Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
O scurtă istorie a sancțiunilor SUA impuse Iranului. De la Jimmy Carter la Donald Trump
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Statele Unite și Iranul nu au fost niciodată într-un conflict militar direct, dar prin impunerea de-a lungul mai multor decenii a unor pachete de sancțiuni unilaterale, SUA a folosit puterea sa economică ca pe o armă într-un război umbrit al sancţiunilor care a început 1979 când a avut loc luarea de ostatici în Ambasada SUA din Teheran.
EXCLUSIV

În 2010, pe fondul tensiunilor crescânde ale programului nuclear al Iranului, Statele Unite au instituit sancțiuni economice Teheranului.

Pe 8 mai 2018, preşedintele american Donald Trump a anunţat că va retrage Statele Unite al Americii din acordul nuclear iranian.

În 2015, sub prevederile JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), Iran a fost de acord să oprească programul nuclear clandestin şi să permită efectuarea unor inspecţii internaţionale în schimbul eliminării sancţiunilor economice impuse de SUA. Sfârșitul înțelegerii nucleare, prin retragerea SUA din acord, a însemnat un nou început pentru un set de sancțiuni economice împotriva Iranului care, de-a lungul deceniilor, au zguduit destul de bine economia iraniană și relațiile în Orientul Mijlociu.


Evoluţia tensionată a sancțiunilor SUA-Iran

1979

Noiembrie: Statele Unite impun sancțiuni după ce studenții iranieni au luat cu asalt Ambasada SUA din Teheran, unde au luat ostatici mai mulţi cetăţeni americani pe care i-au ţinut captivi timp de 444 de zile începând din noiembrie 1979. Președintele american Jimmy Carter a încercat fără succes să-i elibereze, inclusiv prin autorizarea unei operaţiuni militare de salvare. Iranienii nu au eliberat ostaticii decât după ce Ronald Reagan la înlocuit pe Carter în 20 ianuarie 1981.

Statele Unite au rupt relațiile diplomatice cu Iranul în 1980, în mijlocul acestei crize. Statele Unite au impus, de asemenea, prima rundă de sancțiuni împotriva Iranului. Preşedintele Jimmy Carter a interzis importurile de petrol iranian, a înghețat activele guvernului iranian în valoare totală de 12 miliarde de dolari, în băncile americane din SUA și a interzis mai târziu comerțul cu Statele Unite și călătoria în Iran în 1980.

Înghețarea activelor guvernului iranian a fost în cele din urmă extinsă la un embargo comercial complet până când un acord a fost semnat cu Iranul în 1981. Cele mai multe active au fost deblocate și embargoul a fost ridicat după ce ostaticii au fost eliberaţi.


1984-1987
Pe 19 ianuarie 1984, Administrația Reagan a declarat Iranul ca fiind unul dintre statele sponsor al terorismului, deoarece a acordat în mod repetat "sprijin pentru acte de terorism internațional". Această etichetă pusă Iranului aduce cu ea sancțiuni uriașe din partea SUA.

În momentul în care Iranul a început să amenințe blocarea traficului naval care trece prin Golful Persic și Strâmtoarea Hormuz, în 1987, Ronald Reagan a autorizat o escortă navală pentru navele civile și a semnat un nou embargo împotriva importurilor iraniene. Statele Unite au interzis, de asemenea, şi vânzarea de produse "cu dublă utilizare" către Iran - bunuri civile cu posibilitate de implementare în sectorul militar.

1992
În anul 1992, Congresul American adoptă Legea privind neproliferarea armelor din Iran şi Irak. Legea declară ,,că politica Statelor Unite este de a se opune oricărui transfer de bunuri sau tehnologii în Irak sau Iran ori de câte ori există motive să creadă că un astfel de transfer ar putea contribui la achiziționarea de arme chimice, biologice, nucleare sau arme convenționale avansate. "

1995-1997
Președintele Bill Clinton a extins sancțiunile SUA împotriva Iranului în 1995. An în care Iranul a fost numit în continuare stat sponsor al terorismului, iar președintele Clinton a luat această decizie pe fondul temerii generale faţă de armele de distrugere în masă. El a interzis orice implicare a Statelor Unite în industria petrolieră iraniană. Tot în 1995, Conoco (corporație americană multinațională în domeniul energiei) și Iranul au anunțat încheierea unui contract în valoare de 1 miliard de dolari care ar fi oferit companiei americane un acces fără precedent la două câmpuri petroliere iraniene. Administrația Clinton a intrat în acțiune, pretinzând că respectivul contract amenință securitatea națională a Statelor Unite. Conoco a renunțat la acord, iar Clinton a interzis companiilor americane să participe la negocierile cu Iranul. Acest lucru a fost consolidat în continuare prin Legea privind sancțiunile din Iran și Libia din 1996.

