Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
În 2010, pe fondul tensiunilor crescânde ale programului nuclear al Iranului, Statele Unite au instituit sancțiuni economice Teheranului.
Pe 8 mai 2018, preşedintele american Donald Trump a anunţat că va retrage Statele Unite al Americii din acordul nuclear iranian.
În 2015, sub prevederile JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), Iran a fost de acord să oprească programul nuclear clandestin şi să permită efectuarea unor inspecţii internaţionale în schimbul eliminării sancţiunilor economice impuse de SUA. Sfârșitul înțelegerii nucleare, prin retragerea SUA din acord, a însemnat un nou început pentru un set de sancțiuni economice împotriva Iranului care, de-a lungul deceniilor, au zguduit destul de bine economia iraniană și relațiile în Orientul Mijlociu.
Evoluţia tensionată a sancțiunilor SUA-Iran
1979
Noiembrie: Statele Unite impun sancțiuni după ce studenții iranieni au luat cu asalt Ambasada SUA din Teheran, unde au luat ostatici mai mulţi cetăţeni americani pe care i-au ţinut captivi timp de 444 de zile începând din noiembrie 1979. Președintele american Jimmy Carter a încercat fără succes să-i elibereze, inclusiv prin autorizarea unei operaţiuni militare de salvare. Iranienii nu au eliberat ostaticii decât după ce Ronald Reagan la înlocuit pe Carter în 20 ianuarie 1981.
Statele Unite au rupt relațiile diplomatice cu Iranul în 1980, în mijlocul acestei crize. Statele Unite au impus, de asemenea, prima rundă de sancțiuni împotriva Iranului. Preşedintele Jimmy Carter a interzis importurile de petrol iranian, a înghețat activele guvernului iranian în valoare totală de 12 miliarde de dolari, în băncile americane din SUA și a interzis mai târziu comerțul cu Statele Unite și călătoria în Iran în 1980.
Înghețarea activelor guvernului iranian a fost în cele din urmă extinsă la un embargo comercial complet până când un acord a fost semnat cu Iranul în 1981. Cele mai multe active au fost deblocate și embargoul a fost ridicat după ce ostaticii au fost eliberaţi.
1984-1987
Pe 19 ianuarie 1984, Administrația Reagan a declarat Iranul ca fiind unul dintre statele sponsor al terorismului, deoarece a acordat în mod repetat "sprijin pentru acte de terorism internațional". Această etichetă pusă Iranului aduce cu ea sancțiuni uriașe din partea SUA.
În momentul în care Iranul a început să amenințe blocarea traficului naval care trece prin Golful Persic și Strâmtoarea Hormuz, în 1987, Ronald Reagan a autorizat o escortă navală pentru navele civile și a semnat un nou embargo împotriva importurilor iraniene. Statele Unite au interzis, de asemenea, şi vânzarea de produse "cu dublă utilizare" către Iran - bunuri civile cu posibilitate de implementare în sectorul militar.
1992
În anul 1992, Congresul American adoptă Legea privind neproliferarea armelor din Iran şi Irak. Legea declară ,,că politica Statelor Unite este de a se opune oricărui transfer de bunuri sau tehnologii în Irak sau Iran ori de câte ori există motive să creadă că un astfel de transfer ar putea contribui la achiziționarea de arme chimice, biologice, nucleare sau arme convenționale avansate. "
1995-1997
Președintele Bill Clinton a extins sancțiunile SUA împotriva Iranului în 1995. An în care Iranul a fost numit în continuare stat sponsor al terorismului, iar președintele Clinton a luat această decizie pe fondul temerii generale faţă de armele de distrugere în masă. El a interzis orice implicare a Statelor Unite în industria petrolieră iraniană. Tot în 1995, Conoco (corporație americană multinațională în domeniul energiei) și Iranul au anunțat încheierea unui contract în valoare de 1 miliard de dolari care ar fi oferit companiei americane un acces fără precedent la două câmpuri petroliere iraniene. Administrația Clinton a intrat în acțiune, pretinzând că respectivul contract amenință securitatea națională a Statelor Unite. Conoco a renunțat la acord, iar Clinton a interzis companiilor americane să participe la negocierile cu Iranul. Acest lucru a fost consolidat în continuare prin Legea privind sancțiunile din Iran și Libia din 1996.
