Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.
Cu toate aceste avertismente, există încă pericolul să se diminueze elanul inițial al planului ReArm Europe datorită semnării probabile a unui acord de pace între Ucraina și Rusia. Nu trebuie uitat că Moscova a investit în ultimii ani foarte multe resurse în capabilitățile sale ofensive iar singura modalitate prin care să se justifice această investiție este ocuparea de noi teritorii și aducerea sub controlul Rusiei a unei populații cât mai numeroase.
John D.Reni, profesor cercetător la Colegiul de Război al US Army, recomandă Europei să folosească situația actuală, desigur inconfortabilă din punctul de vedere al securității, pentru a-și consolida industria de apărare.
Reni vede actuala situație ca pe o oportunitate pentru Europa, care însă trebuie să depășească problema fragmentării industriei sale de apărare.
În continuare prezentăm opinia sa, exprimată în articolul cu titlul „Nu irosi această criză, Europa: consolidează-ți industria de apărare - Transformă-ți excesul de campioni ai apărării naționale în cei continentali”, publicat pe 6 aprilie de Defense One.
Războiul în desfășurare al Rusiei în Ucraina și întrebările cu privire la angajamentul american față de NATO au adus în atenție eforturile europene de a proteja securitatea pe continent. Dar astăzi, principalele obstacole cu care se confruntă Europa nu mai sunt cheltuielile pentru apărare și capacitatea industrială. Atât la nivel național, cât și la nivel multinațional, europenii au sporit în mod clar finanțarea, în timp ce producția industrială militară a crescut și pare să continue.
În schimb, principala provocare care împiedică astăzi independența securității europene este fragmentarea industriei sale de apărare. De fapt, aceasta nu este o problemă nouă, dar pentru depășirea acesteia va fi nevoie ca liderii europeni să exploateze cu îndrăzneală crizele duale de securitate generate de războiul Rusiei și de renunțarea SUA.
Timp de aproape 25 de ani, cheltuielile europene pentru apărare, în medie, au scăzut. De la sfârșitul Războiului Rece și până la invazia Rusiei în 2014 a Ucrainei, majoritatea țărilor europene au redus cheltuielile pentru apărare. Ca urmare, capacitatea și capabilitățile militare au scăzut în toată Europa. Aceste tendințe au ajuns la minim în 2014, iar de atunci, cheltuielile medii europene pentru apărare au crescut.
Acest lucru s-a accelerat dramatic începând cu 2022, după ce Rusia a declanșat a doua, mai mare și mult mai brutală invazie a Ucrainei. Cel mai recent, îndoielile europene cu privire la angajamentul Americii au stimulat investiții suplimentare. De exemplu, Regatul Unit a anunțat o creștere a bugetului de apărare, care va fi plătită parțial prin reducerea asistenței externe pentru dezvoltare. Uniunea Europeană și-a propus să relaxeze regulile fiscale care constrâng cheltuielile pentru apărare ale membrilor, să ofere împrumuturi de 150 de miliarde de euro cu dobândă redusă pentru proiecte de achiziții multinaționale și să extindă împrumuturile Băncii Europene de Investiții pentru proiectele de apărare.
Guvernele Germaniei, atât cel care pleacă cât și cel care va veni în curând, au schimbat constituția pentru a scuti cheltuielile de apărare de regulile stricte privind datoria și au creat un fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură care va avea beneficii clare pentru mobilitatea militară în inima Europei. Și Franța, Belgia, Letonia, Danemarca, Estonia și Suedia au anunțat majorări ale bugetului apărării în ultimele câteva luni. Tendințele existente și aceste anunțuri recente arată clar că resursele nu reprezintă marea problemă a Europei când vine vorba de puterea militară.
Nici capacitatea industrială de apărare nu este principala problemă, chiar dacă europenii se confruntă cu semnalele multiple ale cererii de aprovizionare a nevoilor Ucrainei în timpul războiului, de a-și reumple propriile stocuri militare epuizate și de a oferi capabilități suficiente pentru a îndeplini noile planuri de război ale NATO. În ultimii câțiva ani, cei mai importanți producători europeni de apărare au adăugat o capacitate productivă semnificativă.
