Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
O scurtă istorie a sancțiunilor SUA impuse Iranului. De la Jimmy Carter la Donald Trump
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Statele Unite și Iranul nu au fost niciodată într-un conflict militar direct, dar prin impunerea de-a lungul mai multor decenii a unor pachete de sancțiuni unilaterale, SUA a folosit puterea sa economică ca pe o armă într-un război umbrit al sancţiunilor care a început 1979 când a avut loc luarea de ostatici în Ambasada SUA din Teheran.
EXCLUSIV

În 2010, pe fondul tensiunilor crescânde ale programului nuclear al Iranului, Statele Unite au instituit sancțiuni economice Teheranului.

Pe 8 mai 2018, preşedintele american Donald Trump a anunţat că va retrage Statele Unite al Americii din acordul nuclear iranian.

În 2015, sub prevederile JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), Iran a fost de acord să oprească programul nuclear clandestin şi să permită efectuarea unor inspecţii internaţionale în schimbul eliminării sancţiunilor economice impuse de SUA. Sfârșitul înțelegerii nucleare, prin retragerea SUA din acord, a însemnat un nou început pentru un set de sancțiuni economice împotriva Iranului care, de-a lungul deceniilor, au zguduit destul de bine economia iraniană și relațiile în Orientul Mijlociu.


Evoluţia tensionată a sancțiunilor SUA-Iran

1979

Noiembrie: Statele Unite impun sancțiuni după ce studenții iranieni au luat cu asalt Ambasada SUA din Teheran, unde au luat ostatici mai mulţi cetăţeni americani pe care i-au ţinut captivi timp de 444 de zile începând din noiembrie 1979. Președintele american Jimmy Carter a încercat fără succes să-i elibereze, inclusiv prin autorizarea unei operaţiuni militare de salvare. Iranienii nu au eliberat ostaticii decât după ce Ronald Reagan la înlocuit pe Carter în 20 ianuarie 1981.

Statele Unite au rupt relațiile diplomatice cu Iranul în 1980, în mijlocul acestei crize. Statele Unite au impus, de asemenea, prima rundă de sancțiuni împotriva Iranului. Preşedintele Jimmy Carter a interzis importurile de petrol iranian, a înghețat activele guvernului iranian în valoare totală de 12 miliarde de dolari, în băncile americane din SUA și a interzis mai târziu comerțul cu Statele Unite și călătoria în Iran în 1980.

Înghețarea activelor guvernului iranian a fost în cele din urmă extinsă la un embargo comercial complet până când un acord a fost semnat cu Iranul în 1981. Cele mai multe active au fost deblocate și embargoul a fost ridicat după ce ostaticii au fost eliberaţi.


1984-1987
Pe 19 ianuarie 1984, Administrația Reagan a declarat Iranul ca fiind unul dintre statele sponsor al terorismului, deoarece a acordat în mod repetat "sprijin pentru acte de terorism internațional". Această etichetă pusă Iranului aduce cu ea sancțiuni uriașe din partea SUA.

În momentul în care Iranul a început să amenințe blocarea traficului naval care trece prin Golful Persic și Strâmtoarea Hormuz, în 1987, Ronald Reagan a autorizat o escortă navală pentru navele civile și a semnat un nou embargo împotriva importurilor iraniene. Statele Unite au interzis, de asemenea, şi vânzarea de produse "cu dublă utilizare" către Iran - bunuri civile cu posibilitate de implementare în sectorul militar.

1992
În anul 1992, Congresul American adoptă Legea privind neproliferarea armelor din Iran şi Irak. Legea declară ,,că politica Statelor Unite este de a se opune oricărui transfer de bunuri sau tehnologii în Irak sau Iran ori de câte ori există motive să creadă că un astfel de transfer ar putea contribui la achiziționarea de arme chimice, biologice, nucleare sau arme convenționale avansate. "

1995-1997
Președintele Bill Clinton a extins sancțiunile SUA împotriva Iranului în 1995. An în care Iranul a fost numit în continuare stat sponsor al terorismului, iar președintele Clinton a luat această decizie pe fondul temerii generale faţă de armele de distrugere în masă. El a interzis orice implicare a Statelor Unite în industria petrolieră iraniană. Tot în 1995, Conoco (corporație americană multinațională în domeniul energiei) și Iranul au anunțat încheierea unui contract în valoare de 1 miliard de dolari care ar fi oferit companiei americane un acces fără precedent la două câmpuri petroliere iraniene. Administrația Clinton a intrat în acțiune, pretinzând că respectivul contract amenință securitatea națională a Statelor Unite. Conoco a renunțat la acord, iar Clinton a interzis companiilor americane să participe la negocierile cu Iranul. Acest lucru a fost consolidat în continuare prin Legea privind sancțiunile din Iran și Libia din 1996.