La 5 august 1996, Congresul american adoptă Legea sancțiunilor Iran-Libia, mai târziu cunoscută sub numele de Legea sancțiunilor din Iran. Acesta urmărea să sancționeze entitățile care investesc în industria petrolieră a Iranului, ceea ce ar permite accesul la fonduri pentru dezvoltarea sau achiziționarea de arme de distrugere în masă sau de finanțare a terorismului. Legea cerea Statelor Unite să pună în aplicare sancțiuni împotriva companiilor străine care investesc mai mult de 20 de milioane de dolari pe an în sectorul petrolului sau al gazului din Iran. Cu toate acestea, sancțiunile nu sunt puse în aplicare, după ce țările europene protestează vehement.

Bill Clinton ia decizia de a interzice toate investițiile americane în Iran în 1997, precum și ultimele şi cele mai mici activităţii de comerț american rămase cu Iranul. Preşedintele american a încurajat, de asemenea, alte țări să urmeze exemplul SUA şi să recurgă la astfel de masuri.

2002

În 2002, comunitatea internațională a aflat că Iranul a îmbogățit uraniul și că dezvoltă un program nuclear. Statele Unite suspectau de mult Iranul că lucrează la un program nuclear sub acoperire, iar când președintele George W. Bush a numit Teheranul o parte a "axei răului", după atacurile din 11 septembrie, relațiile diplomatice dintre cele două țări au început să se degradeze.

În cel mai scurt timp, SUA s-a străduit să înghețe activele persoanelor și companiilor care aveau legături cu Iranul. Întrucât comunitatea internațională a exercitat presiuni asupra Iranului, SUA și-au înăsprit sancțiunile existente, le-au impus mai viguros și-au impus sancțiuni mari băncilor și persoanelor care nu respectau aceste reguli.

2007
Pe 24 martie 2007, Consiliul de Securitate al ONU, răspunde nerespectării de către Iran a cererii sale de a suspenda îmbogățirea uraniului, adoptând în unanimitate Rezoluția 1747, prin care se impun sancţiuni împotriva Iranului în legătură cu programul său nuclear.

2008

Pe 3 martie 2008, Consiliul de Securitate al ONU adoptă Rezoluția 1803. Această rezoluţie vine în completarea celei din 2007 şi extinde sancțiunile împotriva Iranului, deoarece acesta a continuat să lucreze la programul său nuclear.


2010
9 iunie: Consiliul de Securitate al ONU adoptă Rezoluția 1929. Rezoluţia interzice Iranului să efectueze teste de rachete balistice cu capacitate nucleară și impune un embargo asupra transferului de arme către Iran.

24 iunie: Congresul american adoptă o legea cuprinzătoare privind sancțiunile. Aceste sancțiuni vizează firmele care investesc în sectorul energetic iranian, care vând petrol rafinat către Iran şi băncile străine care fac afaceri cu bănci iraniene.

26 iulie: Uniunea Europeană este de acord cu adoptarea unui set de sancțiuni împotriva Iranului. Aceste sancțiuni vizau "oamenii, companiile și sectoarele implicate direct în programul nuclear al Iranului și în alte domenii."

2011

31 decembrie: Congresul american adoptă legislația care permite Statelor Unite să impună noi sancțiuni băncii centrale din Iran și să sancționeze băncile din țările terțe, care importă petrol iranian, dacă nu reduc în mod semnificativ aceste importuri în termen de șase luni.

2012

Ianuarie: Uniunea Europeană este de acord să interzică importurile de petrol iranian. Congresul american extinde amenințarea cu "sancțiuni secundare" împotriva companiilor care fac afaceri cu Iranul, prin intermediul Legii privind reducerea amenințărilor cu Iranul și a legii privind drepturile omului din Siria (TRA). TRA tratează, de asemenea, interdicția generală privind persoanele care desfășoară activități comerciale în Iran în orice entitate străină deținută sau controlată de o persoană din SUA.