În 2023, industria europeană de apărare a crescut cu aproape 17%, iar ocuparea forței de muncă în sectorul apărării a crescut cu aproape 9%. MBDA, un producător multinațional de rachete, și-a dublat capacitatea de producție din 2021, a adăugat 2.500 de angajați anul trecut și intenționează să angajeze încă 2.600 în acest an. Antreprenorul german de apărare Rheinmetall a construit o nouă fabrică de muniție în 13 luni și construiește fabrici suplimentare în Germania, Ungaria, Lituania, România și Ucraina.
Chemring Nobel și Eurenco, cei mai importanți producători europeni de praf de pușcă, și-au dublat fiecare capacitatea productivă începând cu 2022. Producătorul de apărare antiaeriană Diehl Defense și-a mărit forța de muncă din 2021 de la 2.800 de angajați la 4.400 și a crescut capacitatea de producție pentru sistemele de apărare antirachetă. În concluzie, deși o capacitate mai productivă ar fi utilă, având în vedere numărul record de comenzi întârziate și îngrijorările cu privire la disponibilitatea materiilor prime și a lucrătorilor calificați, tendințele în industria europeană de apărare par foarte pozitive.
În schimb, principala provocare cu care se confruntă Europa astăzi este atomizarea persistentă a industriei sale de apărare. Șase țări europene - șapte dacă luați în considerare Türkiye - produc tancuri de luptă principale. Unsprezece (inclusiv Türkiye) construiesc vehicule de luptă pentru infanterie. Zece (din nou, inclusiv Türkiye) produc nave de luptă de suprafață, inclusiv distrugătoare, fregate și corvete. Această fragmentare nu aduce economii de scară, inhibă dezvoltarea capacităților și frustrează interoperabilitatea militară.
Raționalizarea industriei europene de apărare ar face ca fiecare euro cheltuit pentru apărare să meargă mai departe, reducând costurile pe unitate, permițând armatelor europene să își mărească mai ușor capacitatea. De asemenea, ar îmbunătăți dramatic eficiența operațională prin facilitarea elementelor comune în echipamente între țările europene. Și ar facilita capacitatea celor mai mari jucători din domeniul apărării din Europa - Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Turcia și Polonia - de a umple golurile create de rolul american diminuat decât transformarea UE într-un actor independent de apărare.
Reducerea sau chiar eliminarea acestei atomizări a fost de mult un obiectiv evident, dar întrebarea cum i-a afectat pe factorii de decizie de zeci de ani. În mod ironic, cu cât guvernele europene au cheltuit mai mulți bani pentru apărare, cu atât este mai puțin probabil ca industriile lor de apărare să pară stimulate să se consolideze.
În același timp, având în vedere preferințele politicienilor de a favoriza ofertele de achiziții de la producătorii din țara lor, atomizarea nu a dus la gradul de concurență necesar pentru a reduce prețurile. Odată cu creșterea masivă a comenzilor de achiziții militare până în prezent și privind, în același timp, spre cele care vin, este probabil necesară o abordare pe mai multe direcții pentru a stimula consolidarea.
Cheia ar trebui să fie stimularea apariției unor campioni cheie ai capabilității militare de pe tot continentul. De exemplu, firmele germane Krauss-Maffei Wegmann și Rheinmetall par alegerea logică pentru a construi tancurile de luptă principale din Europa, Airbus cu sediul în Franța ar trebui să conducă efortul de elicoptere, BAE din Marea Britanie ar putea furniza sisteme de artilerie autopropulsată, Fincantieri din Italia este o alegere solidă pentru combatanții navali de suprafață, iar Thyssen din Germania este cea mai bună alegere pentru submarine.