La 5 august 1996, Congresul american adoptă Legea sancțiunilor Iran-Libia, mai târziu cunoscută sub numele de Legea sancțiunilor din Iran. Acesta urmărea să sancționeze entitățile care investesc în industria petrolieră a Iranului, ceea ce ar permite accesul la fonduri pentru dezvoltarea sau achiziționarea de arme de distrugere în masă sau de finanțare a terorismului. Legea cerea Statelor Unite să pună în aplicare sancțiuni împotriva companiilor străine care investesc mai mult de 20 de milioane de dolari pe an în sectorul petrolului sau al gazului din Iran. Cu toate acestea, sancțiunile nu sunt puse în aplicare, după ce țările europene protestează vehement.
Bill Clinton ia decizia de a interzice toate investițiile americane în Iran în 1997, precum și ultimele şi cele mai mici activităţii de comerț american rămase cu Iranul. Preşedintele american a încurajat, de asemenea, alte țări să urmeze exemplul SUA şi să recurgă la astfel de masuri.
2002
În 2002, comunitatea internațională a aflat că Iranul a îmbogățit uraniul și că dezvoltă un program nuclear. Statele Unite suspectau de mult Iranul că lucrează la un program nuclear sub acoperire, iar când președintele George W. Bush a numit Teheranul o parte a "axei răului", după atacurile din 11 septembrie, relațiile diplomatice dintre cele două țări au început să se degradeze.
În cel mai scurt timp, SUA s-a străduit să înghețe activele persoanelor și companiilor care aveau legături cu Iranul. Întrucât comunitatea internațională a exercitat presiuni asupra Iranului, SUA și-au înăsprit sancțiunile existente, le-au impus mai viguros și-au impus sancțiuni mari băncilor și persoanelor care nu respectau aceste reguli.
2007
Pe 24 martie 2007, Consiliul de Securitate al ONU, răspunde nerespectării de către Iran a cererii sale de a suspenda îmbogățirea uraniului, adoptând în unanimitate Rezoluția 1747, prin care se impun sancţiuni împotriva Iranului în legătură cu programul său nuclear.
2008
Pe 3 martie 2008, Consiliul de Securitate al ONU adoptă Rezoluția 1803. Această rezoluţie vine în completarea celei din 2007 şi extinde sancțiunile împotriva Iranului, deoarece acesta a continuat să lucreze la programul său nuclear.
2010
9 iunie: Consiliul de Securitate al ONU adoptă Rezoluția 1929. Rezoluţia interzice Iranului să efectueze teste de rachete balistice cu capacitate nucleară și impune un embargo asupra transferului de arme către Iran.
24 iunie: Congresul american adoptă o legea cuprinzătoare privind sancțiunile. Aceste sancțiuni vizează firmele care investesc în sectorul energetic iranian, care vând petrol rafinat către Iran şi băncile străine care fac afaceri cu bănci iraniene.
26 iulie: Uniunea Europeană este de acord cu adoptarea unui set de sancțiuni împotriva Iranului. Aceste sancțiuni vizau "oamenii, companiile și sectoarele implicate direct în programul nuclear al Iranului și în alte domenii."
2011
31 decembrie: Congresul american adoptă legislația care permite Statelor Unite să impună noi sancțiuni băncii centrale din Iran și să sancționeze băncile din țările terțe, care importă petrol iranian, dacă nu reduc în mod semnificativ aceste importuri în termen de șase luni.
2012
Ianuarie: Uniunea Europeană este de acord să interzică importurile de petrol iranian. Congresul american extinde amenințarea cu "sancțiuni secundare" împotriva companiilor care fac afaceri cu Iranul, prin intermediul Legii privind reducerea amenințărilor cu Iranul și a legii privind drepturile omului din Siria (TRA). TRA tratează, de asemenea, interdicția generală privind persoanele care desfășoară activități comerciale în Iran în orice entitate străină deținută sau controlată de o persoană din SUA.
2013
Ianuarie: Congresul SUA extinde în continuare, prin Legea privind libertatea și contraproliferarea Iranului (IFCA), sancțiunile împotriva companiilor care desfășoară activități în Iran.
20-24 noiembrie: Iranul se întâlnesc la Geneva în formatul 5 + 1. Ministrul iranian de externe Javad Zarif și Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton, care conduce echipa de negociere a formatului 5 + 1, semnează Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (JPOA) pe 24 noiembrie. JPOA precizează că Iranul trebuie să oprească îmbogățirea uraniului și să permită accesul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la monitorizarea siturilor nucleare iraniene.
