În cursul zilei de ieri, 5 februarie, mai multe publicaţii mass-media ucrainene au relatat ca unul dintre negociatorii ucraineni care au participant la discuțiile cu negociatori ruși, pe numele său Denis Kireev, ar fi trădat interesele Ucrainei. Ulterior, acesta ar fi fost arestat de ofițerii Serviciului Ucrainean de Securitate (SBU) și apoi împușcat de aceştia.
Mai toate publicaţiile ucrainene care au relatat această informaţie au ţinut să precizeze că Denis Kireev a fost suspectat de trădare, dar cu toate acestea în spaţiul public nu existau informaţii oficiale despre circumstanțele cazului, nici despre detenție, nici despre crimă.
Chiar în momentul în care această ştirea se răspândea în mediul online – fiind preluat chiar şi de publicaţii din România – surse mass-media independente din Ucraina atrăgeau atenţia cu privire la veridicitatea acestei ’’povești’’, insistând că informaţia a fost deja ''intens prelucrată'' şi mediatizată de maşinăria rusă de propagandă. Astfel, jurnaliştii publicaţiei ucrainene de investigaţii Zaborona au plecat în căutarea adevărului.
După cu precizează sursa citată, Oleksandr Dubinskii, deputat ucrainean și fost membru al partidul președintelui Volodimir Zelenski, „Servitorul Poporului” a fost primul care a anunţat pe contul său de Telegram (o reţea de socializare rusă) că Denis Kireev, un membru al primei delegații ucrainene care a participat la negocierile cu ruşii, în oraşul Gomel din Belarus, a fost ucis în timpul detenției de către ofițerii SBU, fiind suspect de trădare.
Această informație a fost difuzată ulterior de publicația de propagandă pro-rusă Strana.UA. Jurnaliştii acestei publicaţii susţinând că oficialul ucrainean a fost împușcat în apropierea tribunalului Pechersk din Kiev, iar această informație ar fi fost confirmată de surse din cadrul forțelor de securitate. Publicaţia Strana a prezentat pe site-ul său chiar și o fotografie cu un bărbat împuşcat, precizând că acesta ar fi Denis Kireev
Jurnaliştii de investigaţii ai Zaborona au uitat să precizeze în ancheta lor că Oleksandr Dubinskii este o persoană destul de controversată.
Astfel, trebuie amintit că, la începutul anului 2021, Oleksandr Dubinskii era exclus din partidul președintelui Volodimir Zelenski, „Servitorul Poporului”, deoarece Statele Unite au pus numele acestuia pe o listă cu persoane sancţionate pentru presupuse interferențe în alegerile americane. Acesta a fost acuzat de participare la campania rusească de interferențe în procesul electoral american alături de o rețea a parlamentarului ucrainean pro-rus Andrii Derkaci.
Potrivit lui Dmitro Zolotukhin, fostul șef adjunct al Ministerului Politicii Informaționale al Ucrainei, ''campania de informare'' despre asasinarea lui Kireev de pe Telegram este evident coordonată.
„În aceste capturi de ecran, vezi canale telegrame care răspândesc știrile despre uciderea lui Kireev. Cel puțin 85% dintre ei sunt suspectați de colaborare cu GRU (n.a serviciul militar de informaţii) al Ministerului Apărării din Federaţia Rusă”, a scris Zolotukhin.
Jurnaliştii publicaţiei Zaborona, la momentul publicării anchetei, precizau că nu există date oficiale despre dacă Denis Kireev a fost într-adevăr ucis, dacă a fost reținut sub suspiciunea de trădare, dacă reţinerea sa a fost făcută de ofițerii SBU sau de serviciile speciale ruse.
’’Este foarte posibil ca inamicul (n.a. serviciile ruse de intelligence) să fi aruncat aceste informații în spațiul informațional ucrainean pentru a discredita forțele de securitate ucrainene’’, se precizează în ancheta jurnalistica.
Cu toate acestea, într-o anchetă jurnalistică care a fost publicată înaintea morţii lui Denis Kireev, se preciza că, atenţie, acesta ar fi lucrat pentru serviciile ruse de informații (FSB și GRU) - figurând sub pseudonimul operativ „Bine”. Astfel se susţinea că din 2006, Kireev a furnizat date către Servicul rus de Informaţii (FSB) cu privire la achiziționarea de arme pentru forțele armate ucrainene şi, de asemenea, date despre schemele de îmbogățire a oligarhilor ucraineni.