Atingerea acestui obiectiv va necesita decizii dificile din partea liderilor europeni, inclusiv dorința de a vedea apariția unor campioni naționali în detrimentul unor jucători mai mici din industria de apărare. Acesta va cere UE să lege împrumuturile și granturile pentru apărare de contractele de achiziții multinaționale semnate cu aceiași campioni naționali. Și va cere NATO să specifice mai clar capabilitățile precise necesare pentru a îndeplini cerințele planurilor sale de război. Nimic din toate acestea nu este ușor, dar criza internațională de securitate, cu care se confruntă Europa, o cere.
Nota autorului Defense România: Cererea mare de echipamente de apărare va necesita angrenarea tuturor firmelor existente din Europa, precum și construirea de noi capacități de producție. De exemplu, capacitățile de fabricare de submarine ale Franței și Spaniei trebuie folosite. Standardizarea capabilităților militare este foarte importantă și deși, în cadrul NATO este într-un stadiu avansat, procesul trebuie extins cât se poate de mult. Eforturile de standardizare trebuie conduse atât de militari cât și de industrie, ultima fiind responsabilă cu procesul de fabricare.
În plus, ca și în conceptul ACE (Angajarea Agilă în Luptă) al Forțelor Aeriene ale SUA, este nevoie de o anumită disipare a activelor de producție pentru ca Europa să fie mai rezilientă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.
Obiectivul de referință al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de a aloca cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) al unui stat membru pentru cheltuielile de apărare, deși este un angajament luat pentru a asigura securitatea colectivă, pare din ce în ce mai insuficient pentru a descuraja în mod credibil și, dacă este necesar, pentru a contracara o potențială agresiune militară la scară largă din partea Rusiei. O multitudine de factori, de la creșterea rapidă a cheltuielilor militare ale Rusiei și evoluția doctrinelor de război până la lacunele specifice în materie de capacități ale membrilor europeni ai NATO, sugerează că obiectivul actual de cheltuieli oferă un sentiment fals de securitate.
Think-tank-ul britanic de renume RUSI a publicat un nou raport pe tema „mobilizării industriale” a Rusiei într-un război total îndreptat împotriva Ucrainei. Textul acestei lucrări acoperă, de asemenea, activitatea industriei de apărare a Ucrainei și a țărilor occidentale. Una dintre concluziile la care ajunge raportul RUSI este ca Rusia a crescut semnificativ producția de apărare în timpul invaziei Ucrainei, în timp ce statele europene membre ale NATO au avut dificultăți la acest capitol, în ciuda fondurilor disponibile.
Armata SUA a desfășurat a doua baterie a sistemului de rachete THAAD în Israel, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit The Times of Israel. Potrivit informațiilor publicate, a doua baterie a sistemului de rachete a ajuns în Israel la 5 aprilie 2025 la baza aeriană Nevatim din sudul țării.
Încă de anul trecut, Ucraina s-a concentrat asupra atacurilor asupra infrastructurii petroliere și militare ale Rusiei, situate în spatele liniilor inamice. Au vost vizate în special marile depozite de arme și muniții, precum și facilitățile de petrol și gaze.
Momentul 24 februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei, nu a fost suficient pentru a trezi Europa la realitate deși indiciile, că Rusia are un plan militar de refacere a URSS, erau de multă vreme la vedere. A fost nevoie de o zdruncinătură zdravănă dată de administrația Trump pentru ca națiunile europene să conștientizeze mai bine pericolul mare la care se expun dacă nu se pregătesc temeinic pentru apărare.
Senzori de spionaj ruseşti au fost găsiți în apele teritoriale ale Marii Britanii, poziționați periculos de aproape de submarinele nucleare din clasa Vanguard ale Royal Navy. După cum a relatat The Sunday Times, aceste dispozitive au fost descoperite de forțele navale, unele ajungând pe țărm, iar altele fiind detectate de nave specializate în vânătoare de mine.
Un raport neobişnuit apărut în Rusia la 6 aprilie 2025 pune în lumină un moment rar de auto-reflexie militară al ruşilor. Institutul de Cercetare pentru Vehicule Blindate situat în Kubinka, lângă Moscova, și care funcționează în cadrul Ministerului rus al Apărării, a publicat un studiu detaliat intitulat ,,Rezultatele testelor de cercetare ale IFV Bradley M2A2 ODS SA''.
