În 2010, pe fondul tensiunilor crescânde ale programului nuclear al Iranului, Statele Unite au instituit sancțiuni economice Teheranului.
Pe 8 mai 2018, preşedintele american Donald Trump a anunţat că va retrage Statele Unite al Americii din acordul nuclear iranian.
În 2015, sub prevederile JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), Iran a fost de acord să oprească programul nuclear clandestin şi să permită efectuarea unor inspecţii internaţionale în schimbul eliminării sancţiunilor economice impuse de SUA. Sfârșitul înțelegerii nucleare, prin retragerea SUA din acord, a însemnat un nou început pentru un set de sancțiuni economice împotriva Iranului care, de-a lungul deceniilor, au zguduit destul de bine economia iraniană și relațiile în Orientul Mijlociu.
Evoluţia tensionată a sancțiunilor SUA-Iran
1979
Noiembrie: Statele Unite impun sancțiuni după ce studenții iranieni au luat cu asalt Ambasada SUA din Teheran, unde au luat ostatici mai mulţi cetăţeni americani pe care i-au ţinut captivi timp de 444 de zile începând din noiembrie 1979. Președintele american Jimmy Carter a încercat fără succes să-i elibereze, inclusiv prin autorizarea unei operaţiuni militare de salvare. Iranienii nu au eliberat ostaticii decât după ce Ronald Reagan la înlocuit pe Carter în 20 ianuarie 1981.
Statele Unite au rupt relațiile diplomatice cu Iranul în 1980, în mijlocul acestei crize. Statele Unite au impus, de asemenea, prima rundă de sancțiuni împotriva Iranului. Preşedintele Jimmy Carter a interzis importurile de petrol iranian, a înghețat activele guvernului iranian în valoare totală de 12 miliarde de dolari, în băncile americane din SUA și a interzis mai târziu comerțul cu Statele Unite și călătoria în Iran în 1980.
Înghețarea activelor guvernului iranian a fost în cele din urmă extinsă la un embargo comercial complet până când un acord a fost semnat cu Iranul în 1981. Cele mai multe active au fost deblocate și embargoul a fost ridicat după ce ostaticii au fost eliberaţi.
1984-1987
Pe 19 ianuarie 1984, Administrația Reagan a declarat Iranul ca fiind unul dintre statele sponsor al terorismului, deoarece a acordat în mod repetat "sprijin pentru acte de terorism internațional". Această etichetă pusă Iranului aduce cu ea sancțiuni uriașe din partea SUA.
În momentul în care Iranul a început să amenințe blocarea traficului naval care trece prin Golful Persic și Strâmtoarea Hormuz, în 1987, Ronald Reagan a autorizat o escortă navală pentru navele civile și a semnat un nou embargo împotriva importurilor iraniene. Statele Unite au interzis, de asemenea, şi vânzarea de produse "cu dublă utilizare" către Iran - bunuri civile cu posibilitate de implementare în sectorul militar.
1992
În anul 1992, Congresul American adoptă Legea privind neproliferarea armelor din Iran şi Irak. Legea declară ,,că politica Statelor Unite este de a se opune oricărui transfer de bunuri sau tehnologii în Irak sau Iran ori de câte ori există motive să creadă că un astfel de transfer ar putea contribui la achiziționarea de arme chimice, biologice, nucleare sau arme convenționale avansate. "
1995-1997
Președintele Bill Clinton a extins sancțiunile SUA împotriva Iranului în 1995. An în care Iranul a fost numit în continuare stat sponsor al terorismului, iar președintele Clinton a luat această decizie pe fondul temerii generale faţă de armele de distrugere în masă. El a interzis orice implicare a Statelor Unite în industria petrolieră iraniană. Tot în 1995, Conoco (corporație americană multinațională în domeniul energiei) și Iranul au anunțat încheierea unui contract în valoare de 1 miliard de dolari care ar fi oferit companiei americane un acces fără precedent la două câmpuri petroliere iraniene. Administrația Clinton a intrat în acțiune, pretinzând că respectivul contract amenință securitatea națională a Statelor Unite. Conoco a renunțat la acord, iar Clinton a interzis companiilor americane să participe la negocierile cu Iranul. Acest lucru a fost consolidat în continuare prin Legea privind sancțiunile din Iran și Libia din 1996.