Statele Unite se angajează să ridice amenințările cu sancțiuni asupra companiilor străine care se ocupă de sectorul auto iranian sau de achiziționarea de produse petrochimice iraniene.
2014
20 ianuarie: AIEA constată că Iranul respectă termenii Acordului JPOA. Statele Unite și UE declară că au luat măsuri pentru a renunța la sancțiunile specifice.
2015
14 iulie: Iranul se întâlneşte în formatul 5 + 1 - Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Rusia, China și Germania – şi semnează Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (JCPOA). În cadrul acordului, Iranul este de acord să ia măsuri pentru a reduce programul său nuclear în schimbul unei relaxări semnificative a sancțiunilor venite din partea SUA, ONU și UE.
20 iulie: Consiliul de Securitate al ONU adoptă în unanimitate Rezoluția 2231 care aprobă acordul nuclear și ridicarea sancțiunilor nucleare ale Consiliului de Securitate asupra Iranului, odată ce condițiile stabilite în acord sunt îndeplinite.
18 octombrie: Formatul 5+1 adoptă oficial acordul nuclear. Iranul începe să ia măsuri pentru a reduce programul său nuclear. Administrația Obama eliberează derogări de la sancțiuni în domeniul nuclear, care au intrat în vigoare în ziua implementării acordului. U.E procedează la fel ca Statele Unite şi adoptă legislația care ridica sancțiunile nucleare.
2016
16 ianuarie: AIEA verifică dacă Iranul și-a îndeplinit angajamentele în cadrul acordului nuclear. Data de implementare este anunțată, iar Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU intră în vigoare. Statele Unite ridică sancțiunile secundare asupra Iranului. În timp ce aceste sancțiuni secundare sunt ridicate, sancțiunile "primare" ale SUA asupra Iranului rămân în vigoare. Aceste sancțiuni interzic cea mai mare parte a activității comerciale dintre Statele Unite și Iran, inclusiv exportul către Iran al majorității bunurilor sau serviciilor din SUA.
2017
17 mai: Administrația Trump reînnoiește derogările de la sancțiuni.
17 iulie: Administrația Trump atestă fără echivoc conformitatea Iranului cu JCPOA.
13 octombrie: Președintele american Donald Trump a afirmat că nu mai poate certifica că Iranul respectă acordul nuclear încheiat în 2015, și a avertizat că ar putea în cele din urmă să-l denunțe total. Vorbind la Casa Albă în 13 octombrie, Trump a criticat dur Iranul pentru programul său nuclear și de rachete balistice și pentru sprijinul acordat grupurilor extremiste din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, el renunță din nou la sancțiuni.
2018
12 ianuarie: Trump renunță la derogări privind sancțiunile legate de programul nuclear al Iranului. Preşedintele SUA a afirmă că nu va mai face derogari de la sancţiuni, cu excepția cazului în care Congresul va adopta legislația pentru a "repara" ceea ce el descrie ca fiind defectuos în acord.
8 mai: Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul în anul 2015. Donald Trump a argumentat că el lansase de mult timp avertismente în legătură cu Acordul nuclear iranian, pe care l-a catalogat drept "defectuos", "decăzut şi putred", o "ruşine" pentru el, în calitatea de "cetăţean american".
Liderul de la Casa Albă a susţinut atunci că Iranul încearcă să fabrice arme atomice, oferind asigurări că Statele Unite nu vor permite acest lucru.
"După consultări cu aliaţii, îmi este clar că acest Acord nu poate împiedica activităţile atomice iraniene. Anunţ astăzi retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear iranian", afirma Donald Trump.
"Imediat, voi semna un decret prezidenţial prin care voi începe reactivarea sancţiunilor contra Iranului. Pentru regimul iranian, vom reinstitui cel mai înalt nivel de sancţiuni economice. Orice naţiune care oferă ajutor Iranului în încercarea de a se dota cu arme nucleare va fi, de asemenea, sancţionată puternic de Statele Unite. America nu va fi ţinută ostatică prin arme nucleare. Nu vom permite ca oraşele americane să fie ameninţate cu distrugerea, nu vom permite unui regim care scandează «Moarte Americii!» să obţină acces la cele mai letale arme de pe Terra", mai spunea Trump.
