță că pe 01.08.2025 generalul colonel Evgheni Nikiforov a preluat conducerea Grupării de trupe Nord, care operează în regiunile Sumî și Harkov din Ucraina.