U.S. Army Contracting Command de la Redstone Arsenal a atribuit companiei Lockheed Martin Missiles and Fire Control, la 28 martie 2025, un contract IDIQ (indefinite-delivery, indefinite-quantity) cu o valoare maximă de 4,9 miliarde de dolari. Acest contract major începe cu un ordin de livrare pentru 400 de sisteme Precision Strike Missile (PrSM) Increment 1, marcând un pas înainte semnificativ în consolidarea capacității de atac de precizie cu rază lungă de acțiune a armatei SUA.
Experți americani din domeniul informațiilor, care au activat în CIA și în alte servicii de informații ale SUA, și-au exprimat, recent, îngrijorarea că modificările aduse de administrația Trump în securitatea națională vor da un avantaj decisiv adversarilor Americii.
Rusia se adaptează. Industria de război învață din mers iar pentru ucraineni devine mai dificil de interceptat rachetele ruse, inclusiv cele hipersonice Kinjal, precum și dronele. Însă Ucraina e în permanent dialog cu partenerii occidentali care dezvoltă sisteme de apărare antiaeriană și îi informează cu privire la modul în care rușii se adaptează.
Într-o intervenție în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, analistul de politică externă Ștefan Popescu a criticat pasivitatea diplomatică a României, acuzând lipsa de reacție a MAE ntr-un context geopolitic tensionat.
României îi vor fi transferate definitiv avioanele F-16 Fighting Falcon pe care Olanda le-a dislocat aici, ca parte a Centrului de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16.
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Aderarea la NATO e unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre, România fiind azi sub o umbrelă de securitate de care nu a beneficiat niciodată în istoria sa. Aderarea însă la cea mai puternică alianță militară defensivă din istoria omenirii nu a fost un proces simplu iar pe lângă diplomația politică, la proces a participat și diplomația militară și mai ales Armata României prin sacrificiile pe care le-a făcut în teatrele de operații.
În cursul nopții de 06.04.2025, trupele ruse au efectuat noi atacuri masive cu drone și rachete de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. A fost vizată în special capitala Kiev, dar loviturile mijloacelor rusești de atac aerian au ajuns din nou până în vestul teritoriului ucrainean.
Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, republicanul Roger Wicker, a criticat, joi, conducerea „la nivel mediu” a Pentagonului pentru că vehiculează un plan de reducere a numărului de militari americani din Europa, avertizând, totodată, că amenințarea rusă nu poate fi ignorată.
NATO rămâne garantul apărării noastre colective, iar angajamentul României de a-şi respecta obligaţiile în cadrul Alianţei este de neclintit, a afirmat, duminică, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, în mesajul transmis cu ocazia Zilei NATO în România şi a aniversării a 21 de ani de la aderarea ţării noastre la Alianţa Transatlantică.
Administrația Trump 2.0 a anunțat un război comercial al SUA împotriva întregii lumi prin impunerea de tarife mai multor state, inclusiv aliate, tarife ce se încep de la 10% și pot ajunge chiar și la 34%. E ceea ce președintele Donald Trump a numit „Ziua Eliberării”. Dar efectul pe termen mediu va lovi și industria de apărare din State.
Obuzierele autopropulsate coreene de 155 mm de tip K9 Thunder sunt alegerea pe care mai multe state din Flancul Estic și Nordul Europei au făcut-o pentru contracararea amenințării ruse. Inclusiv România.
S-a încercat de mai multe ori în ultimele luni „marea cu sarea”, în Marea Roșie. Nu mai târziu de luna trecută portavionul american USS Harry S. Truman a fost ținta rebelilor Houthi susținuți de Iran, care au lansat rachete balistice și drone asupra portavionului american.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu e de părere că noua strategie a SUA ar putea împinge aliații către parteneriate cu alte state, parteneriate care erau aproape de neimaginat în urmă cu câteva luni.
