Statele Unite și Polonia înființează un grup pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva dezinformării rusești, a anunțat la 10 iunie Centrul de angajament global al Departamentului de Stat al SUA.
„Avem de făcut față unor campanii destul de agresive și uneori susținute de dezinformare, de știrbire a încrederii cetățenilor noștri în valorile democratice pe care Alianța Nord-Atlantică le are la temelie”, a precizat Mircea Geoană.
„Considerăm că este o perioadă în care nu avem voie și nici nu avem vreo scădere a vigilenței, dimpotrivă, NATO în acest moment este cu toate radarele sus, toate operațiunile noastre, toate formele de descurajare, de apărare, sunt active, pentru că, așa cum spunea și secretarul general Stoltenberg, pentru noi este foarte important ca o criză sanitară, ca o criză economică - ce se apropie -, să nu se transforme și într-o criză de securitate”, a spus secretarul general-adjunct al NATO pentru Digi24.
Este un eveniment și o perioadă cu adevărat excepționale și NATO, prin natura misiunii sale, este o organizație care are în codul ei genetic capacitatea de adaptare. Avem o cultură a acestei adaptări permanente, spune Mircea Geoană. De aceea, miniștrii apărării vor discuta peste câteva săptămâni despre actualizarea și introducerea lecțiilor învățate în timpul pandemiei. E vorba nu neapărat de partea militară, ci de modul în care guvernele ca ansamblu funcționează în momente de criză și în momente de dificultate, de modul în societățile democratice reacționează și operează în momente de mare complexitate, atunci când, potrivit oficialului NATO, „avem de făcut față și unor campanii destul de agresive și uneori susținute de dezinformare, de știrbire a încrederii cetățenilor noștri în valorile democratice pe care Alianța Nord-Atlantică le are la temelie”.
E important ca o criză sanitară să nu se transforme într-o criză de securitate
Mircea Geoană spune că trebuie să facem o distincție foarte clară între informarea și promovarea intereselor proprii din partea națiunilor la nivel global - e firesc ca fiecare țară, fiecare entitate să dorească să-și prezinte o imagine cât mai pozitivă față de lumea exterioară, nu-i nimic rău în asta, este un fel de competiție naturală în această zonă.
„Unde ne despărțim în mod dramatic, mai ales de țările care au regimuri autoritare ca mod de construcție a societății, este zona în care se folosește și se abuzează de o criză atât de severă, atât de complicată, pentru a sădi dezinformare, pentru a folosi metode hibride care în esență să șubrezească sistemul de valori democratice pe care se bazează Occidentul politic în sens larg”, a punctat adjunctul secretarului general al NATO.
„Trebuie să spunem cu subiect și predicat că Rusia, China, actori statali și non-statali folosesc și încearcă să folosească această perioadă dificilă pentru a veni și cu dezinformare. În clipa în care începi să produci neadevăruri, minciuni și lucruri false și folosești rețelele sociale și folosești temerile și frustrările inevitabile în astfel de situații, este un lucru diferit”, a argumentat Mircea Geoană.
NATO are o operațiune de combatere a dezinformărilor
„La NATO avem o operațiune de detectare, de contracarare și de spunere a adevărului. Apelul meu către cetățenii români este să fie atenți de unde își selectează informația.(...) E un bombardament de informații și teorii ale conspirației. Aceste neadevăruri trebuie combătute, o facem la NATO într-un parteneriat strâns cu UE (...)”, dă asigurări Mircea Geoană.
El a explicat că nu este doar o luptă pentru supremație, nu este doar o chestiune geopolitică, ci este o confruntare între două sisteme de valori, de organizare a societății umane: sistemele democratice versus națiuni care încearcă să propună un model alternativ, bazat pe sistem autoritar de conducere, în care noile tehnologii sunt folosite, de pildă, pentru supravegherea propriei populații.
„Nu este o simplă operațiune de informare vs dezinformare. În spatele acestei chestiuni se ascunde elementul fundamental: în ce fel de societate dorim să trăim”, a subliniat secretarul general-ajunct al NATO, Mircea Geoană.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite și Polonia înființează un grup pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva dezinformării rusești, a anunțat la 10 iunie Centrul de angajament global al Departamentului de Stat al SUA.