La 5 august 1996, Congresul american adoptă Legea sancțiunilor Iran-Libia, mai târziu cunoscută sub numele de Legea sancțiunilor din Iran. Acesta urmărea să sancționeze entitățile care investesc în industria petrolieră a Iranului, ceea ce ar permite accesul la fonduri pentru dezvoltarea sau achiziționarea de arme de distrugere în masă sau de finanțare a terorismului. Legea cerea Statelor Unite să pună în aplicare sancțiuni împotriva companiilor străine care investesc mai mult de 20 de milioane de dolari pe an în sectorul petrolului sau al gazului din Iran. Cu toate acestea, sancțiunile nu sunt puse în aplicare, după ce țările europene protestează vehement.
Bill Clinton ia decizia de a interzice toate investițiile americane în Iran în 1997, precum și ultimele şi cele mai mici activităţii de comerț american rămase cu Iranul. Preşedintele american a încurajat, de asemenea, alte țări să urmeze exemplul SUA şi să recurgă la astfel de masuri.
2002
În 2002, comunitatea internațională a aflat că Iranul a îmbogățit uraniul și că dezvoltă un program nuclear. Statele Unite suspectau de mult Iranul că lucrează la un program nuclear sub acoperire, iar când președintele George W. Bush a numit Teheranul o parte a "axei răului", după atacurile din 11 septembrie, relațiile diplomatice dintre cele două țări au început să se degradeze.
În cel mai scurt timp, SUA s-a străduit să înghețe activele persoanelor și companiilor care aveau legături cu Iranul. Întrucât comunitatea internațională a exercitat presiuni asupra Iranului, SUA și-au înăsprit sancțiunile existente, le-au impus mai viguros și-au impus sancțiuni mari băncilor și persoanelor care nu respectau aceste reguli.
2007
Pe 24 martie 2007, Consiliul de Securitate al ONU, răspunde nerespectării de către Iran a cererii sale de a suspenda îmbogățirea uraniului, adoptând în unanimitate Rezoluția 1747, prin care se impun sancţiuni împotriva Iranului în legătură cu programul său nuclear.
2008
Pe 3 martie 2008, Consiliul de Securitate al ONU adoptă Rezoluția 1803. Această rezoluţie vine în completarea celei din 2007 şi extinde sancțiunile împotriva Iranului, deoarece acesta a continuat să lucreze la programul său nuclear.
2010
9 iunie: Consiliul de Securitate al ONU adoptă Rezoluția 1929. Rezoluţia interzice Iranului să efectueze teste de rachete balistice cu capacitate nucleară și impune un embargo asupra transferului de arme către Iran.
24 iunie: Congresul american adoptă o legea cuprinzătoare privind sancțiunile. Aceste sancțiuni vizează firmele care investesc în sectorul energetic iranian, care vând petrol rafinat către Iran şi băncile străine care fac afaceri cu bănci iraniene.
26 iulie: Uniunea Europeană este de acord cu adoptarea unui set de sancțiuni împotriva Iranului. Aceste sancțiuni vizau "oamenii, companiile și sectoarele implicate direct în programul nuclear al Iranului și în alte domenii."
2011
31 decembrie: Congresul american adoptă legislația care permite Statelor Unite să impună noi sancțiuni băncii centrale din Iran și să sancționeze băncile din țările terțe, care importă petrol iranian, dacă nu reduc în mod semnificativ aceste importuri în termen de șase luni.
2012
Ianuarie: Uniunea Europeană este de acord să interzică importurile de petrol iranian. Congresul american extinde amenințarea cu "sancțiuni secundare" împotriva companiilor care fac afaceri cu Iranul, prin intermediul Legii privind reducerea amenințărilor cu Iranul și a legii privind drepturile omului din Siria (TRA). TRA tratează, de asemenea, interdicția generală privind persoanele care desfășoară activități comerciale în Iran în orice entitate străină deținută sau controlată de o persoană din SUA.