Totuşi, marea surpriză, dacă putem spune aşa, a venit seara târziu, pe 5 martie, după ce Direcția Principală de Informații a Ministerului ucraineana al Apărării (GUR) a publicat pe mai multe reţele de socializare un scurt comunicat de presă în care precizează că Denis Kireev era angajatul lor și că a murit la datorie în timpul unei misiuni.
Dacă asupra morţii lui Denis Kireev erau multe semne de întrebare până la comunicatul Direcției Principale de Informații a Ministerului ucraineana al Apărării (GUR), după, situaţia a devenit de-a dreptul confuză.
Deci, să facem o scurtă recapitulare: Un politician ucrainean certat cu legea scrie pe Telegram că Denis Kireev a fost ucis pentru trădare de serviciul intern ucrainean de informaţii (SBU); mass-media preia ştirea (atât cea rusă, cât şi cea ucraineana); serviciile ruse de informaţii sunt acuzate că profit de moartea acestuia pentru a strica imaginea serviciilor ucrainene de informaţii, dar o anchetă jurnalistică publicată înainte morţii lui Kireev, susţinea că acesta ar lucra pentru spionajul rusesc; lovitura de graniţe este dată de spionajul militar ucrainean că susţine că Kireev era unul dintre angajaţii săi.
Cu toate acestea, trebuie precizat că serviciile de informaţii, indiferent de natura lor, occidentale sau neoccidentale, nu obişnuiesc să facă publice numele angajaţilor sau numele persoanelor cu care colaborează, chiar şi după moartea acestora. Şi după cum veţi citi mai jos, Kireev nu era un simplu cetăţean ucrainean, ci lucra de mai mulţi ani la cel mai înalt nivel în sistemul banca ucrainean de stat, dar de-a lungul carierei sale a trecut şi prin filialele unor bănci internaţionale care aveau sediu şi în Ucraina.
Denis Kireev este un cunoscut bancher ucrainean, fost vicepreședinte al Consiliului de administrație al Oschadbank (2010-2014) și membru al Consiliului de Supraveghere al Ukreximbank (2006-2012).
Pe parcursul carierei sale de 20 de ani a lucrat în următoarele instituții financiare: Citibank, Credit Lyonnais, ING, Rabobank.
Din 2006 până în 2008, Kireev a ocupat funcția de director adjunct la SCM Finance, iar ulterior s-a alăturat companiei austriece GROUP SLAV AG, care este deținută de oameni de afaceri apropiaţi de Ianukovici – fost preşedinte al Ucrainei.
Potrivit anchetei Channel 5, Kireev era suspectat că lucrează pentru serviciile speciale ruse. Procedurile penale ar fi fost inițiate împotriva lui în 2020, dar oamenii legii din Ucraina ascund detalii din anchetă.
Anchetatorii spun că Kireev a fost în relații amicale cu actualul președinte al SBU, Ivan Bakanov. Cu toate acestea, nu se știe dacă își menținea legăturile cu acesta.
Nu se știe cu exactitate nici cum s-a alăturat Kireev delegației ucrainene în primele discuții purtate cu Rusia privind încetarea focului în Ucraina și ce a făcut acesta acolo. Trebuie precizat că Kireev nu a fost reprezentat de biroul președintelui Volodimir Zelenski ca participant la discuții ţinute în oraşul belarus Gomel. Numele său nu era pe lista publicată de serviciul de presă al președintelui ucrainean, dar în fotografii și videoclipuri poate fi văzut la masa de lângă reprezentanții Kievului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Poliţia germană investighează câteva cazuri ale misteriosului 'sindrom Havana', care a afectat în jur de 200 de diplomaţi americani şi membri ai familiilor lor în întreaga lume, semnalate la ambasada SUA la Berlin, informează vineri Reuters.
Membrii Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI au efectuat joi o vizită de lucru la Galaţi, la Direcţia Regională de Informaţii Moldova Sud a Serviciului Român de Informaţii, cu competenţe în judeţele Galaţi (sediul principal), Bacău, Brăila, Buzău şi Vrancea. În contextul discuţiilor, comisia SRI va propune modificări legislative prin care primarii să fie beneficiari de informaţii de la serviciile de informaţii, la fel ca prefecţii şi preşedinţii consiliilor judeţene.