La 5 august 1996, Congresul american adoptă Legea sancțiunilor Iran-Libia, mai târziu cunoscută sub numele de Legea sancțiunilor din Iran. Acesta urmărea să sancționeze entitățile care investesc în industria petrolieră a Iranului, ceea ce ar permite accesul la fonduri pentru dezvoltarea sau achiziționarea de arme de distrugere în masă sau de finanțare a terorismului. Legea cerea Statelor Unite să pună în aplicare sancțiuni împotriva companiilor străine care investesc mai mult de 20 de milioane de dolari pe an în sectorul petrolului sau al gazului din Iran. Cu toate acestea, sancțiunile nu sunt puse în aplicare, după ce țările europene protestează vehement.

Bill Clinton ia decizia de a interzice toate investițiile americane în Iran în 1997, precum și ultimele şi cele mai mici activităţii de comerț american rămase cu Iranul. Preşedintele american a încurajat, de asemenea, alte țări să urmeze exemplul SUA şi să recurgă la astfel de masuri.

2002

În 2002, comunitatea internațională a aflat că Iranul a îmbogățit uraniul și că dezvoltă un program nuclear. Statele Unite suspectau de mult Iranul că lucrează la un program nuclear sub acoperire, iar când președintele George W. Bush a numit Teheranul o parte a "axei răului", după atacurile din 11 septembrie, relațiile diplomatice dintre cele două țări au început să se degradeze.

În cel mai scurt timp, SUA s-a străduit să înghețe activele persoanelor și companiilor care aveau legături cu Iranul. Întrucât comunitatea internațională a exercitat presiuni asupra Iranului, SUA și-au înăsprit sancțiunile existente, le-au impus mai viguros și-au impus sancțiuni mari băncilor și persoanelor care nu respectau aceste reguli.

2007
Pe 24 martie 2007, Consiliul de Securitate al ONU, răspunde nerespectării de către Iran a cererii sale de a suspenda îmbogățirea uraniului, adoptând în unanimitate Rezoluția 1747, prin care se impun sancţiuni împotriva Iranului în legătură cu programul său nuclear.

2008

Pe 3 martie 2008, Consiliul de Securitate al ONU adoptă Rezoluția 1803. Această rezoluţie vine în completarea celei din 2007 şi extinde sancțiunile împotriva Iranului, deoarece acesta a continuat să lucreze la programul său nuclear.


2010
9 iunie: Consiliul de Securitate al ONU adoptă Rezoluția 1929. Rezoluţia interzice Iranului să efectueze teste de rachete balistice cu capacitate nucleară și impune un embargo asupra transferului de arme către Iran.

24 iunie: Congresul american adoptă o legea cuprinzătoare privind sancțiunile. Aceste sancțiuni vizează firmele care investesc în sectorul energetic iranian, care vând petrol rafinat către Iran şi băncile străine care fac afaceri cu bănci iraniene.

26 iulie: Uniunea Europeană este de acord cu adoptarea unui set de sancțiuni împotriva Iranului. Aceste sancțiuni vizau "oamenii, companiile și sectoarele implicate direct în programul nuclear al Iranului și în alte domenii."

2011

31 decembrie: Congresul american adoptă legislația care permite Statelor Unite să impună noi sancțiuni băncii centrale din Iran și să sancționeze băncile din țările terțe, care importă petrol iranian, dacă nu reduc în mod semnificativ aceste importuri în termen de șase luni.

2012

Ianuarie: Uniunea Europeană este de acord să interzică importurile de petrol iranian. Congresul american extinde amenințarea cu "sancțiuni secundare" împotriva companiilor care fac afaceri cu Iranul, prin intermediul Legii privind reducerea amenințărilor cu Iranul și a legii privind drepturile omului din Siria (TRA). TRA tratează, de asemenea, interdicția generală privind persoanele care desfășoară activități comerciale în Iran în orice entitate străină deținută sau controlată de o persoană din SUA.