2013
Ianuarie: Congresul SUA extinde în continuare, prin Legea privind libertatea și contraproliferarea Iranului (IFCA), sancțiunile împotriva companiilor care desfășoară activități în Iran.
20-24 noiembrie: Iranul se întâlnesc la Geneva în formatul 5 + 1. Ministrul iranian de externe Javad Zarif și Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton, care conduce echipa de negociere a formatului 5 + 1, semnează Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (JPOA) pe 24 noiembrie. JPOA precizează că Iranul trebuie să oprească îmbogățirea uraniului și să permită accesul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la monitorizarea siturilor nucleare iraniene.
Statele Unite se angajează să ridice amenințările cu sancțiuni asupra companiilor străine care se ocupă de sectorul auto iranian sau de achiziționarea de produse petrochimice iraniene.
2014
20 ianuarie: AIEA constată că Iranul respectă termenii Acordului JPOA. Statele Unite și UE declară că au luat măsuri pentru a renunța la sancțiunile specifice.
2015
14 iulie: Iranul se întâlneşte în formatul 5 + 1 - Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Rusia, China și Germania – şi semnează Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (JCPOA). În cadrul acordului, Iranul este de acord să ia măsuri pentru a reduce programul său nuclear în schimbul unei relaxări semnificative a sancțiunilor venite din partea SUA, ONU și UE.
20 iulie: Consiliul de Securitate al ONU adoptă în unanimitate Rezoluția 2231 care aprobă acordul nuclear și ridicarea sancțiunilor nucleare ale Consiliului de Securitate asupra Iranului, odată ce condițiile stabilite în acord sunt îndeplinite.
18 octombrie: Formatul 5+1 adoptă oficial acordul nuclear. Iranul începe să ia măsuri pentru a reduce programul său nuclear. Administrația Obama eliberează derogări de la sancțiuni în domeniul nuclear, care au intrat în vigoare în ziua implementării acordului. U.E procedează la fel ca Statele Unite şi adoptă legislația care ridica sancțiunile nucleare.
2016
16 ianuarie: AIEA verifică dacă Iranul și-a îndeplinit angajamentele în cadrul acordului nuclear. Data de implementare este anunțată, iar Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU intră în vigoare. Statele Unite ridică sancțiunile secundare asupra Iranului. În timp ce aceste sancțiuni secundare sunt ridicate, sancțiunile "primare" ale SUA asupra Iranului rămân în vigoare. Aceste sancțiuni interzic cea mai mare parte a activității comerciale dintre Statele Unite și Iran, inclusiv exportul către Iran al majorității bunurilor sau serviciilor din SUA.
2017
17 mai: Administrația Trump reînnoiește derogările de la sancțiuni.
17 iulie: Administrația Trump atestă fără echivoc conformitatea Iranului cu JCPOA.
13 octombrie: Președintele american Donald Trump a afirmat că nu mai poate certifica că Iranul respectă acordul nuclear încheiat în 2015, și a avertizat că ar putea în cele din urmă să-l denunțe total. Vorbind la Casa Albă în 13 octombrie, Trump a criticat dur Iranul pentru programul său nuclear și de rachete balistice și pentru sprijinul acordat grupurilor extremiste din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, el renunță din nou la sancțiuni.
2018
12 ianuarie: Trump renunță la derogări privind sancțiunile legate de programul nuclear al Iranului. Preşedintele SUA a afirmă că nu va mai face derogari de la sancţiuni, cu excepția cazului în care Congresul va adopta legislația pentru a "repara" ceea ce el descrie ca fiind defectuos în acord.
8 mai: Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul în anul 2015. Donald Trump a argumentat că el lansase de mult timp avertismente în legătură cu Acordul nuclear iranian, pe care l-a catalogat drept "defectuos", "decăzut şi putred", o "ruşine" pentru el, în calitatea de "cetăţean american".
Liderul de la Casa Albă a susţinut atunci că Iranul încearcă să fabrice arme atomice, oferind asigurări că Statele Unite nu vor permite acest lucru.