Trei angajaţi străini ai principalei companii bulgare de armament, Arsenal, au fost arestaţi sub bănuiala că au fost implicaţi în „dispariţia” unor produse şi documente sensibile din fabrica acesteia, a indicat joi Ministerul bulgar de Interne, citat de Reuters şi BTA, potrivit Agerpres.
Directorul Agenţiei Centrale de Informaţii americane (CIA), William Burns, a anunţat joi că înfiinţează o unitate specială care vizează sporirea atenţiei asupra Chinei, într-o perioadă de relaţii tensionate între cele mai mari două economii ale lumii, informează Reuters.
Decizia NATO de a expulza opt diplomaţi ruşi de la misiunea Rusiei la sediul Alianţei Nord-Atlantice din Bruxelles pentru presupuse activităţi de spionaj subminează orice şansă de normalizare a relaţiilor cu Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, a declarat joi Kremlinul, potrivit Agerpres, care citează EFE.
NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii Rusiei la sediul Alianţei care erau ''ofiţeri de informaţii ruşi nedeclaraţi'', a anunţat miercuri o oficialitate NATO, potrivit Reuters.
Mossadul a reluat căutările pilotului militar Ron Arad, dispărut încă din 1986 și considerat decedat. Anunțul despre o operațiune spectaculoasă și curajoasă a fost făcut chiar de premierul israelian Naftali Bennett.
UE a denunţat vineri activităţile de spionaj cibernetic "inacceptabile" ale Rusiei împotriva unor responsabili politici europeni şi ia în calcul luarea de măsuri pentru a le sancţiona, relatează AFP.
Investigaţii ale autorităţilor franceze pentru a depista un eventual spionaj asupra telefoanelor mobile ale membrilor guvernului efectuat prin programul israelian Pegasus au constatat semne de interferenţă suspecte în aparatele a cel puţin cinci membri ai actualului guvern, potrivit EFE, care citează site-ul de informare francez Mediapart.
Ministerul apărării din Lituania a recomandat consumatorilor să evite cumpărarea de telefoane mobile chinezeşti şi a sfătuit populaţia să renunţe la cele pe care le are, după ce un raport guvernamental a constatat că aceste dispozitive au încorporate capabilităţi de cenzură, informează miercuri Reuters.
Jurnalistul militar Radu Tudor a făcut referiri cu privire la implicarea serviciilor de informații din România în chestiuni de politică internă, într-un material publicat pe blogul personal.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că Rusia este 'responsabilă' de asasinarea fostului spion rus Aleksandr Litvinenko, devenit un critic virulent al Kremlinului şi otrăvit cu poloniu radioactiv în 2006 în Marea Britanie, transmite AFP.
Iulian Cristian Gherghe, cu gradul de general - maior în rezervă, fost director adjunct al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), a fost condamnat de Curtea Militară de Apel Bucureşti la un an şi cinci luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals.
Serviciul rus de securitate FSB susține că deține dovezi cu privire la acte de sabotaj și implicarea serviciilor militare de informații din Ucraina în tentative de destabilizare a Peninsulei Crimeea, ocupată ilegal de Federația Rusă în 2014.
Parchetul general din Georgia a anunţat marţi deschiderea unei anchete după publicarea unor documente afirmând că membri ai bisericii ortodoxe din această ţară caucaziană au fost spionaţi de serviciile de informaţii, notează AFP.
România şi Suedia sunt statele care s-au dovedit a fi deosebit de relevante şi competente în domeniul strategiilor de război, susţine directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor şi Tehnologiilor din Moscova, Ruslan Puhov, notează publicaţia MESAJ.MD.
Un număr de 20 de persoane care erau deja cunoscute serviciilor de informaţii germane se află printre afganii evacuaţi de la Kabul de armata germană, transmite Agerpres, care citează DPA.
Rusia a comis ample încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, peninsulă care a fost anexată de la Ucraina în 2014, relevă un raport făcut public joi de Naţiunilor Unite, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Un german, angajat al unei firme de securitate informatică, este judecat începând de miercuri pentru că a transmis Rusiei date despre camera inferioară a parlamentului german, relatează Agerpres, care citează AFP.