2013

Ianuarie: Congresul SUA extinde în continuare, prin Legea privind libertatea și contraproliferarea Iranului (IFCA), sancțiunile împotriva companiilor care desfășoară activități în Iran.

20-24 noiembrie: Iranul se întâlnesc la Geneva în formatul 5 + 1. Ministrul iranian de externe Javad Zarif și Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton, care conduce echipa de negociere a formatului 5 + 1, semnează Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (JPOA) pe 24 noiembrie. JPOA precizează că Iranul trebuie să oprească îmbogățirea uraniului și să permită accesul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la monitorizarea siturilor nucleare iraniene.

Statele Unite se angajează să ridice amenințările cu sancțiuni asupra companiilor străine care se ocupă de sectorul auto iranian sau de achiziționarea de produse petrochimice iraniene.

2014

20 ianuarie: AIEA constată că Iranul respectă termenii Acordului JPOA. Statele Unite și UE declară că au luat măsuri pentru a renunța la sancțiunile specifice.

2015

14 iulie: Iranul se întâlneşte în formatul 5 + 1 - Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Rusia, China și Germania – şi semnează Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (JCPOA). În cadrul acordului, Iranul este de acord să ia măsuri pentru a reduce programul său nuclear în schimbul unei relaxări semnificative a sancțiunilor venite din partea SUA, ONU și UE.

20 iulie: Consiliul de Securitate al ONU adoptă în unanimitate Rezoluția 2231 care aprobă acordul nuclear și ridicarea sancțiunilor nucleare ale Consiliului de Securitate asupra Iranului, odată ce condițiile stabilite în acord sunt îndeplinite.

18 octombrie: Formatul 5+1 adoptă oficial acordul nuclear. Iranul începe să ia măsuri pentru a reduce programul său nuclear. Administrația Obama eliberează derogări de la sancțiuni în domeniul nuclear, care au intrat în vigoare în ziua implementării acordului. U.E procedează la fel ca Statele Unite şi adoptă legislația care ridica sancțiunile nucleare.

2016

16 ianuarie: AIEA verifică dacă Iranul și-a îndeplinit angajamentele în cadrul acordului nuclear. Data de implementare este anunțată, iar Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU intră în vigoare. Statele Unite ridică sancțiunile secundare asupra Iranului. În timp ce aceste sancțiuni secundare sunt ridicate, sancțiunile "primare" ale SUA asupra Iranului rămân în vigoare. Aceste sancțiuni interzic cea mai mare parte a activității comerciale dintre Statele Unite și Iran, inclusiv exportul către Iran al majorității bunurilor sau serviciilor din SUA.

2017

17 mai: Administrația Trump reînnoiește derogările de la sancțiuni.

17 iulie: Administrația Trump atestă fără echivoc conformitatea Iranului cu JCPOA. 

13 octombrie: Președintele american Donald Trump a afirmat că nu mai poate certifica că Iranul respectă acordul nuclear încheiat în 2015, și a avertizat că ar putea în cele din urmă să-l denunțe total. Vorbind la Casa Albă în 13 octombrie, Trump a criticat dur Iranul pentru programul său nuclear și de rachete balistice și pentru sprijinul acordat grupurilor extremiste din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, el renunță din nou la sancțiuni.

2018

12 ianuarie: Trump renunță la derogări privind sancțiunile legate de programul nuclear al Iranului. Preşedintele SUA a afirmă că nu va mai face derogari de la sancţiuni, cu excepția cazului în care Congresul va adopta legislația pentru a "repara" ceea ce el descrie ca fiind defectuos în acord.

8 mai: Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul în anul 2015. Donald Trump a argumentat că el lansase de mult timp avertismente în legătură cu Acordul nuclear iranian, pe care l-a catalogat drept "defectuos", "decăzut şi putred", o "ruşine" pentru el, în calitatea de "cetăţean american".

Liderul de la Casa Albă a susţinut atunci că Iranul încearcă să fabrice arme atomice, oferind asigurări că Statele Unite nu vor permite acest lucru.