"După consultări cu aliaţii, îmi este clar că acest Acord nu poate împiedica activităţile atomice iraniene. Anunţ astăzi retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear iranian", afirma Donald Trump.
"Imediat, voi semna un decret prezidenţial prin care voi începe reactivarea sancţiunilor contra Iranului. Pentru regimul iranian, vom reinstitui cel mai înalt nivel de sancţiuni economice. Orice naţiune care oferă ajutor Iranului în încercarea de a se dota cu arme nucleare va fi, de asemenea, sancţionată puternic de Statele Unite. America nu va fi ţinută ostatică prin arme nucleare. Nu vom permite ca oraşele americane să fie ameninţate cu distrugerea, nu vom permite unui regim care scandează «Moarte Americii!» să obţină acces la cele mai letale arme de pe Terra", mai spunea Trump.
7 august: a intrat în vigoare primul set de sancțiuni economice americane impuse Iranului. Primul val de sancțiuni impuse Iranului din momentul în care Donald Trump a retras SUA din Acordul nuclear cu Iranul, vizează o varietate de exporturi iraniene, sistemul financiar al țării și capacitatea Iranului de a intra în sistemul financiar global. Vor fi afectate şi industria auto şi exporturile de covoare şi mărfuri alimentare din Iran, precum şi importurile de grafit, aluminiu, oţel, cărbune şi unele aplicaţii software. De asemenea, Iranului i se interzice achiziţionarea anumitor avioane.
Peste încă trei luni se vor activa şi măsuri împotriva băncii centrale a Iranului. În noiembrie vor fi reintroduse şi sancţiunile împotriva sectorului energetic, iar SUA încearcă să convingă alte ţări să îşi reducă importurile de ţiţei iranian.
Surse:
atlanticcouncil.org: Ashish Kumar Sen-A Brief History of Sanctions on Iran
thoughtco.com: Steve Jones-A History Of U.S. Sanctions Against Iran
edition.cnn.com: Josh Levs-A summary of sanctions against Iran
history.com: Erin Blakemore-he Tense History of U.S.-Iran Sanctions, from the Hostage Crisis to the Nuclear Deal
bbc.com: US vows 'strongest sanctions in history' on Iran
mepc.org: Nikolay A. Kozhanov-U.S. Economic Sanctions against Iran: Undermined by External Factors
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ucraina care pică în 7 zile și un NATO care nu va reacționa la agresiunea Ucrainei au fost pariurile greșite puse de Putin înainte de invazia din 24 februarie 2022.
Rusia reprezintă o "amenințare cronică" pentru Statele Unite, iar gravitatea situației în cadrul războiului din Ucraina nu poate fi supraestimată, deoarece Ucraina este "aproape complet" dependentă de ajutorul extern pentru a-și continua lupta. Dacă Statele Unite își retrag sprijinul, Ucraina ar putea pierde.
De multe ori, discursurile politicienilor sunt doar vorbe, dar uneori sunt cu adevărat importante și indică schimbările radicale care vor avea loc. Și se pare că șeful diplomației europene, Josep Borrell, a ținut unul dintre aceste discursuri importante la Forumul Europa din 9 aprilie 2024. Întregul său discurs a fost despre securitatea globală și noile sale realități, deoarece agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei a distrus distrus stabilitatea internaţională și a forțat țările europene să se trezească din letargie.
Numărul de militari americani și din alte state NATO occidentale, care vor fi staționați în Europa de Est, ar putea crește în următorii ani, pe măsură ce amenințările rusești continuă și ele să crească.
Baloanele destinate misiunilor de cercetare, supraveghere și recunoaștere (ISR) oferă o serie de avantaje distincte față de sistemele ISR tradiționale bazate pe sateliți și avioane. Acestea sunt relativ ieftine, au o amprentă radar diminuată, ceea ce le face mai greu de detectat și pot sta perioade îndelungate deasupra unei zone țintă, oferind ceea ce este cunoscut sub numele de „persistență” în culegerea de informații.
Guvernul elvețian a aprobat participarea țării la Inițiativa European Sky Shield (ESSI), cum este cunoscut proiectul comun conceput pentru crearea unui sistem unificat de apărare antiaeriană și antirachetă în rândul statelor europene membre ale NATO.