Directorul CIA, William Burns, a avut luni o întâlnire confidenţială la Kabul cu cofondatorul mişcării talibane Abdul Ghani Baradar, scrie publicaţia The Washington Post, citată de AFP, aceasta fiind întâlnirea la cel mai înalt nivel între SUA şi regimul fundamentalist după ce acesta din urmă a preluat puterea în Afganistan săptămâna trecută.
Preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi s-a întâlnit duminică la Cairo cu şeful Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), William Burns, pentru a discuta despre unele dosare regionale, între care situaţia din Teritoriile palestiniene şi din Afganistan, potrivit AFP.
Cercetătorul rus, Aleksander Kuranov, în vârstă de 73 de ani, coordonator la NIPGuS, un institut rus de cercetare specializat în tehnologii hipersonice, a fost arestat de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse în urma unor acuzaţii de ”înaltă trădare”, potrvit agenţiilor ruse de presă, relatează AFP.
Guvernul german a calificat miercuri drept ''inacceptabile'' presupusele acte de ''spionaj'' întreprinse pe teritoriul său de către un britanic în beneficiul Rusiei, a cărui arestare a fost anunţată cu puţin timp în urmă, relatează AFP şi Reuters.
Serviciul Ucrainean de Securitate (SBU) a împiedicat desfăşurarea unor activități de tip terorist ale ’’pseudo-serviciului special’’ al așa-numitei Republici Populare Luhansk (LPR). Potrivit SBU, ’’agenții’’ urmau sau desfăşoare aceste activităţi pe teritoriul controlat de autoritățile ucrainene şi intenționau să comită un asasinat împotriva unui ofițer SBU, dar și să efectueze o serie de alte atacuri teroriste în Ucraina.
Şeful Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a SUA, William Burns, este aşteptat marţi în Israel pe fondul recrudescenţei tensiunilor între statul israelian şi Iran, a anunţat un responsabil israelian, citat de France Presse.
Mass-media ucraineană precizează că site-ul de investigații Bellingcat lucrează de câteva zile la o investigaţie despre agenți ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB, ex-KGB) care s-ar fi infiltrat în rândurile grupurilor de opoziției din Belarus care s-au autoexilat temporar în Ucraina.
Comunicaţiile dintre cele două Corei au fost restabilite recent, iar acest lucru s-a făcut la iniţiativa liderului nord-coreean Kim Jong Un, potrivit declaraţiilor date de responsabili ai serviciilor de informații sud-coreene unei comisii parlamentare de la Seul, relatează marţi agenţia EFE, potrivit celor de la Agerpres.
Soţia unui politolog german vizat de justiţie pentru spionaj în beneficiul serviciilor de informaţii chineze a fost acuzată la rândul său pentru aceleaşi motive, a anunţat luni parchetul federal, citat de France Presse.
Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, în Guvernul Chicu, Alexandru Pînzari, a fost reținut în această dimineață de ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și procurori din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Reținerea are loc în dosarul care vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr. 5 din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al IGP al MAI, precizează Ziarul de Gardă.md.
Federația Rusă și-a manifestat îngrijorarea cu privire la faptul că serviciile de informații americane sunt active chiar pe teritoriu rus. Afirmația a fost făcut de Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinulul.
Guvernul SUA împreună cu firma americană NuScale Power LLC (Tigard, Oregon) vor oferi 14 milioane de dolari pentru susţinerea studiilor de inginerie şi proiectare în vederea implementării de către România a unei centrale cu tehnologie SMR (Small Modular Reactor, reactoare modulare mici), prima de acest fel, anunţă Casa Albă duminică pe site-ul său.
Percepția din ce în ce mai mare a agresiunii Iranului în Orientul Mijlociu, împreună cu dorința Washingtonului de a reduce influența rusă și chineză în statele arabe din Golf, bogate în petrol, au provocat accese intense de diplomație în ultimele luni, care ar putea duce la mișcări tectonice majore în peisajul politic și militar.