Un material video cu un Su-35, zburând foarte aproape de un F-35 american, a fost dat publicității recent. Materialul datează dintr-o misiune deasupra Arcticii, cel mai probabil în luna februarie. Imaginile sunt suprinse din cockpitul unui avion rusesc Su-35, cel mai promovat avion al industriei aeronautice din Rusia.
Relocarea bateriilor Patriot din Coreea de Sud în Orientul Mijlociu constituie un alt semn care indică pregătirile pentru o lovitură asupra instalațiilor nucleare iraniene, dar cu prețul slăbirii protejării aliatului său din Asia de Est. Necesitatea unei apărări antirachetă suplimentare a bazelor sale militare din Orientul Mijlociu împotriva rachetelor balistice a forțat Pentagonul să decidă relocarea bateriilor Patriot PAC-3 de la USFK din Coreea de Sud.
Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, lovind ținte de 14 ori în ultimele 24 de ore, în pofida unui moratoriu intermediat de SUA, relatează Agerpres și Reuters.
Un lunetist ucrainean a eliminat un infanterist rus cu un singur glonț tras cu o pușcă de calibrul 12,7 mm, aflat la o distanță de aproximativ 1,5 kilometri. Înregistrarea video și detaliile referitoare la modul în care a fost realizată acesta împușcătura au fost publicate pe canalul Gray Area Group.
Regatul Unit se află în plin proces de dezafectare a avioanelor Eurofighter Typhoon, care sunt versiunea cea mai veche denumită Tranche 1. Posibilitatea ca acestea să fie folosite pentru a consolida capabilităţile Forțele Aeriene Ucrainene a fost discutată de mai multe ori, dar ultima poziție cunoscută a Londrei rămâne neschimbată - acestea nu vor fi transferate în Ucraina. Un articol publicat de The Times a evidențiat adevărata soartă a acestor aeronave, explicând perfect această decizie.
Cel puţin 14 persoane şi-au pierdut viaţa şi 50 au fost rănite vineri într-un bombardament rus într-o zonă rezidenţială a oraşului ucrainean Krivoi Rog (centru), potrivit autorităţilor locale, fiind una dintre cele mai grave lovituri din ultimele săptămâni în Ucraina, relatează Agerpres, AFP şi Reuters. A fost lovit un parc în timp ce mai multe persoane se aflau la locul de joacă. Printre victime se numără din păcate și mulți copii, precum și părinți.
Generalul Christopher Cavoli, vorbind în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, a descris Rusia drept un negociator extrem de strategic și deliberat, în contextul intensificării eforturilor SUA de a negocia o încetare a focului în Ucraina.
În cadrul Conferința McAleese privind programele de apărare ale SUA, organizată la Washington pe 18 martie 2025, comandantul Comandamentului strategic al SUA (Stratcom), generalul de aviație Anthony J. Cotton, a tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea modernizării rapide a triadei nucleare americane, avertizând că un mediu de securitate globală fără precedent, caracterizat prin extinderea capacităților mai multor state care dispun de arme nucleare (precum China și Rusia), nu lasă timp de pierdut.
Turcia a demarat o campanie îndrăzneață menită să impună controlul asupra bazei aeriene T-4 din centrul Siriei, un obiectiv strategic situat în apropierea orașului antic Palmyra, intenționând să desfășoare acolo sisteme avansate de apărare aeriană și drone, potrivit unor surse citate de cotidianul Middle East Eye.
După aproape 12 ani, compania suedeză Saab a reușit să spargă gheața și să vândă avioane de luptă JAS 39 Gripen.
Cercurile apropiate lui Donald Trump îl sfătuiesc să nu poarte nicio convorbire telefonică cu Putin până când acesta nu se angajează la o încetare completă a focului cu Ucraina, a relatat joi postul de televiziune NBC News, citând responsabili de la Casa Albă, sub rezerva anonimatului, potrivit Agerpres, Reuters și Xinhua.