Războiul din Ucraina ar putea lua sfârșit atunci când liderul Camerei Reprezentanților va supune la vot problema ajutorului pentru Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele american Joe Biden în timpul unei conferințe de presă comune cu premierul japonez Fumio Kishida la Casa Albă.
Guvernul german a raportat despre transferul unui alt lot de ajutor militar către Ucraina.
Declarația președintelui Franţei, Emmanuel Macron, potrivit căreia nu poate fi exclus niciun scenariu în Ucraina, inclusiv desfășurarea de trupe NATO pe teritoriul ucrainean, a eliminat tăcerea asupra discuțiilor publice pe această temă. În ciuda faptului că Casa Albă și principalii lideri europeni au exclus această posibilitate, analiștii și comentatorii occidentali consideră, la fel că ministrul polonez de externe Radek Sikorski, că "prezența forțelor NATO în Ucraina nu este de neconceput".
Ucraina poate câștiga acest război împotriva Rusiei, a declarat marți, 9 aprilie, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timpul unei audieri în Senatul SUA. Potrivit lui Austin, acest lucru înseamnă că Ucraina poate rămâne o țară suverană, independentă și democratică, care are capacitatea de "a-și apăra teritoriul suveran și de a descuraja o agresiune".
Războiul turc împotriva facțiunilor kurde din Siria și Irak a devenit un punct central al discursului lui Erdogan pentru a acoperi eșecul său și declinul popularității partidului aflat la guvernare.
Trupele rusești din Ucraina continuă să obțină terminale Starlink prin lanțuri de aprovizionare obscure și intermediari, în timp ce SpaceX nu a oprit accesul la aceste dispozitive, a relatat Wall Street Journal pe 9 aprilie. Șeful Serviciului ucrainean de informații militare Kirilo Budanov a declarat în februarie pentru Wall Street Journal că forțele rusești folosesc mii de terminale Starlink în Ucraina, reluând afirmații anterioare ale serviciilor de informații militare și ale mass-media.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a confirmat pe 8 aprilie că Washingtonul și-a exprimat îngrijorarea față de aliații săi cu privire la sprijinul pe care China il acorda Rusiei în contextul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei.
Statele Unite au anunțat că intenționează să amplaseze lansatoare de rachete terestre în regiunea Indo-Pacific, capabile să lanseze rachete SM-6 și Tomahawk. Această informație a fost confirmată într-un interviu cu generalul Charles Flynn, comandantul general al Armatei SUA din Pacific, publicat de agenția de presă sud-coreeană Yonhap la 7 aprilie 2024. Desfășurarea are ca scop să abordeze amenințările de securitate tot mai mari din regiune.
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
În ultimul raport zilnic al Serviciului de Informații militare din Marea Britanie, publicat pe pagina Ministerului Apărării pe 03.05.2024, se arată că atacul ucrainean de săptămâna trecută asupra unui aerodrom rusesc din Ținutul Krasnodar, a provocat o serie de consecințe.
În ciuda sancțiunilor, Rusia continuă să cumpere aproape două mii de componente diferite de fabricație străină pentru aeronavele miliatre ale sale. Acest lucru reiese dintr-un raport al serviciilor secrete ucrainene. Aceste componente sunt produse de peste 200 de companii din 22 de țări diferite. Rusia le cumpără apoi prin intermediari.
Rușii l-au dat în căutare pe Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.
Secretarul Forțelor Aeriene americane, Frank Kendall, a zburat pe un avion F-16 pilotat de inteligența artificială. Evenimentul a avut loc pe 2 mai la baza aeriană Edwards.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a afirmat sâmbătă că exercițiile militare ale NATO, numite Steadfast Defender, desfășurate pe o perioadă de patru luni în apropierea granițelor Rusiei, demonstrează că alianța se pregătește pentru un potențial conflict cu Rusia, relatează Agerpres, care citează Reuters.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în cursul nopții de 04.05.2024, mijloacele de apărare antiaeriană au distrus patru rachete ATACMS deasupra Peninsulei Crimeea.