Anul trecut, Infanteria Marină a SUA a definitivat retragerea din înzestrare a blindatelor grele – tancuri principale de luptă în limbajul militarilor americani. Procesul face parte din planul de transformare a Corpului de Infanterie Marină într-unul mai suplu adaptat unei confruntări din anii 2030. Acest plan este numit ”Marine Corps Force Design 2030”. A fost lansat în martie 2020, iar în ultima sa revizuire din mai 2022, se prevede renunțarea, se pare, chiar la artileria clasică bazată pe tunuri și obuziere.
Turcia ''trebuie să aleagă'' cu privire la integrarea în NATO a Suediei şi Finlandei, cu riscul de a ridica semne de întrebare cu privire la ''comportamentul'' său în cadrul Alianţei, a afirmat duminică şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, relatează Agerpres, care citează AFP.
Patru explozii au fost auzite duminică dimineaţă devreme la Kiev, afectând un complex rezidenţial din apropierea centrului capitalei ucrainene, relatează Agerpres, care citează France Presse, DPA şi Reuters.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 26.06.2022, ministrul Serghei Șoigu a vizitat punctele de comandă ale armatei ruse din Ucraina.
Disperați să evite sistemele de rachetele sol-aer concentrate masiv în apropierea aliniamentelor de contact, piloții ruși, dar și cei ucraineni, apelează tot mai des la clasica tactică a zborului razant.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 25.06.2022, citând o sursă din cadrul construcțiilor navale, că submarinul cu destinație specială Belgorod, Proiect 09852, purtător de drone nucleare Poseidon, desfășoară testele de stat în Marea Barents.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, că majorarea bugetului Apărării la 2,5% din PIB reprezintă o investiţie care trebuie să recupereze şi decalaje din trecut, subliniind însă că "oamenii sunt cei mai importanţi" şi este nevoie de militari bine pregătiţi şi motivaţi.
Rusia va furniza Belarusului sisteme de rachete Iskander-M, capabile să transporte încărcături nucleare, a afirmat sâmbătă preşedintele Vladimir Putin într-o întâlnire cu omologul său Aleksandr Lukaşenko, retransmisă de televiziunea rusă, informează Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
Intenţiile şi demersurile U.S. Air Force (USAF) de a renunța la cele mai vechi 33 de avioane de vânătoare F-22A Raptor s-au lovit de un refuz categoric din partea Comisiei pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților. Astfel, mai mulţi congresmeni au decis să insiste ca U.S. Air Force să mențină întreaga flotă de avioane F-22 Raptor operaţională și să modernizeze aeronavele mai vechi la cea mai nouă configurație.
Ieri, pe 24 iunie, forțele ucrainene au abandonat orașul Severodonețk din regiunea Lugansk, după săptămâni de lupte aprige. Pierderea orașului, locuit înainte de război de aproximativ 100.000 de locuitori, este însă mai mult semnificativă pentru Rusia, decât pentru Ucraina.
Până de curând, presa, dar și oficialii militari din Federația Rusă, au vorbit cu entuziasm despre modul în care Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) se consolidează continuu, primind noi nave de luptă și submarine. Rachetele de croazieră existente deja în dotare de tip Kalibr și Onyks, precum și perspectiva înzestrării cu temutele rachete hipersonice Zircon ar fi trebuit să îngroape un potențial inamic și să-l forțeze să se predea înainte de luptă. Cu toate acestea, realitățile războiului pe mare au confirmat ceea ce numeroși experți au scris în ultimii ani: FRMN este puternică în atac, dar este slabă în apărare, având o mulțime de probleme cu apărarea antiaeriană și lupta antisubmarin.
Adjunctul șefului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat, pe 25.06.2022, că este posibilă aderarea la UE a Republicii Moldova nu în mod direct, ci prin crearea “României Mari”.
Premierul britanic Boris Johnson şi-a exprimat sâmbătă îngrijorarea că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă, transmite Reuters.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat, pe 24.06.2022, că subunități din cadrul Infanteriei Marine și Trupelor cu Destinație Specială (Spetsnaz) au început desfășurarea de exerciții în poligoane din Regiunea Kaliningrad.
După o carieră de aproape 37 de ani de serviciu activ, actualul comandant al Forțele Aeriene americane din Europa și Africa (USAFE- AFAFRICA) și al Comandamentului Aerian Aliat al NATO, generalul Jeffrey L. Harrigian urmează să se retragă din activitate, în perioada următoare.