7 august: a intrat în vigoare primul set de sancțiuni economice americane impuse Iranului. Primul val de sancțiuni impuse Iranului din momentul în care Donald Trump a retras SUA din Acordul nuclear cu Iranul, vizează o varietate de exporturi iraniene, sistemul financiar al țării și capacitatea Iranului de a intra în sistemul financiar global. Vor fi afectate şi industria auto şi exporturile de covoare şi mărfuri alimentare din Iran, precum şi importurile de grafit, aluminiu, oţel, cărbune şi unele aplicaţii software. De asemenea, Iranului i se interzice achiziţionarea anumitor avioane.
Peste încă trei luni se vor activa şi măsuri împotriva băncii centrale a Iranului. În noiembrie vor fi reintroduse şi sancţiunile împotriva sectorului energetic, iar SUA încearcă să convingă alte ţări să îşi reducă importurile de ţiţei iranian.
Surse:
atlanticcouncil.org: Ashish Kumar Sen-A Brief History of Sanctions on Iran
thoughtco.com: Steve Jones-A History Of U.S. Sanctions Against Iran
edition.cnn.com: Josh Levs-A summary of sanctions against Iran
history.com: Erin Blakemore-he Tense History of U.S.-Iran Sanctions, from the Hostage Crisis to the Nuclear Deal
bbc.com: US vows 'strongest sanctions in history' on Iran
mepc.org: Nikolay A. Kozhanov-U.S. Economic Sanctions against Iran: Undermined by External Factors
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Analizând răspunsul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, la propunerea de încetare a focului convenită de Statele Unite cu Ucraina în cadrul discuțiilor de la Jeddah, Arabia Saudită, experții iau în considerare diferite opțiuni privind comportamentul Moscovei și ce ar însemna acestea pentru procesul de pace. Aceștia discută, de asemenea, despre ceea ce poate oferi Ucrainei încrederea că Moscova nu va ataca din nou.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
E o naivitate să crezi că Europa se poate decupla peste noapte de SUA. Criza din Ucraina a demonstrat că Europa e încă profund dependentă de America din punct de vedere al securității iar industriile de apărare europene încă nu sunt capabile să țină singure o situație de criză majoră. E o realitate pe care întâi trebuie să o admitem dacă vrem să o schimbăm.
Michael Waltz, consilier pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump, a declarat că un acord pentru Ucraina este posibil, în cadrul căruia această țară ar putea primi garanții de securitate, însă ar putea de asemenea să suporte pierderi teritoriale. Într-un interviu pentru ABC News, Waltz a subliniat că un astfel de acord ar putea determina statutul viitor al Ucrainei, dar nu a specificat ce formă ar putea avea aceste garanții de securitate, conform Ukrainskaia Pravda.
Încetarea focului pentru 30 de zile convenită de Ucraina în urma discuțiilor cu SUA la Jeddah a fost subiectul multor discuții în rândul politicienilor și experților. Cum poate fi garantat și este oare posibil încetarea focului în Ucraina? Vineri, 14 martie, ministrul de externe al Ucrainei, Andri Sîbiga, a anunțat pregătirea unei echipe pentru a monitoriza încetarea focului convenită anterior cu Rusia.
Ministerul Apărării din Franța a admis că urmează o strategie pentru a „recupera” tehnică militară rivală, uneori și clandestin. O practică pe care americanii, dar și sovieticii au implementat-o în perioada Războiului Rece.
Casa Albă a cerut armatei americane să ia în considerare modalități de a-și spori prezența militară în Panama. După cum a relatat NBC, care a făcut referire la doi oficiali americani care nu au fost menționați, Comandamentul Sudic al SUA analizează posibile scenarii, inclusiv creșterea colaborării cu armata panameză și scenariul mai puțin probabil al preluării forțate a controlului asupra Canalului Panama. În discursul său recent adresat Congresului, Donald Trump a indicat: „Pentru a consolida mai bine securitatea națională, administrația mea va revendica Canalul Panama”. Cu toate acestea, administrația nu a clarificat ce înțelege prin „preluarea” controlului asupra acestei rute comerciale.
Statele Unite sunt pe punctul de a relua livrările către Ucraina de bombe cu rază lungă de acțiune cunoscute sub numele de Ground-Launched Small Diameter Bombs (GLSDB), după ce acestea au fost modernizate pentru a rezista mai bine bruiajului rusesc, a relatat Reuters pe baza informațiilor obtinute de la sursele sale. Bombele GLDBS au fost achiziționate în timpul administrației americane a fostului președinte Joe Biden, prin intermediul „Ukraine Security Assistance Initiative”.