Potrivit estimărilor prezentate vineri de către ministrul francez de externe, Stephane Sejourne, aproximativ 150.000 de soldați ruși au fost uciși de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022, conform informațiilor furnizate de AFP.
Ucraina nu se mai confruntă doar cu Rusia, ci și cu alianța pe care Moscova a adunat-o pentru a-i susține războiul, potrivit unui editorialist al ziarului britanic The Telegraph. Acesta subliniază că Rusia ar putea cu greu să își continue ofensiva fără ajutorul unui "grup pestriț de prieteni autocrați" - rachete din Coreea de Nord, drone din Iran și o cantitate uriașă de asistență tehnică din partea Chinei.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi 24, a anunțat că Rusia a lansat un război hibrid total împotriva Alianței, iar acest lucru se resimte. România e și ea vizată, fiind o țară pivot pentru NATO, fapt pentru care rușii nu vor rata nicio secundă ocazia de a influența direcția ei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 03.05.2024, că două bombardiere strategice Tu-95MS aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Bering, în apropiere de Alaska.
Războiul din Ucraina s-a schimbat, iar acum o tactică de luptă diferită domină linia frontului. Schimbarea se datorează utilizării masive a dronelor de ambele părți, spune generalul Oleksandr Pavliuk, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, într-un interviu acordat publicației The Times.
Pentru prima dată de la finalul lunii martie 2022, de când frontul a cunoscut o relativă stabilizare iar luptele au fost localizate în estul și sudul Ucrainei, spionajul militar ucrainean (GUR) emite o nouă ipoteză de lucru. Ucraina nu va putea învinge Rusia pe câmpul de luptă și chiar dacă trupele sale ar putea ajunge la frontierele din 1991 este puțin probabil să pună capăt războiului. Este noua prognoză a GUR cu privire la evoluția războiului ruso-ucrainean.
Ministrul britanic de Externe, David Cameron, a promis o asistență militară anuală de 3 miliarde de lire sterline (3,74 miliarde de dolari) pentru Ucraina, adăugând că aceasta va continua "atât timp cât va fi nevoie". Oficialul britanic a dat asigurări că Londra nu are niciun fel de reținere cu privire la posibilitatea ca armamentul furnizat să fie utilizat pe teritoriul rusesc.
"Teama paranoică" a președintelui rus Vladimir Putin față de presupusa intenție a Occidentului de a "limita puterea Rusiei" l-a determinat pe acesta să cheltuiască sume record pentru militarizare. Acest lucru a fost precizat de directorul US National Intelligence, Avril Haines, în timpul unei audieri în Congresul SUA la 2 mai.
UE și NATO au condamnat "campania cibernetică malițioasă" a Rusiei împotriva Germaniei și Cehiei în declarații publice din 3 mai. La începutul zilei, Germania a dat vina pe hackerii susținuți de Rusia pentru un atac cibernetic împotriva unor membri ai Partidului Social-Democrat german (SPD) de anul trecut și a promis că va răspunde.
Bătrânele avioane Panavia Tornado, din dotarea Forțelor Aeriene Germane (Luftwaffe) urmează să fie retrase din serviciu până în 2030. Vorbim de 90 de avioane, dar se pare că, în mod total contrar pragmatismului german, Berlinul nu are niciun plan pentru Luftwaffe după retragerea avioanelor.
DefenseRomania a participat la un media trip în Statele Unite ale Americii unde a purtat discuții cu mai mulți reprezentanți ai Lockheed Martin, inclusiv despre perspectiva privind înzestrarea Armatei României cu avioane de luptă de generația a 5-a de tip F-35 Lightning II.
Ministerul Apărării din Taiwan a raportat vineri că a detectat o activitate considerabilă din partea Chinei în apropierea insulei în ultimele 24 de ore.
Forțele ucrainene au reluat campania de lovire a căilor de comunicații rusești prin care se trimit trupe și provizii spre trupele de pe front. În noaptea de 1 spre 2 mai, UAV-uri explozive ucrainene au lovit substații electrice de tracțiune și transformare care deservesc calea ferată în regiunile rusești Oryol (Orel) și Kursk.