În cadrul expoziției Eurosatory 2022 redacția DefenseRomania a purtat discuții cu reprezentanții gigantului european MBDA cu privire la importanța sistemelor portabile MANPADS în actualul context internațional generat de invazia rusă în Ucraina.
Diplomaţia rusă a transmis vineri mesaje diferite despre decizia statelor UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate pentru aderarea la blocul comunitar, purtătoarea de cuvânt a MAE rus afirmând că aceasta ilustrează o strategie occidentală de izolare a Rusiei şi ea va avea ''consecinţe negative'', în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov a apreciat că o aderare a celor două ţări la UE nu prezintă ''niciun risc'' pentru Rusia, potrivit declaraţiilor redate de agenţiile Reuters şi AFP și citate de Agerpres. Totodată, președintele Vladimir Putin e de părere că Ucraina se va transforma într-o semi-colonie.
Ucraina a semnat un contract cu compania germană Diehl Defence pentru achiziționarea sistemului de rachete antiaeriene IRIS-T SL, a precizat ambasadorul Ucrainei în Germania, Andrii Melnik, într-un interviu pentru agenţia de presă ucraineană Ukrinform. Potrivit diplomatului ucrainean, valoarea contractului este de 178 de milioane de euro, iar guvernul german va aloca bani pentru achiziție.
Pierderea crucișătorul Moskva a provocat schimbări majore în tactica de război a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Astfel, după ce a pierdut un bun valoros, comandamentul acesteia a reușit să-și restructureze activitatea și să obțină un avantaj semnificativ în teatrul de operații, după cum remarcă publicația britanică UK Defense Journal.
Oficiali ucraineni au confirmat vineri că trupele ruse au ocupat complet localitatea Hirske situată la sud de oraşul important strategic Lisiceansk în regiunea Lugansk, în timp ce Rusia afirmă că a încercuit circa 2.000 de soldaţi ucraineni în acea zonă, relatează Reuters.
Forţele Armate Ucrainene au publicat primul material video care prezintă utilizarea în luptă a sistemelor de rachete M142 HIMARS, a căror livrare a fost anunțat oficial abia ieri, 23 iunie.
În oraşul Alchevsk, regiunea Luhansk ocupată temporar, trupele ruse au lansat o rachetă, dar propriul lor sistem de apărare aeriană a dat semne că ''refuză să execute ordinele''. Astfel, la scurt timp după lansare, o rachetă trasă din sistemul de apărare aeriană - cel mai probabil S-300 - s-a întors literalmente la locul de lansare și a explodat.
Cel puțin 4 persoane au decedat după ce un avion militar de transport Il-76 “Candid” s-a prăbușit lângă un aeroport din Ryazan.
Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.06.2022, că este necesară întărirea capacității de apărare a Statului unional format între Federația Rusă și Republica Belarus.
Forţele ucrainene au primit ordin să se retragă din oraşul Severodoneţk, în estul ţării, scena unor lupte acerbe cu armata rusă, a anunţat vineri guvernatorul regional, relatează AFP.
Statele Unite vor oferi încă 450 de milioane de dolari sub formă de ajutor militar Ucrainei, inclusiv alte patru sisteme de rachete cu rază medie de acțiune HIMARS, au declarat joi oficiali americani.
Casa Albă a declarat joi că noul concept strategic al NATO reflectă preocupările legate de China, inclusiv practicile sale economice, transmite Reuters.
Reprezentanţii companiei americane Lockheed Martin au declarat miercuri că ar putea livra primele avioane de luptă F-35 către Germania în 2026 și se așteaptă ca aceste aeronave de generaţia a V-a să fie comandate de tot mai multe state europene, în special de Grecia şi Republica Cehă.
Sistemele de artilerie HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System) au ajuns deja în Ucraina - a declarat miercuri Wendy Sherman, adjunctul secretarului de stat al SUA. După cum a precizat Wendy Sherman, livrarea acestor sisteme de rachete va permite Ucrainei să se apere acum mult mai bine.
Comandantul forţelor armate finlandeze, generalul Timo Kivinen, a declarat, într-un interviu preluat miercuri, 22 iunie, de Reuters, că țara sa s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac din partea Rusiei şi ar face față într-o astfel de situaţie.