Franța, Germania și Polonia au devenit recent principalele ținte ale campaniilor de dezinformare rusești în perioada premergătoare alegerilor din acest weekend, a declarat marți, 4 iunie, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, în fața unui grup de jurnaliști la Bruxelles. Înainte de votul din 6-9 iunie pentru Parlamentul European, aceste țări mari au fost "supuse unor atacuri permanente", a spus ea, citând cercetări care nu sunt publice ale European Digital Media Observatory (EDMO).
Situația mai mult decât tensionată de la frontiera polono-belarusă arată ce înseamnă pentru un stat să împartă granița cu Rusia (sau cu sateliții săi).
La o zi după ce Casa Albă a declarat că Ucraina ar putea folosi arme americane pentru a lovi Rusia, o înregistrare video fake cu purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a fost difuzată în mass-media, relatează New York Times.
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Redăm mai jos declarațiile făcute de oficialii a două state care par să se afle pe poziții foarte asemănătoare în mai toate aspectele: influențarea majoră a justiției de către stat (domnia legii, zero); reducerea la tăcere a societății civile (hăituirea ONG-urilor în Ungaria; iar în Belarus nici nu se mai pune problema de opoziție) sau poziționarea față de agresiunea rusă din Ucraina.
Descoperirea șocantă a fost făcută de personalul Turnului Eiffel când au găsit cinci sicrie din lemn acoperite cu steagul francez și cu inscripția „Soldații francezi căzuți în Ucraina” la baza monumentului reper din Paris.
Camuflaj pentru propaganda pro-Moscova? Zeci de mii de oameni au venit la evenimentul Fidesz intitulat Marșul Păcii.
Reprezentanții guvernului polonez au declarat că informația despre presupusa mobilizare a 200.000 de oameni este falsă și a fost postată pe fluxul de știri al agenției naționale de știri, probabil printr-un atac cibernetic venit din Rusia. Acest lucru a fost declarat de Krzysztof Gawkowski, vicepremierul Poloniei, care este, de asemenea, responsabil pentru problemele din domeniul digital.
Rusia amplifică discursul războinic inclusiv în zona diplomației.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a luat la țintă Moldova. Potrivit acesteia, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, repetă pașii naziștilor, când introduce limba română în țară. Zaharova a declarat acest lucru într-un interviu amplu pentru agenția TASS publicat joi. Metoda nu este una nouă. Rusia a răspândit o retorică similară chiar înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina.
Tablou sumbru privind Republica Moldova; toate datele ne arată că propaganda rusă în Republica Moldova devine tot mai agresivă și e pregătită să folosească toate armele (deocamdată) non-militare.
Președintele rus Vladimir Putin a ținut joi un discurs sfidător în care a criticat Ucraina și aliații săi occidentali pentru presupusele lor încercări de a "denatura" istoria și de a alimenta conflictele regionale, în timp ce a participat la o paradă militară în Piața Roșie pentru a marca Ziua Victoriei.
Rusia a avertizat luni cu privire la mult-așteptata sosire a avioanelor F-16 în Ucraina, spunând că avioanele americane vor fi tratate ca o escaladare, având în vedere potențialul lor de platforme pentru arme nucleare.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi 24, a anunțat că Rusia a lansat un război hibrid total împotriva Alianței, iar acest lucru se resimte. România e și ea vizată, fiind o țară pivot pentru NATO, fapt pentru care rușii nu vor rata nicio secundă ocazia de a influența direcția ei.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Rusia continuă eforturile pentru destabilizarea societății moldovenești. Kremlinul vrea să profite de un nou acord semnat de guvernatorul regiunii autonome moldovenești Găgăuzia, Yevgenia Guțul, cu o bancă rusă deținută de stat.
Kremlinul vrea să înființeze un Minister al Educației Patriotice care va spăla pe creier copiii și tinerii ruși.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că Moscova încearcă să se folosească de figurile pro-ruse din Republica Moldova pentru a destabiliza democrația și societatea moldovenească. În acest fel, Rusia dorește să împiedice aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau chiar să justifice viitoarele ''acțiuni hibride'' sau ''convenționale'' de destabilizare a Republicii Moldova.