2013

Ianuarie: Congresul SUA extinde în continuare, prin Legea privind libertatea și contraproliferarea Iranului (IFCA), sancțiunile împotriva companiilor care desfășoară activități în Iran.

20-24 noiembrie: Iranul se întâlnesc la Geneva în formatul 5 + 1. Ministrul iranian de externe Javad Zarif și Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton, care conduce echipa de negociere a formatului 5 + 1, semnează Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (JPOA) pe 24 noiembrie. JPOA precizează că Iranul trebuie să oprească îmbogățirea uraniului și să permită accesul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la monitorizarea siturilor nucleare iraniene.

Statele Unite se angajează să ridice amenințările cu sancțiuni asupra companiilor străine care se ocupă de sectorul auto iranian sau de achiziționarea de produse petrochimice iraniene.

2014

20 ianuarie: AIEA constată că Iranul respectă termenii Acordului JPOA. Statele Unite și UE declară că au luat măsuri pentru a renunța la sancțiunile specifice.

2015

14 iulie: Iranul se întâlneşte în formatul 5 + 1 - Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Rusia, China și Germania – şi semnează Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (JCPOA). În cadrul acordului, Iranul este de acord să ia măsuri pentru a reduce programul său nuclear în schimbul unei relaxări semnificative a sancțiunilor venite din partea SUA, ONU și UE.

20 iulie: Consiliul de Securitate al ONU adoptă în unanimitate Rezoluția 2231 care aprobă acordul nuclear și ridicarea sancțiunilor nucleare ale Consiliului de Securitate asupra Iranului, odată ce condițiile stabilite în acord sunt îndeplinite.

18 octombrie: Formatul 5+1 adoptă oficial acordul nuclear. Iranul începe să ia măsuri pentru a reduce programul său nuclear. Administrația Obama eliberează derogări de la sancțiuni în domeniul nuclear, care au intrat în vigoare în ziua implementării acordului. U.E procedează la fel ca Statele Unite şi adoptă legislația care ridica sancțiunile nucleare.

2016

16 ianuarie: AIEA verifică dacă Iranul și-a îndeplinit angajamentele în cadrul acordului nuclear. Data de implementare este anunțată, iar Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU intră în vigoare. Statele Unite ridică sancțiunile secundare asupra Iranului. În timp ce aceste sancțiuni secundare sunt ridicate, sancțiunile "primare" ale SUA asupra Iranului rămân în vigoare. Aceste sancțiuni interzic cea mai mare parte a activității comerciale dintre Statele Unite și Iran, inclusiv exportul către Iran al majorității bunurilor sau serviciilor din SUA.

2017

17 mai: Administrația Trump reînnoiește derogările de la sancțiuni.

17 iulie: Administrația Trump atestă fără echivoc conformitatea Iranului cu JCPOA. 

13 octombrie: Președintele american Donald Trump a afirmat că nu mai poate certifica că Iranul respectă acordul nuclear încheiat în 2015, și a avertizat că ar putea în cele din urmă să-l denunțe total. Vorbind la Casa Albă în 13 octombrie, Trump a criticat dur Iranul pentru programul său nuclear și de rachete balistice și pentru sprijinul acordat grupurilor extremiste din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, el renunță din nou la sancțiuni.

2018

12 ianuarie: Trump renunță la derogări privind sancțiunile legate de programul nuclear al Iranului. Preşedintele SUA a afirmă că nu va mai face derogari de la sancţiuni, cu excepția cazului în care Congresul va adopta legislația pentru a "repara" ceea ce el descrie ca fiind defectuos în acord.

8 mai: Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul în anul 2015. Donald Trump a argumentat că el lansase de mult timp avertismente în legătură cu Acordul nuclear iranian, pe care l-a catalogat drept "defectuos", "decăzut şi putred", o "ruşine" pentru el, în calitatea de "cetăţean american".

Liderul de la Casa Albă a susţinut atunci că Iranul încearcă să fabrice arme atomice, oferind asigurări că Statele Unite nu vor permite acest lucru.

"După consultări cu aliaţii, îmi este clar că acest Acord nu poate împiedica activităţile atomice iraniene. Anunţ astăzi retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear iranian", afirma Donald Trump.

