Comisia investește 910 milioane EUR în cadrul ediției din 2024 a Fondului european de apărare (FEA) pentru a crea o industrie de apărare puternică și inovatoare în Europa, se arată în comunicarea Comisiei Europene.

Pe 27 aprilie 2025, presa de stat rusă a difuzat imagini cu o rachetă de croazieră pe care prezentat-o ca un „proiect secret”, inspectată de fostul președinte Dmitri Medvedev într-un poligon militar, sugerând integrarea acesteia pe avioanele considerate de ruși de generația a 5-a, Su-57, cele mai avansate avione de vânătoare ale Rusiei.

Tancurile M1A1 Abrams, pe care Australia le-a scos din uz și pe care s-a angajat să le trimită Ucrainei ca parte a ajutorului său militar, nu au părăsit încă Australia, a anunțat în acest sens postul australian ABC. Presa notează că transferul tancurilor Abrams către Ucraina ridică unele probleme logistice. Cu toate acestea, oficialii de la departamentul de apărare al Australiei atribuie întârzierea în parte și Statelor Unite.

Compania canadiană Xanadu Quantum Technologies a încheiat un acord de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL) pentru a dezvolta tehnologii cuantice fotonice.

Divizia 101 Aeropurtată a ajuns la concluzia că noile blindate M10 Booker, concepute pentru infanterie și care ar fi trebuit să înlocuiască tancurile Sheridan scoase din serviciu, sunt prea grele pentru infrastructura de la Fort Campbell. Un proiect care ar fi trebuit sistat, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Presa din State arată cu degetul către eșecul M10 Booker și îl numește un caz elocvent de birocrație a Pentagonului.

Departamentul de Stat al Statelor Unite a aprobat vânzarea către Guvernul României a unui sistem de apărare aeriană PATRIOT și echipamente aferente, pentru un cost estimat la 280 de milioane de dolari. 

Pentagonul a solicitat fonduri suplimentare pentru dezvoltarea avionului de luptă F-47 de generația a 6-a în cadrul programului Next Generation Air Dominance (NGAD). Potrivit unui document guvernamental publicat recent, au fost alocate 400 de milioane de dolari în plus pentru a sprijini dezvoltarea continuă a prototipului F-47 de către Boeing și pentru a pregăti producția de serie. Programul NGAD a costat până în prezent Departamentul american al Apărării suma record de 8,73 miliarde de dolari, cu 2,33 miliarde de dolari alocate în 2024.

Natura războiului trece printr-o schimbare radicală, determinată de progresul continuu al tehnologiei. Dacă altădată soldații reprezentau nucleul puterii de luptă, pe câmpul de luptă modern vehiculele autonome și inteligența artificială devin din ce în ce mai indispensabile. Producătorii de armament, coloana vertebrală tradițională a puterii militare, se află acum într-o cursă de adaptare, investind masiv în cercetarea, dezvoltarea și producția acestor sisteme de ultimă generație pentru a răspunde cerințelor armatelor din întreaga lume.

O rachetă intactă de ultimă generație StormBreaker a fost descoperită în deșert.

Cheltuielile militare ale Berlinului au crescut la 88,5 miliarde de dolari în 2024, poziționându-l drept al patrulea cel mai mare consumator militar din lume.

DefenseRomania a participat în aceste zile la un info trip media organizat de Otokar la fabrica modernă pe care turcii o dețin în apropiere de Istanbul. În cadrul evenimentului au fost vizitate liniile de producție, inclusiv blindatele care vor fi livrate în prima fază contractuală României. Totodată, reprezentanții Otokar și Automecanica Mediaș au semnat formalizarea acordului joint venture prin care la Mediaș se vor produce aproximativ 800 de blindate Cobra II în următorii ani. 

Joi, Alianța Nord-Atlantică și-a publicat raportul anual. La capitolul cheltuieli militare, România a înregistrat, anul trecut, o creștere de peste 50%.

Otokar, divizia producătoare de sisteme de apărare a celui mai mare conglomerat din Turcia, Koç Group, a făcut un pas important în proiectul „1059 COBRA II ATBTU”, prin care va furniza Ministerului Apărării Naționale din România blindate COBRA II 4x4 ATBTU. Otokar a semnat un acord de joint venture (JV) cu una dintre cele mai importante companii de apărare din România, Automecanica S.A., pentru a produce local, în România, aceste vehicule blindate, contribuind astfel la dezvoltarea capabilităților de apărare ale țării.