"După consultări cu aliaţii, îmi este clar că acest Acord nu poate împiedica activităţile atomice iraniene. Anunţ astăzi retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear iranian", afirma Donald Trump.

"Imediat, voi semna un decret prezidenţial prin care voi începe reactivarea sancţiunilor contra Iranului. Pentru regimul iranian, vom reinstitui cel mai înalt nivel de sancţiuni economice. Orice naţiune care oferă ajutor Iranului în încercarea de a se dota cu arme nucleare va fi, de asemenea, sancţionată puternic de Statele Unite. America nu va fi ţinută ostatică prin arme nucleare. Nu vom permite ca oraşele americane să fie ameninţate cu distrugerea, nu vom permite unui regim care scandează «Moarte Americii!» să obţină acces la cele mai letale arme de pe Terra", mai spunea Trump.

7 august: a intrat în vigoare primul set de sancțiuni economice americane impuse Iranului. Primul val de sancțiuni impuse Iranului din momentul în care Donald Trump a retras SUA din Acordul nuclear cu Iranul, vizează o varietate de exporturi iraniene, sistemul financiar al țării și capacitatea Iranului de a intra în sistemul financiar global. Vor fi afectate şi industria auto şi exporturile de covoare şi mărfuri alimentare din Iran, precum şi importurile de grafit, aluminiu, oţel, cărbune şi unele aplicaţii software. De asemenea, Iranului i se interzice achiziţionarea anumitor avioane.

Peste încă trei luni se vor activa şi măsuri împotriva băncii centrale a Iranului. În noiembrie vor fi reintroduse şi sancţiunile împotriva sectorului energetic, iar SUA încearcă să convingă alte ţări să îşi reducă importurile de ţiţei iranian.

Surse:

atlanticcouncil.org: Ashish Kumar Sen-A Brief History of Sanctions on Iran

thoughtco.com: Steve Jones-A History Of U.S. Sanctions Against Iran

edition.cnn.com: Josh Levs-A summary of sanctions against Iran

history.com: Erin Blakemore-he Tense History of U.S.-Iran Sanctions, from the Hostage Crisis to the Nuclear Deal

bbc.com: US vows 'strongest sanctions in history' on Iran

mepc.org: Nikolay A. Kozhanov-U.S. Economic Sanctions against Iran: Undermined by External Factors

 



Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Să fie propagandă, dar să ştim şi noi: Rusia susține că are acum o apărare antirachetă îmbunătățită împotriva atacurilor ucrainene cu ATACMS şi Storm Shadow
Ucraina insistă că nu va accepta aderarea la U.E ca înlocuitor al NATO: Sunt respinse orice „alternative” propuse
Iranul lucrează pentru a accelera dezvoltarea unei arme nucleare
Kellogg, mediatorul lui Trump, îi taie lui Zelenski orice urmă de speranţă: Ucraina „nu-și va recăpăta arsenalul de arme nucleare''
Ținta este Flota rusă din Marea Neagră. Câte avioane Mirage au fost transferate în Ucraina şi ce misiuni vor îndeplini acestea?
Armata SUA desfășoară sute de militari în Arctica pentru a-și consolida interesele strategice
Sursă foto: US Army Facebook / Harta: Iranian Diplomacy Irdiplomacy.ir
EXCLUSIV
La ce masă și cu cine se așează România în noua ordine mondială care se naște: Un nou Război Rece? | Ioana Bercean, la Obiectiv EuroAtlantic
Bilanț sumbru al Rusiei în Kurskul ocupat de ucraineni: Pentru prima dată în 80 de ani rușii pierd mii de soldați și sute de tancuri, adânc în teritoriul rus
Zelenski: Dacă SUA nu este pregătită să ne accepte în NATO, să ne dea arme nucleare
De ce nu ne putem încrede în intențiile politice ale Rusiei după un acord de încetare a focului în Ucraina? Gitanas Nauseda: Ruşii vor folosi această pauză pentru a-și consolida forţa militară
Turcia intenționează să stabilească două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16
Arctica înghețată devine următul „punct fierbinte”? Aliații, nevoiți să se adapteze războiului dronelor în Arctica pentru a „recupera” avansul Rusiei
Cu piloții în prima linie luptând în tranșee? Frontul din Ucraina se clatină, dar ucrainenii încă rezistă valurilor de atacuri ruse
Armata SUA va achiziționa aproximativ 700 de obuze M109A7 până în 2050, ca parte a efortului major de modernizare a artileriei
EXCLUSIV
De ce au „scos” rușii România de la împărțirea Ucrainei? Ciochinaru: E teza că suntem „pedepsiți”, dar îngrijorarea mare e că „deja cu România s-a vorbit”
Sursă foto: Forțele Aeriene Române - ROAF
EXCLUSIV
Cum ar trebui să reacționeze România dacă SUA retrag brigada Stryker de la Kogălniceanu? „Un singur soldat american e azi mai important decât miile de soldați europeni”
Armata rusă
EXCLUSIV
Cum ar putea arăta viitoarea strategie a Occidentului în raport cu Rusia: Aceasta trebui descurajată militar pentru încă 40 de ani, iar Ucraina trebuie consolidată
Forțele Aeriene ale SUA desfășoară avioane F-16 în Groenlanda în cadrul unui exercițiu de pregătire pentru zona arctică: Interesul lui Trump de a cumpăra Groenlanda „nu este o glumă”
Rusia se înarmează după denunțarea Tratatului INF: Producție de serie pentru noile rachete Iskander, în versiune cu rază de acțiune de 1.000 km
Profesorul Ștefan Ciochinaru analizează la DefenseRomania harta revizionistă propusă de Rusia pentru împărțirea Ucrainei, o Cutie a Pandorei foarte periculoasă și utilizată pentru a destabiliza Europa
EXCLUSIV
Rusia deschide Cutia Pandorei în cel mai periculos moment pentru Europa după 1945: Împărțirea Ucrainei | Prof. Ștefan Ciochinaru vine la Obiectiv EuroAtlantic
România, Ambasadă Punct de Contact NATO la Tokyo. România și Japonia au discutat pași concreți pentru a duce Parteneriatul Strategic la următorul nivel
Ucraina folosește o ,,armată fantomă'' de tancuri Leopard pentru a păcăli forţele ruse (Foto): Utilizarea de false echipamente militare a avut un impact psihologic major
Serviciul britanic de informații al Apărării a analizat atacurile ucrainenilor asupra depozitului de petrol rusesc de la baza aeriană Engels
Ordinele lui Trump au derutat inclusiv Pentagonul. Departamentul va întrerupe temporar asistența financiară străină, Ucraina putând fi principala victimă
Forțele speciale ale Ucrainei le-au oferit rușilor o noapte dificilă. Ținte militare cruciale lovite, precum și sistemul de conducte din Marea Baltică
Aproximativ 90 de rachete Patriot au fost trimise din Israel în Ucraina, cu implicarea Statelor Unite
Așa arată orașul Marinka din Ucraina, „eliberat” de ruși după ce a fost literalmente ras de pe fața pământului. Multe altele sunt în aceeași situație. Photo: Presidential Office of Ukraine
EXCLUSIV
Așa arată „eliberarea rusă”: Cucerirea a moloz și dărâmături. Hossu: Umanitatea nu a fost pregătită pentru raderea de pe fața pământului a unor orașe întregi
Războiul de iarnă și conceptul unic "Sisu", esențial în cultura militară finlandeză (Video): Armata Finlandei se antrenează să îndure condiții extreme
Armata SUA a primit undă verde să dezvolte un sistem de tip Iron Dome: Trebuie să începem imediat construirea unui scut modern de apărare antirachetă
Forțele ruse schimbă tactică în apropiere de oraşul ucrainean Pokrovsk, încercând încercuirea în loc de asaltul direct: Forțele ucrainene observă trupele rusești folosind tactici aliniate la doctrina