"Imediat, voi semna un decret prezidenţial prin care voi începe reactivarea sancţiunilor contra Iranului. Pentru regimul iranian, vom reinstitui cel mai înalt nivel de sancţiuni economice. Orice naţiune care oferă ajutor Iranului în încercarea de a se dota cu arme nucleare va fi, de asemenea, sancţionată puternic de Statele Unite. America nu va fi ţinută ostatică prin arme nucleare. Nu vom permite ca oraşele americane să fie ameninţate cu distrugerea, nu vom permite unui regim care scandează «Moarte Americii!» să obţină acces la cele mai letale arme de pe Terra", mai spunea Trump.

7 august: a intrat în vigoare primul set de sancțiuni economice americane impuse Iranului. Primul val de sancțiuni impuse Iranului din momentul în care Donald Trump a retras SUA din Acordul nuclear cu Iranul, vizează o varietate de exporturi iraniene, sistemul financiar al țării și capacitatea Iranului de a intra în sistemul financiar global. Vor fi afectate şi industria auto şi exporturile de covoare şi mărfuri alimentare din Iran, precum şi importurile de grafit, aluminiu, oţel, cărbune şi unele aplicaţii software. De asemenea, Iranului i se interzice achiziţionarea anumitor avioane.

Peste încă trei luni se vor activa şi măsuri împotriva băncii centrale a Iranului. În noiembrie vor fi reintroduse şi sancţiunile împotriva sectorului energetic, iar SUA încearcă să convingă alte ţări să îşi reducă importurile de ţiţei iranian.

Surse:

atlanticcouncil.org: Ashish Kumar Sen-A Brief History of Sanctions on Iran

thoughtco.com: Steve Jones-A History Of U.S. Sanctions Against Iran

edition.cnn.com: Josh Levs-A summary of sanctions against Iran

history.com: Erin Blakemore-he Tense History of U.S.-Iran Sanctions, from the Hostage Crisis to the Nuclear Deal

bbc.com: US vows 'strongest sanctions in history' on Iran

mepc.org: Nikolay A. Kozhanov-U.S. Economic Sanctions against Iran: Undermined by External Factors

 



Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Avertismentul generalului Ben Hodges: De ce abandonarea Europei ar fi o „eroare de calcul fatală” pentru economia SUA. Iluzia păcii prin concesii teritoriale
Cum văd rușii România, deja a doua putere militară din Est. Suntem pe locul 10 în topul statelor ostile și anticipează F-35, bombardiere B-52 și avioane AWACS dislocate aici
Între sabotaj și acaparare forțată: Strategia Rusiei pentru preluarea controlului centralei nucleare de la Zaporojie
Vladimir Putin ordonă „rusificarea” totală a teritoriilor anexate din Ucraina: Planul strategic până în 2036 pentru ștergerea identității ucrainene
Rachete antiaeriene MANPAD Mistral pentru Armata României. Ce prevede contractul de peste 600 de milioane de euro semnat cu Franța
Rusia a trezit colosul militar german. Pe lângă achiziții de F-35 sau Patriot, nemții vin cu o idee bună și pentru România: Veterani ucraineni împărășesc experiența de luptă împotriva Rusiei
UE, pe două voci în relația cu Israelul: De ce statele care critică Israelul sunt mai agresive și vocale? Ambasadoarea Israelului în Ungaria: UE nu sprijină Hamas. Dar sprijină Fatah
Pregătiri pentru amenințarea chineză: Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor; Taiwanul crește cheltuielile pentru apărare cu 40 de miliarde de dolari
Cât va fi, de fapt, armata Ucrainei pe timp de pace? Detaliile noului acord cu SUA care sfidează cerințele inițiale ale Rusiei
Pacea din Ucraina se joacă acum la Abu Dhabi: Între realpolitik-ul Statelor Unite și „liniile roșii” de pe frontul din Donbas
Lovitură în inima aviației strategice ruse (Foto/Video): Ucraina distruge rarul ''laborator zburător A-60'' și un prototip A-100 la Taganrog
De la dialog la „forțe de reasigurare”: Cum răspunde Franta amenințării rusești și de ce Europa nu își mai permite să fie ,,naivă militar''
Amețirea Rusiei, de la presiuni brutale la propuneri neașteptate de pace. Toată isteria din aceste zile ar putea fi parte a noii strategii pe care SUA o aplică Rusiei?
EXCLUSIV
Adio, pace pe repede-înainte! Statele Unite au realizat că nu pot livra Rusiei o Ucraină „pe tavă” până la Ziua Recunoștinței
Azi are loc ședința CSAT care rescrie securitatea României: Miza accesării fondurilor europene SAFE și conceptul de „independență solidară” propus de președinte
Europa ripostează la Geneva. Contrapropunerea oficială care demontează „Planul în 28 de puncte” al SUA și schimbă total datele problemei pentru Ucraina
Pace din Ucraina, în etapa bătăliei din birouri. Europa vrea o ofensivă diplomatică asupra echipei lui Trump pentru a relaxa predarea Donbasului către ruși
Centrul analizei geostrategice s-a mutat la Constanța săptămâna aceasta: Dezbatere internațională de anvergură privind strategia UE la Marea Neagră
Președintele Nicușor Dan anunță finalul dezbaterii privind Strategia de Apărare a României. Aceasta va suferi unele modificări după propunerile trimise
O Ucraină înarmată, înfrântă și cu sentimentul trădării, ținută la granița Europei?
Se înmulțesc semnele lovirii iminente a Venezuelei: Portavionul USS Gerald R. Ford e „pe poziții” iar SUA avertizează avioanele de linie privind survolul Venezuelei
„Articolul 5” fără aderare. Marea iluzie de securitate din planul lui Trump: Ce înseamnă, de fapt, protecția Statelor Unite oferită la schimb cu ruperea teritorială a Ucrainei
Harta Ucraina
EXCLUSIV
Munchen 1938, reeditat? Ucraina, „teritorii în schimbul păcii” și riscurile pentru România | Hari Bucur-Marcu, la Obiectiv EuroAtlantic
Plan de Pace sau Dictat? Zelenski a primit un proiect din partea americană. Dacă zvonurile se adeveresc, documentul ar fi o capitulare de facto în schimbul a nimic
„Nu am fost consultați”: UE respinge ideea unui plan de pace american impus fără acordul Ucrainei
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Avertismentul șefului spionajului militar ucrainean: Fereastra de pace se închide în 2026. Ce prevede planul confidențial în 28 de puncte aprobat de Donald Trump
Când corporațiile trasează liniile frontului. Șeful Airbus sparge marele tabu: Europa are nevoie de bomba nucleară tactică pentru a descuraja Rusia
Franța mută imediat pentru a echilibra balanța: F-35 american pentru saudiți, contracarat în regiune cu Rafale în cea mai modernă versiune F5
Arabia Saudită a fost desemnată de către SUA drept aliat major non-NATO. Dar ce presupune acest “statut”?
Capcana „zonei gri”: De ce Rusia testează nervii NATO sub pragul Articolului 5 și de ce „calmul” nu mai e suficient