Potrivit unui nou raport al companiei de consultanţă Govini, 78% din toate armele fabricate în SUA depind de metale care conțin pământuri rare din China, fiind vorba de 80.000 de piese prezente în 1.900 de tipuri de arme. Marina SUA este „liderul” în ceea ce privește dependența, cu 91% din toate armele disponibile care conțin cel puțin un tip de metal produs din pământuri rare de „origine chineză”, scrie publicația Defence One.

EDIP, un proiect de sprijinire a industriei de apărare europene, blocat de mult timp şi susţinut în special de Franţa, a trecut joi de o etapă-cheie, cea din Parlamentul European, relatează France Presse și Agerpres.

Compania Northrop Grumman a dezvăluit recent ca a înregistrat o nouă pierdere de 477 de milioane de dolari în cadrul programului B-21 Raider, în contextul în care se confruntă cu creșterea costurilor de producție pentru construirea noului bombardier stealth al Forțelor Aeriene ale SUA.

Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, compania rusă de stat Rosoboronexport a prezentat o gamă de echipamente militare, inclusiv avionul multirol MiG-35, dar și un tanc principal de luptă T-90MS, un obuzier autopropulsat 2S40 Floks, precum și un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1M . Acestea au fost anunțate în contextul expoziției SITDEF 2025, care va avea loc săptămâna viitoare la Lima, în Peru pe continentul sud-american. O regiune considerată ca fiind de fapt „curtea din spate” a SUA, unde americanii exercită o influență majoră, influență contestată și de chinezi.

Compania Lockheed Martin intenționează să integreze tehnologiile pe care le-a dezvoltat ca parte a ofertei sale respinse pentru platforma Next Generation Air Dominance a Air Force în F-35 și F-22 Raptor pentru a crea un avion de luptă “supercharged” de generația a cincea, au declarat directorii companiei.

La Bruxelles, pe 9 aprilie 2025, Germania, Letonia și Norvegia au încheiat un acord pentru achiziționarea în comun de mine antitanc DM22, după cum informează Bundeswehr. Această inițiativă, prezentată în timpul celei de-a 115-a sesiuni a Conferinței NATO a Directorilor Naționali pentru Armamente (CNAD), semnifică un angajament european din ce în ce mai mare de a eficientiza achizițiile în sectorul apărării, în conformitate cu directivele NATO și ale Uniunii Europene.

Pentru a ține pasul cu provocările câmpului de luptă în secolul XXI, în special cu amenințarea pe care o reprezintă Moscova, Ministerul Apărării din Marea Britanie a lansat un program pentru înlocuirea tancului principal de luptă Challenger 2, aflat în serviciu de mult timp. Succesorul său, Challenger 3, este dezvoltat de Rheinmetall BAE Systems Land (RBSL), un parteneriat între BAE Systems din Marea Britanie și gigantul german Rheinmetall. Challenger 3 ar trebui să fie un tanc cum nu s-a mai văzut. Doar că experții americani au dubii mari că proiectul va fi finalizat de britanici.

La sfârșitul anului trecut, forțele ucrainene au desfășurat prima operațiune ofensivă exclusiv robotizată cu zeci de drone de diferite tipuri și vehicule fără pilot echipate cu mitraliere, răspândind haos și panică în rândul trupelor ruse „luate prin surprindere” în apropierea satului Liptsi, regiunea Harkov, a scris The Telegraph în articolul său din 22 aprilie dedicat armatei de roboți a Ucrainei.

Militarii britanici au urmărit și distrus cu succes un roi de drone în timpul testării unei noi arme cu microunde, RF DEW, a comunicat Ministerul britanic al Apărării. Testele, desfășurate la un poligon militar din vestul Țării Galilor, au fost cele mai importante de până acum ale armatei britanice care au implicat roiuri de drone. În timpul unui singur atac, au fost distruse două roiuri. În total, sistemul a urmărit și a dezactivat peste 100 de drone.

Producătorii americani de drone se confruntă cu o dependență gravă de componentele chinezești în produsele lor, potrivit Forbes. Ca parte a pregătirii forțelor armate ale Statelor Unite pentru o posibilă confruntare în regiunea Pacificului, Pentagonul se confruntă cu noi provocări legate de producția în masă a dronelor.