Președintele american Donald Trump își concepe politica față de Rusia în funcție de relația sa personală cu Vladimir Putin, după cum a indicat fostul consilier pentru securitate națională John Bolton. Bolton susține că Trump îl vede pe Putin ca pe un prieten și are încredere în el, în timp ce Putin îl vede pe Trump ca fiind ușor de manipulat.
Mai mulţi experții consultaţi de Vocea Americii cred că reacția Kremlinului la încetarea focului pentru 30 de zile este o tactică rusească tipică. Majoritatea cred că Trump face presiuni asupra lui Putin pentru o poziție mai acceptabilă. Puţin și-a reiterat disponibilitatea de a înceta ostilitățile, menționând anumite „nuanțe”.
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.
Statele Unite au reluat pe deplin schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina în urma întâlnirii din 11 martie dintre reprezentanții americani și ucraineni în Arabia Saudită, a declarat un oficial american pentru CNN. Pe fondul invaziei rusești în curs de desfășurare din Ucraina, administrația Trump a suspendat toate ajutoarele militare pentru Kiev după întâlnirea președintelui american Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington în urmă cu două săptămâni, făcând presiuni asupra Ucrainei cu privire la negocierile de pace cu Rusia.
Pentru prima dată de la începutul ostilităților, pe 12.03.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat punctul de comandă al trupelor participante la luptele din regiunea Kursk. Îmbrăcat în uniformă militară, șeful statului rus a fost întâmpinat de comandantul militar al armatei, generalul Valeri Gherasimov.
Trupele ruse avansează în regiunea Kursk și este posibil să fi lansat o ofensivă la Sudzha, au declarat experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-un raport, în contextul în care Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la o propunere pentru o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în Ucraina înainte de a răspunde. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră că se va ajunge la un acord în câteva zile.
România ar trebui să-şi stabilească drept scop, având în vedere nivelul de risc şi importanţa sa, să atragă cel puţin 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro menţionate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de împrumuturi în sectorul apărării, a declarat marţi, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, conform Agerpres.
În Arabia Saudită au avut loc discuții între reprezentanți ai Ucrainei și ai Statelor Unite, care au condus la decizia Casei Albe de a relua schimbul de informații și sprijinul militar. Aceste informații au fost dezvăluite pe site-ul oficial al administraţie prezidenţiale de la Kiev. Ucraina s-a arătat dispusă să accepte sugestia SUA privind o încetare imediată a focului cu o durată de 30 de zile. Această încetare a focului poate fi prelungită prin acordul reciproc al părților, sub rezerva acceptării și punerii în aplicare simultane de către Federația Rusă. Cu toate acestea, nici americani şi nici ucrainenii nu au precizat dacă s-a rediscutat ideea că Ucraina să facă concesii teritoriale Rusiei.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la țările UE să cumpere arme europene cu ajutorul unui nou program european de împrumut. Vorbind marți în fața deputaților europeni, ea a declarat că, în cadrul planului REARM Europe, UE creează o nouă facilitate de împrumut pentru statele membre de până la 800 de miliarde EUR.
O nouă inițiativă militară europeană denumită „Operation Sky Shield ” a fost propusă pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. Elaborat de experți militari din Europa, planul propune desfășurarea a 120 de avioane de luptă pentru a proteja Kievul și vestul Ucrainei, concentrându-se pe zone critice precum Odesa, Lviv și centralele nucleare operaționale ale țării.
Delegații ucraineni și americani își încep discuțiile la Jeddah pe 11 martie, într-o întâlnire care va avea probabil un impact major asupra viitorului sprijin al Washingtonului pentru Kiev și orice efort de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.„Întâlnirea cu echipa SUA a început foarte constructiv; lucrăm pentru o pace justă și durabilă”, a declarat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.
Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit a criticat SUA pentru „distrugerea” ordinii mondiale existente, remarci care vin în contextul în care Ucraina încearcă să își repare relația cu SUA după o întâlnire problematică între Volodimir Zelenski și Donald Trump. Valerii Zaluzhnîi, care a fost destituit din funcția de șef al armatei ucrainene anul trecut, dar care deține acum o poziție diplomatică a avertizat împotriva încercării SUA de a ajunge la un compromis cu Rusia.