Ştiri Recomandate

Lovitură de ciocan: Eurofighter învinge istoric J-10 al Chinei, într-o răsturnare de situație tocmai când părea sigur că avionul J-10 va bifa a doua țară din lume care îl cumpără
După ce Rusia a anunțat că a ocupat complet orașul Kupiansk, Zelenski s-a dus să-și facă un selfie acolo (Foto). Pe front la Kupiansk ucrainenii au reușit să încercuiască unele unități ruse
Bătălia pentru cine vinde vehicule de luptă României: Compania Hanwha pune pe masă o ofertă cu fabrici, tehnologie şi producţie de 80% în ţara noastră
Au călcat pe mine ucrainene, la propriu. Coreea de Nord anunță, într-un gest rar, că a pierdut 9 militari în operațiune de deminare a regiunii Kursk din Rusia
Avioane F-16 în România, F-35 în Baltice. U.S. Air Force testează tactica realimentării rapide pentru a nu deveni ținte sigure
Skyranger 30: Arma care recunoaște că NATO nu își mai permite să tragă cu ,,tunul în muște'', ci cu „proiectile inteligente”
24 de ore dificile pentru Trump. O înfrângerea neașteptată a venit chiar din partea republicanilor în Indiana după înfrângerea istorică pentru primăria Miami, fief al MAGA
Rușii susțin că armata ucraineană încearcă să revină pe Insula Șerpilor. În zonă ar fi fost amplasate din nou mijloace de cercetare și comunicații
Umilință pentru aviaţia rusă: Cum a „anulat” o dronă ucraineană decolarea unui avion militar rusesc în Peninsula Crimeea (VIDEO)
Cartea „Analiza conflictului din Ucraina din perspectiva modelului actorului rațional” care analizează lecțiile războiului și doctrinele militare post-2022, printre cele mai vândute lucrări
Israelul își consolidează cooperarea militară cu Marocul: Imagini din satelit confirmă livrările sistemului de apărare Barak MX 
Fie că ne place sau nu, roiurile de drone rescriu regulile războiului (FOTO/VIDEO). Sunt gata statele membre NATO să facă față noii realități?
Percheziții în industria de apărare din Cehia. Proiectul de drone FPV destinat armatei ucrainene, sub lupa procurorilor militari
Serviciul K, deconspirat! (VIDEO): Cum a reușit o anchetă jurnalistică independentă să identifice cea mai secretă unitate a Armatei ruse
Ucraina atacă în valuri în premieră Rusia în Marea Caspică: În cooperare cu mișcarea rusă de rezistență Scânteia Neagră, forțele speciale ucrainene au lovit două nave ruse în Capiscă
Trump a mai domolit tonul: Vestea bună e că SUA sunt gata să ofere garanții de securitate Ucrainei, cea mai puțin bună e o concesie în Donbas. Rămâne însă un mare semn de întrebare
Lituania își întărește artileria. Fostul stat sovietic suplimentează achiziția de obuziere franceze Caesar
Aviația militară rusă. Foto: Prizivaut.ru
EXCLUSIV
Suntem în pragul celei de-a 4-a generații a răboiului. Yossi Karadi: În locul aviației militare Rusia a încercat să lovească Ucraina din taste. Vor fi țări îngenuncheate fără să tragă un glonț
Adevărul din spatele cortinei industriei ruse: Programul Su-57 are probleme iar noul bombardier PAK DA e blocat. Rusia încearcă ocolirea sancțiunilor prin vecinul nostru Serbia și un alt stat surpriză
Raport SUA clasificat scurs în media: USS Gerald R. Ford, simbolul puterii navale, vulnerabil în fața rachetelor hipersonice chineze. În toate simulările noul portavion pierde singur bătălia
Comandantul Suprem al NATO (SACEUR) gen. Alexus Grynkewich vine în România. Vizită la Grupul de Luptă de la Cincu, alături de Șeful Armatei României
După aproape 4 ani de război, Armata rusă încă nu a cucerit regiunea Donețk, dar revendică controlul asupra Pokrovskului
Ungaria spune că NATO a „înjunghiat pe la spate” pacea din Ucraina după ce Alianța a atras atenția că Rusia pregătește un mare război în Europa
Mesajul tranșant al generalului ucrainean Sîrski pentru Rusia: „Nu ne vom împăca niciodată cu rolul unei țări slabe”
Administrația Trump, acuzată că ar viza dezintegrarea Uniunii Europene prin „smulgerea” a patru state din bloc
Bătălia pentru legendarul A-10 „Mistreț”: De ce SUA refuză să renunțe la cel mai rezistent avion de atac la sol, în ciuda dorinței Forțelor Aeriene ale SUA
Planul Suediei pentru a ocoli blocajul industrial Gripen-E: Cum ar putea vechile modele „Charlie” să ajungă mai repede pe mâna Ucrainei
Sfârșitul armatelor clasice? Un singur om și un „roi” de drone operat de sisteme AI vor decide soarta unei armate pe viitorul câmp de luptă
Avertisment teribil de la șeful NATO: „Suntem următoarea țintă a Rusiei”. Cât timp avem să ne pregătim
Cum am ajuns în acest punct? Premieră absolută în spionajul european: Danemarca a ajuns să clasifice Statele Unite drept „ameninţare de securitate”
SUA și NATO monitorizează constant situația de pe flancul estic. Mai multe active ISR au activat în spațiul aerian al României și deasupra apelor neutre ale Mării Negre
Avertismentul unui fost comandant NATO: „America nu se poate apăra singură” fără aliații europeni, în fața unor viitoare amenințări de securitate
pixel