Invazia Rusiei de acum doi ani a clarificat lucrurile la Kiev; societatea ucraineană a aflat cine sunt cu adevărat frații slavi și cine îi sunt partenerii. Ambasadorul României la Kiev: Invazia Rusiei lui Putin a răspuns la trei mari dileme în societatea ucraineană care a înțeles de unde vine adevăratul pericol.
Praga a anunţat miercuri că serviciile sale de informaţii au demascat o reţea finanţată de Moscova care răspândea propagandă pro-rusă despre Ucraina.
Până acum, se cunoaște că mecanismul rușilor folosea site-ul ”Vocea Europei” (voiceofeurope.com) şi avea influență "până la Parlamentul European".
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Serviciile de informații cehe (BIS) au dezvăluit o rețea organizată de Rusia care a încercat să influențeze alegerile pentru Parlamentul European din diferite țări de pe continent.
Regimentul 126 Infanterie al Franței nu va fi dislocat să lupte în Ucraina iar orice informație în acest sens face parte din războiul informațional declanșat de Rusia împotriva Occidentului.
Rusia încearcă să se folosească de atacul terorist pentru a face propagandă despre războiul din Ucraina și pentru a justifica continuarea mobilizării, afirmă mai multi oficiali occidentali. De exemplu, ministrul britanic de finanțe Jeremy Hunt a declarat că Moscova creează o "perdea de fum propagandistică" în jurul atacului pentru a "justifica invazia Ucrainei".
Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului de Trezorerie al SUA (OFAC) a impus sancțiuni împotriva a două persoane și a două organizații, aflate în strânsă legătură cu autorităţile ruse, pentru că au coordonat campanii de dezinformare și au exercitat o influență malițioasă, inclusiv pentru că au încercat să se dea drept publicaţii mass-media legitime.
În 2024, alegătorii și candidații care candidează în multe țări din întreaga lume se vor confrunta cu un "potop de minciuni" și dezinformare, datorită, în parte, dezvoltării rapide a inteligenței artificiale și a social media. Acest lucru a fost declarat luni, 18 martie, de secretarul de stat american Antony Blinken în timpul discursului său la cel de-al treilea Summit pentru democrație de la Seul.
Armata rusă a desfășurat sisteme suplimentare de apărare aeriană în Crimeea pentru a proteja obiective militare cheie, expunând astfel alte părți ale frontului, potrivit agenților mișcării de partizani ucraineni „Atesh”. Luni, într-o postare pe rețelele de socializare, partizanii au declarat că au efectuat o recunoaștere a aerodromului militar „Hvardeyskoye” de lângă Simferopol, pe care rușii îl folosesc acum intens pentru operațiuni ale aviației de luptă, dar și pentru logistică în Crimeea.
La sfârșitul lunii aprilie, Bulgaria va primi primele două avioane de vânătoare F-16 Block 70, iar al treilea va rămâne în Statele Unite pentru antrenament. Aceste aeronave fac parte dintr-un acord pentru 16 avioane de luptă, care vor fi livrate în etape în următorii ani. Ministrul bulgar al Apărării, Atanas Zapryanov, a anunțat că primul avion va fi livrat oficial pe 31 ianuarie în Greenville, Florida.
Programul Next Generation Air Dominance (NGAD) reprezintă una dintre cele mai ambitioase și strategice inițiative pentru viitorul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite. Scopul principal al acestui proiect este dezvoltarea unui nou avion de vânătoare de generație a șasea care să înlocuiască avioanele de generație a cincea, cum ar fi F-35 și F-22.
În 2024, numărul interceptărilor efectuate de avioanele de vânătoare NATO pentru a opri aeronavele militare ruse care se apropie de spațiul aerian al statelor membre din Europa a rămas constant comparativ cu 2023, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari din partea liderilor occidentali cu privire la agresiunea Rusiei și la războiul hibrid.
Pe 9 ianuarie 2025, Grecia a primit ultimul său avion de vânătoare Rafale F3R, finalizând un program de achiziții ambițios care a îmbunătățit capacitățile forțelor aeriene. Acordul, inițiat în ianuarie 2021 cu Franța, a avansat rapid, consolidând suveranitatea Greciei și superioritatea sa aeriană într-o regiune marcată de tensiuni geopolitice persistente.
Numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți desfășurați în lupta împotriva Ucrainei este probabil să depășească 3.000, din care peste 300 morți și 2.700 răniți. Potrivit Reuters, acest lucru a fost declarat astăzi de un parlamentar sud-coreean, referindu-se la informațiile furnizate de serviciul secret sud-coreean NIS.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a numit inteligența artificială drept cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a SUA. Sullivan a declarat acest lucru în timpul ultimei sale ședințe de informare de la Casa Albă din 13 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor.
Generalul-maior Abdul Rahim Mousavi, comandantul șef al armatei iraniene, a anunțat că armata are în prezent o unitate separată care desfășoară misiuni cu drone, indicând posibilitatea formării unei forțe independente dedicate dronelor în viitor, dar această chestiune nu face parte în prezent din planurile pe termen scurt.
Deși pentru România nu pare a fi o prioritate achiziția de elicoptere, sunt state europene care mizează în continuare pe cartea elicopterelor.
Interoperabilitatea e unul din obiectivele Forțelor Armate ale Franței care fac pași etapizați pentru a se conecta cu toate rețelele logistice militare ale Europei. Astfel, pentru prima dată, tehnicieni de sol ai avioanelor franceze Rafale, vor deservi avioane de tip Eurofighter.
Forțele speciale ucrainene au distrus un tanc M1A1 Abrams pentru a preveni capturarea acestuia de către ruși, în contextul unui atac rusesc asupra liniilor ucrainene de aparare. Această ofensivă rusă, care a implicat aproximativ 50 de vehicule blindate, a fost probabil o încercare de a perturba o contraofensivă ucraineană desfășurată în aceeași perioadă. Atacul trupelor ruse s-a soldat cu pierderi semnificative, ucrainenii raportând 45 de soldați ruși uciși și 53 răniți. În timpul acțiunilor de distrugere a coloanei ruse de blindate, o echipă de drone ucrainene a lovit accidental unul dintre tancurile M1A1 Abrams ale Brigăzii 47 Mecanizate, incidentul fiind surprins și distribuit pe rețelele sociale.
Polonia sprijină cererea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, ca membrii NATO să îşi crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, transmit Agerpres și DPA, citând o declaraţie a ministrului apărării de la Varşovia.
Ucraina a primit de la Franța bomba ghidată AASM Hammer, care a fost integrată cu succes pe avioanele de vânătoare de origine sovietică. Există dovezi că această muniție a fost deja instalată la bordul aeronavelor ucrainene. O fotografie rară surprinde momentul în care un pilot ucrainean de MiG-29 a lansat o astfel de bombă, aceasta desfășurându-și aripile pentru a se îndrepta spre țintă. Imaginea este considerată valoroasă, arătând momentul în care pilotul avionului MiG-29 verifică dacă bomba ghidată AASM Hammer îşi urmează traiectoria.
Canalele mass-media ruse au publicat recent un videoclip despre care se credea inițial că arată o lovitură aeriană rusă reușită asupra unui „sistem radar de fabricație occidentală” operat de forțele ucrainene.
Kremlinul a avertizat luni că cele mai recente sancțiuni anunțate de Washington împotriva sectorului energetic din Rusia riscă să destabilizeze piețele globale ale petrolului și energiei și a promis că Moscova va face tot posibilul pentru a minimiza impactul respectivelor măsuri, transmit Agerpres, Reuters și AFP.
Agenția de presă rusă Tass a publicat, pe 13.01.2025, o statistică privind atacurile ucrainene asupra teritoriului rus în anul 2024, bazată pe datele furnizate de Ministerul Apărării. Din aceasta rezultă că, în perioada 01 ianuarie - 31 decembrie 2024, sistemele rusești de apărare antiaeriană au interceptat și distrus peste 7.300 de drone ucrainene.
Algerul a găzduit săptămâna aceasta membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în Siria și ai Unităților de Protecție a Poporului Kurd (YPG) care au participat la o conferință organizată de Frontul Polisario în tabăra Tinduf în sud-vestul Algeriei, într-o mișcare care este puțin probabil să treacă fără un răspuns din partea Ankarei, mai ales că instituțiile de presă turcești au considerat regimul algerian responsabil pentru “sprijinul separatiștilor kurzi”.