Luni de bombardamente necruțătoare ale artileriei rusești au devastat Chasiv Yar, un oraș strategic din estul Ucrainei. Această informație a fost furnizată de agenția cehă ČTK, pe 02.05.2024, fiind preluată de la agenția AP, care a publicat imagini de la drone, în care se poate vedea un loc aproape pustiu, unde practic nu există nicio clădire neavariată.
Statele Unite consideră că războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei este puțin probabil să se încheie în viitorul apropiat, potrivit directorului National Intelligence al Statelor Unite, Avril Haines.
More than 5,000 troops and 320 means of equipment from seven allied and partner states will participate over 5-24 May in SWIFT RESPONSE 24/ DEFENDER 24 Multinational Exercise conducted in Romania by the U.S. Army Europe and Africa (USAREUR-AF). Romania’s participation consists of 2,300 soldiers and 220 means of equipment.
Săptămâna trecută, U.S. Army a prezentat varianta M2A4E1 a IFV-ului Bradley. Această ultimă versiune reprezintă un salt semnificativ înainte atât în ceea ce privește modernizarea, cât și nivelul de protecţie de care dispune acest blindat. M2A4E1 Bradley se remarcă drept cea mai avansată versiune de până acum, dispunând de o serie de îmbunătățiri
Statele membre ale NATO s-au declarat joi "profund preocupate de activităţile rău intenţionate" ale Rusiei "întreprinse recent pe teritoriul Alianţei" şi care "constituie o ameninţare la adresa securităţii lor", informează Agerpres, care citeaz[ AFP.
Într-un interviu acordat RBC-Ucraina, generalul american Ben Hodges a discutat despre posibila evoluție a evenimentelor de pe frontul ucrainean, despre asistența acordată Ucrainei de către Occident și despre cum s-ar putea încheia războiul.
Președintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii trupelor occidentale pe teren în Ucraina, sugerând într-un interviu publicat joi de The Economist că acest lucru ar trebui luat în considerare dacă Rusia ar reuși să spargă linia frontului și autoritățile de la Kiev ar solicita ajutorul.
Autoritățile estoniene intenționează să apeleze la Uniunea Europeană și la NATO în legătură cu bruiajul semnalelor GPS, care ar fi efectuat de Rusia, relatează Bloomberg. Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a declarat că aceasta este o acțiune deliberată care pune în pericol vieți omenești și poate fi considerată un atac hibrid. Oficialul eston a discutat această problemă cu omologii săi din Finlanda, Letonia, Lituania și Suedia, state care au fost, de asemenea, afectate de întreruperi ale semnalului GPS folosit de piloți și căpitani de nave pentru navigație.
România se află în faza finală a licitației privind achiziția de obuziere autopropulsate K9 Thunder sau Tunetul, așa cum promovează obuzierele cei de la Hanwha pe piața românească.
Întrebarea legată de momentul transferului anumitor arme de la țările occidentale către Ucraina este uneori un subiect destul de sensibil, având în vedere schimbarea termenelor. În acest an, Ucraina urmează să primească mult așteptatele avioane de luptă F-16, iar în fiecare lună apare în mass-media și pe rețelele de socializare întrebarea când aceste avioane vor consolida în sfârșit capacitatea de lupta a forțelor aeriene ale Ucrainei. Recent, ambasadorul Danemarcei la Kiev, Ole Egberg Mikkelsen, l-a citat pe prim-ministrul Danemarcei spunând că aeronavele F-16 daneze ar trebui să ajungă în Ucraina în această vară.
Ocupantul rus mută pe frontul din Ucraina, unde forțele armate de ocupație se află în avans pe mai multe direcții.
Direcția Principală de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a prezentat, pe 01.05.2024, noi detalii despre principalele rachete deținute de militarii ruși, precum și despre ratele de producere a acestora.
Americanii au testat cu succes noua dronă maritimă, denumită sugestiv Manta Ray sau „diavolul de mare”. Denumirea dronei vine de la numele peștelui cu care se aseamănă foarte mult.