Ştiri Recomandate

Blindat amfibiu Saur 2, la Automecanica Moreni. Phot source: Forbes
EXCLUSIV
Motivul real pentru care Armata României a refuzat să cumpere blindate amfibii Saur 2 românești
Olandezii au nave de luptă de ultimă generație „made in Romania”. Nava Den Helder construită la Galați a fost livrată Marinei Olandei
Hamas a eliberat 6 ostatici. Unul din ei e cetățean român și a fost răpit dramatic în timpul cumplitelor masacre asupra Israelului
”Acesta este de-a dreptul terorism”. După ce Ucraina nu a mai prelungit contractul cu Gazprom, rachetele și dronele rusești au paralizat infrastructura de gaze a țării
Ucraina a prezentat în premieră racheta de croazieră care costă cât o mașină second hand cumpărată de români de la o „bătrânică din Germania”
Hurezeanu a discutat cu americanii: SUA nu doar că nu se vor retrage din România, dar își vor mări prezența militară în bazele noastre
Câte bombe de mare precizie GBU-39 cumpără România pentru avioanele F-16. „Sunt suficiente pentru doar câteva zile de război. Probabil e o primă etapă”
Trump a schimbat șeful Statului Major al SUA. Noul șef al Armatei americane e generalul Caine, pilot de avioane de luptă
Keith Kellogg a jucat rolul polițistului bun la Kiev: “Președintele Zelenski este un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”
Compania Saab continuă să analizeze posibilitatea furnizării de avioane Gripen către Ucraina - mai întâi second-hand, apoi noi
Dacă SUA nu mai ajută Ucraina, Europa va avea nevoie de până la 350 de miliarde de dolari, iar 30 000 de militari nu sunt suficienți
Un NATO tot îngrijorat a organizat exerciții de luptă pe scară largă în România, pe măsură ce poziția SUA față de Europa se schimbă sub Trump
Forțele Aeriene ale SUA nu renunţă prea uşor la F-22 Raptor: Compania Pratt & Whitney începe modernizarea tuturor motoarelor avioanelor de generaţia a V-a
”Nu schimbăm cursul”. Rubio i-a sunat pe politicieni europeni pentru a calma tensiunile
Negocieri peste capul europenilor. Reuters dezvăluie că oamenii lui Putin și ai lui Trump s-au întâlnit în secret în Elveția în ultimele câteva luni
Avione de luptă de tip F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române. Photo source: Baza 86 Aeriană Borcea
EXCLUSIV
Unde vor fi modernizate la noua configurație M6.6, avioanele F-16 ale României? Vestea bună vine de la Bacău, unde discuțiile avansează
Europenii stau la masa copiilor. Șeful Rheinmetall explică de ce liderii europeni au fost lăsați pe dinafară
EXCLUSIV
România și sferele de influență. O lume multipolară: Cum vor juca SUA, Rusia, Europa sau China? Valentin Naumescu, la Obiectiv EuroAtlantic
Microsoft, susținută de DARPA, anunță un microprocesor cuantic revoluționar. ”Majorana 1” folosește o nouă stare a materiei
”Nu sunt exerciții, sunt testări”. China exersează manevre ce includ aterizări în apropierea Taiwanului, avertizează amiralul american
Administraţia Trump duce presiunile asupra ucrainenilor la următorul nivel? Statele Unite ar fi întrerupt vânzările de arme către Ucraina
Consilierul pentru securitate națională al SUA se declară „dezamăgit” de comunicarea echipei Trump cu Ucraina și apără o diplomație de tip ,,shuttle''
Prima imagine care confirmată utilizarea unui avion F-16AM ucrainean într-o misiune de luptă împotriva forţelor ruse (Foto)
Rachete din ce în ce mai puține: Zelenski avertizează asupra lipsei de Patriot în contextul discuțiilor privind securitatea şi cere aprobare pentru producţia acestora
Rachetele și dronele rusești au lovit infrastructura de gaze a Ucrainei: “Acesta este de-a dreptul terorism”, acuză ministrul ucrainean al energiei
Noul președinte al comitetului militar NATO: Trebuie să ne pregătim de un conflict cu Rusia; Ucraina nu va fi ultima țintă a lui Putin
Propunerea europenilor pentru a calma administraţia Trump: 30 000 de militari din state europene în Ucraina pentru a asigura încetarea focului
Ucraina anunță că nu se va preda și nu va ceda presiunilor. Ucraina va lupta până la final pentru dreptul la propria existență
Cine leagă de mâini piloții români de F-16 care vor să apere România. Dar mesajul transmis Rusiei este că „pe aici nu se trece”
Su-27 ucrainene, în noua schemă de camuflaj în stil F-15 american. De ce au schimbat ucrainenii culorile și schema de camuflaj pe Su-27
Autoritățile europene pentru concurență investighează achiziția companiei americane Collins Aerospace de către francezii de la Safran
pixel