Aselsan, o companie de apărare din Turcia, a efectuat o revizuire importantă a documentației interne, eliminând sistemul de apărare antiaeriană S-400 Triumf fabricat în Rusia din sistemul său de comandă și control Hakim 100. Actualizarea a stârnit interes, deoarece S-400 a fost anterior inclus în rețeaua integrată de apărare aeriană Hakim 100, alături de alte sisteme precum sistemul de apărare aeriană Sibir.
Cele trei state membre NATO care se învecinează cu Rusia sunt îngrijorate de faptul că Europa nu dispune de o bază de producție de echipamente militare și de resurse suficiente pentru a face față Rusiei fără ajutorul Statelor Unite. Oficiali de rang înalt din Finlanda, Estonia și Letonia au declarat pentru The Independent.
Cheltuielile pentru apărare ale țărilor Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) nu sunt guvernate de dorințele niciunuia dintre liderii alianței, ci trebuie să se bazeze pe riscurile iminente care decurg din analizele relevante.
Într-o recentă și elaborată analiză publicată de Small Wars Journal sunt prezentate principalele direcții considerate cele mai probabile pentru evoluția războiul din Ucraina, având la bază modelul recunoscut elaborat de Art Lykke, intitulat "Tripodul Strategiei", care utilizează un echilibru între obiectivele, mijloacele (resursele) și metodele (căile) care susțin strategia militară a unei națiuni.
SUA continuă eforturile de a realiza pe orbitele joase ale Pământului rețele uriașe formate din mici sateliți care vor sprijini în timp real trupele americane oriunde s-ar afla ele.
Înalți oficiali din Israel și-au exprimat indignarea față de modul în care Occidentul l-a întâmpinat pe liderul sirian de facto Ahmed al-Sharaa, cunoscut anterior ca Abu Muhammad al-Julani, liderul Hay'at Tahrir al-Sham (fosta grupare Frontul Nusra), având în vedere legăturile acestuia din trecut cu activitățile teroriste, după cum a relatat site-ul ebraic Ynet, afiliat cotidianului Yedioth Ahronoth.
Crede oare Călin Georgescu, „președintele ales (!)”, în ceea ce spune? Puțin probabil, dar e irelevant. Problema majoră e că scenariile pe care le lansează au un grad uriaș de periculozitate și reprezintă o vulnerabilitate pe care chiar el o creează împotriva propriei țări. Trădarea e definită ca o „înșelătorie în mod voit și perfid”, inclusiv a propriei țări.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că trupele sale au luat prizonieri doi soldați nord-coreeni în regiunea rusă Kursk, care au fost transferați la Kiev unde sunt interogați, transmit Agerpres și France Presse.
Mai multe imagini cu TCG İzmir (F-516) - a doua fregată turcă de clasă I (Istanbul), construită la Șantierul Naval Anadolu și aflată în curs de lansare - au apărut pe platformele de socializare.
Elon Musk atacă din nou un lider UE, de această dată folosind ca pretext un fake, care se referă la alegerile in România.
Cum va arăta viitorul pentru aviația militară a Ucrainei e greu de spus. Cert e că ucrianenii visează să piloteze și avioane de luptă F-35 Lightning II, de generația a 5-a.
Social-democrații germani (SPD) l-au confirmat sâmbătă pe cancelarul Olaf Scholz ca principal candidat al partidului în alegerile parlamentare din februarie, relatează DPA și Agerpres.
Un petrolier al flotei ruse din „umbră” a eșuat lângă coasta Germaniei. Nava Eventin, sub pavilion Panama, de 274 de metri lungime și 48 de metri lățime, având la bord 99.000 de tone de petrol, este incapabilă să manevreze în urma unei pene de curent, potrivit presei germane.
România a donat Ucrainei anul trecut un sistem de apărare antiaeriană de tip Patriot, o mișcare care a fost la început primită cu scepticism. Dar ea s-a dovedit cartea câștigătoare. De ce? O explică chiar ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.
Agenția de presă slovacă TASR a informat, pe 09.01.2025, preluând o informație de la Reuters, că, de la începutul războiului din Ucraina în urmă cu aproape trei ani, trupele ruse au folosit peste 51.000 de bombe de aviație dirijate.