Aviația militară turcă e într-un moment dificil. Exclusă din programul F-35 Lightning II, ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, turcii caută de mult timp soluții pentru a remedia marea problemă, îmbătrânirea flotei de luptă. În acest sens s-a decis în cele din urmă și aprobat achiziționarea de F-16 Block 70, precum și a unor kituri de modernizare a flotei actuale de F-16, tot la standardul Block 70 Viper, cel mai modern. Dar în fața tergiversărilor americane și a timpului îndelungat de livrare, turcii optează și pentru achiziția de avioane europene Eurofighter.

„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.

Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?

Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.

Surse rusești și ucrainene au confirmat faptul că, în cursul nopții de 25.05.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele consecrate de tip Geran, au fost întrebuințate rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, aeriană și maritimă.

Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.

În cadrul Conferinței “Artileria viitorului” desfășurate pe 20 mai la Londra, compania britanico-americană Tiberius Aerospace a dezvăluit proiectilul echipat cu propulsie reactivă Sceptre TrBM 155HG, muniție care, potrivit specialiștilor, “a făcut furori”.

Statele din Europa de Est, care au învățat lecții esențiale în urma derulării războiul purtat de Rusia în Ucraina, își sporesc acum capacitățile de luptă cu drone, Polonia făcând o achiziție istorică de vehicule aeriene fără pilot, iar România având ca obiectiv o intensificare a eforturilor producţiei pe plan intern. Această „cursă a înarmării cu drone” marchează o schimbare la nivelul strategiilor militare, acordând prioritate sistemelor avansate fără pilot pentru îmbunătățirea eficienței pe câmpul de luptă și a protecției soldaților, după cum arată o analiză a publicaţiei DefenseNews.

Forțele Aeriene Ucrainene au efectuat cu succes o lovitură aeriană asupra unei clădiri din regiunea rusă Kursk, despre care se crede că găzduiește personal militar rus, inclusiv operatori de drone. Lovitura de precizie, efectuată de un avion de vânătoare ucrainean MiG-29 înarmat cu o bombă ghidată de precizie AASM Hammer furnizată de Franța, marchează un alt exemplu în care armele occidentale avansate au impact semnificativ pe câmpul de luptă.

Printr-o mișcare importantă de susținere a angajamentului său față de o apărare europeană mai robustă și mai autonomă, Franța avansează cu un program ambițios de dotare a viitoarelor sale sisteme de artilerie cu rachete dezvoltate la nivel național, capabile să lovească ținte aflate la o distanță de până la 150 de kilometri. Această inițiativă, dezvăluită într-un raport prezentat recent parlamentarilor francezi, subliniază pledoaria Franței pentru autonomia strategică europeană, în special în contextul evoluției peisajelor geopolitice și a dorinței de a reduce dependența de partenerii externi, în special de Statele Unite.

Forțele Aeriene ale SUA își regândesc abordarea față de amenințările reprezentate de atacurile cu drone și rachete de croazieră, iar o dovadă care vine să confirme acest obiectiv este dată de o imagine surprinzătoare cu un avion F-15E Strike Eagle care testează un sistem de arme neobișnuit, dar formidabilă. Această schimbare strategică urmărește să ofere capacități de interceptare mai bune și la costuri reduse împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS).

Într-un interviu acordat TVR Info, disidentul rus Vladimir Kara-Murza, o voce curajoasă împotriva regimului Putin, a dezvăluit mecanismele de funcționare ale mașinăriei de propagandă și influență rusească, asemănând situația actuală din Rusia cu perioada ceaușistă din România și avertizând asupra pericolelor pentru democrația europeană.

Capitala ucraineană Kiev a fost lovită de unul dintre cele mai masive atacuri aeriene combinate de la începutul invaziei la scară largă, în urmă cu trei ani, forțele ruse lansând zeci de drone de atac și rachete balistice din seara zilei de 23 mai până în dimineața zilei de 24 mai. Barajul de rachete prelungit a avariat mai multe clădiri de apartamente și a rănit cel puțin 15 persoane, potrivit oficialilor.

Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.

Compania finlandeză de radio și televiziune Yle a informat, pe 23.05.2025, citând surse proprii, că, în luna iunie, NATO va efectua primele lansări-test ale dronelor de cercetare strategică de tip RQ-4D Phoenix de la baza aeriană Pirkkala din Finlanda. Zborurile de testare vor dura câteva săptămâni, iar în prezent pregătirea infrastructurii necesare este în curs de finalizare la bază.

Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.

Finlandezii au o expresie când vine vorba de Armata rusă: ”rușii sunt mai slabi decât vor ei să credem și mai puternici decât credem noi”. Situația în care se află Rusia trebuie relatată echilibrat, fără a trece cu vederea anvergura uriașă a complexului militaro-industrial rusesc. Totuși, oricât de mult încearcă să ne convingă Kremlinul de invincibilitatea sa, războiul din Ucraina a arătat uriașele vulnerabilități ale armatei ruse și ale echipamentelor sale militare, iar Forțele Navale ruse nu fac excepție.

Ministrul polonez al apărării a dezvăluit astăzi (23.05.2025) că un bombardier tactic rusesc de tip Su-24 a fost interceptat de Forţele Aeriene ale Poloniei deasupra Mării Baltice noaptea trecută. 

Dominanța aeriană a Americii se bazează pe capacitatea de a lovi orice țintă, în orice moment, de oriunde, și toate acestea fără a fi detectată. Ultimul element, adică capabilitățile de invizibilitate (stealth) sunt de fapt componenta-cheie a puterii aeriene americane care îi ține treji noaptea pe adversarii Statelor Unite. Iar când vorbim de avion „invizibil” referirea este semnătura radar redusă a acestora. F-35 precum F-22 sunt cele mai elocvente exemple.

În perioada 28 aprilie – 3 mai 2025, poligonul de instrucție Ādaži din Letonia a găzduit exercițiul militar „Iron Spear 2025”, o competiție complexă care a reunit echipaje de blindate din cadrul NATO pentru o serie de provocări tactice și trageri reale. Evenimentul a oferit atât oportunități de antrenament, cât și o demonstrație clară a capacității de apărare colectivă și a interoperabilității pe flancul estic al Alianței.

O campanie de dezinformare intensificată pe platforma TikTok propagă, în aceste zile, zvonuri nefondate despre o presupusă decizie a conducerii statului român de a trimite trupe în Ucraina. Aceste speculații, lipsite de orice bază reală, reprezintă o încercare clară de a amplifica teama și incertitudinea generate de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.

Ucraina a fost victima unui nou atac aerian cu drone vineri seară. Explozii s-au auzit în regiunile Cernăuți, Zaporojie și Kiev, unde unitățile de apărare aeriană (ADF) intervin. În regiune Cernăuți, ținta atacului aerian a fost o linie de cale ferată.

Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.

Forțele Aeriene ale SUA își schimbă fundamental strategia de achiziție pentru F-47, avionul de vânătoare de generația a 6-a, cunoscut anterior ca Next Generation Air Dominance (NGAD). Această nouă abordare, confirmată de șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul David Allvin, urmărește să ofere armatei o mai mare proprietate asupra tehnologiei avioanelor, deschizând calea pentru actualizări viitoare mai rapide și mai accesibile.

Președintele american Donald Trump a declarat că recomandă o taxă vamală de 50% pentru toate bunurile din Uniunea Europeană importate în Statele Unite.

Tactica de negociere a președintelui american este neobișnuită, cu atât mai mult cu cât inițial propusese un plafon de 20% pentru importurile din UE, iar oficialii europeni se abținuseră să escaladeze războiul comercial.

La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.

Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a participat, vineri, la cea de-a noua ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum (BSBSF), context în care a afirmat că regiunea Mării Negre este crucială pentru stabilitatea Flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene.

Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.

Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.

Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.

Portalul itamilradar.com a informat că, pe 23.05.2025, portavionul USS Harry S. Truman (CVN-75) din clasa Nimitz a părăsit Marea Mediterană traversând Strâmtoarea Gibraltar în direcția Oceanului Atlantic. Nava se întoarce în portul său de origine din Norfolk, Virginia, în urma unei desfășurări extinse, care a inclus operațiuni în Marea Roșie și Marea Mediterană.

Polonia face pași importanți în direcţia modernizării capacităților sale militare, încercând să achiziționeze aproape 800 de rachete de apărare aeriană Patriot și 1 400 de bombe de înaltă precizie de la Statele Unite în cadrul unor acord care ar putea totaliza aproape 6 miliarde de dolari. Aceste vânzări propuse subliniază angajamentul Poloniei de a-și consolida securitatea națională și de a-și spori rolul în cadrul NATO.

Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.