Ucraina are o viziune clară pentru încetarea treptată a războiului, convenită cu partenerii săi, iar coordonarea acestui plan va fi în centrul discuțiilor cu partea americană în Arabia Saudită, a declarat o sursă familiarizată cu pregătirile delegației ucrainene pentru discuțiile cu Statele Unite în Arabia Saudită pentru redacţia de limba ucrainean al Voice of America.
Franța a confirmat, la 10 martie 2025, că avioanele de luptă Mirage 2000-5F operate de Forțele Aeriene Ucrainene vor fi echipate cu bombe ghidate AASM, sporind astfel capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri de precizie pe durata conflictului actual cu Rusia.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washingtonul, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Timp de secole, Rusia a considerat Marea Neagră drept un obiectiv strategic important, o poartă către Mediterană și o arteră vitală pentru comerț și proiecția puterii sale militare. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza istorică în Sevastopol, Crimeea, a fost piatra de temelie a acestei ambiții. Cu toate acestea, războiul actual din Ucraina a modificat dramatic importanța strategică a flotei, expunându-i vulnerabilitățile și diminuându-i substanţial prezența în apele Mării Negre, fiind una dintre ţintele preferate ale forţelor ucrainene.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Relocarea bateriilor Patriot din Coreea de Sud în Orientul Mijlociu constituie un alt semn care indică pregătirile pentru o lovitură asupra instalațiilor nucleare iraniene, dar cu prețul slăbirii protejării aliatului său din Asia de Est. Necesitatea unei apărări antirachetă suplimentare a bazelor sale militare din Orientul Mijlociu împotriva rachetelor balistice a forțat Pentagonul să decidă relocarea bateriilor Patriot PAC-3 de la USFK din Coreea de Sud.
Un lunetist ucrainean a eliminat un infanterist rus cu un singur glonț tras cu o pușcă de calibrul 12,7 mm, aflat la o distanță de aproximativ 1,5 kilometri. Înregistrarea video și detaliile referitoare la modul în care a fost realizată acesta împușcătura au fost publicate pe canalul Gray Area Group.
Regatul Unit se află în plin proces de dezafectare a avioanelor Eurofighter Typhoon, care sunt versiunea cea mai veche denumită Tranche 1. Posibilitatea ca acestea să fie folosite pentru a consolida capabilităţile Forțele Aeriene Ucrainene a fost discutată de mai multe ori, dar ultima poziție cunoscută a Londrei rămâne neschimbată - acestea nu vor fi transferate în Ucraina. Un articol publicat de The Times a evidențiat adevărata soartă a acestor aeronave, explicând perfect această decizie.
Generalul Christopher Cavoli, vorbind în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, a descris Rusia drept un negociator extrem de strategic și deliberat, în contextul intensificării eforturilor SUA de a negocia o încetare a focului în Ucraina.
În cadrul Conferința McAleese privind programele de apărare ale SUA, organizată la Washington pe 18 martie 2025, comandantul Comandamentului strategic al SUA (Stratcom), generalul de aviație Anthony J. Cotton, a tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea modernizării rapide a triadei nucleare americane, avertizând că un mediu de securitate globală fără precedent, caracterizat prin extinderea capacităților mai multor state care dispun de arme nucleare (precum China și Rusia), nu lasă timp de pierdut.
Turcia a demarat o campanie îndrăzneață menită să impună controlul asupra bazei aeriene T-4 din centrul Siriei, un obiectiv strategic situat în apropierea orașului antic Palmyra, intenționând să desfășoare acolo sisteme avansate de apărare aeriană și drone, potrivit unor surse citate de cotidianul Middle East Eye.
După aproape 12 ani, compania suedeză Saab a reușit să spargă gheața și să vândă avioane de luptă JAS 39 Gripen.
Cercurile apropiate lui Donald Trump îl sfătuiesc să nu poarte nicio convorbire telefonică cu Putin până când acesta nu se angajează la o încetare completă a focului cu Ucraina, a relatat joi postul de televiziune NBC News, citând responsabili de la Casa Albă, sub rezerva anonimatului, potrivit Agerpres, Reuters și Xinhua.
China va impune taxe vamale de 34% asupra tuturor importurilor din SUA începând cu 10 aprilie. Beijingul ripostează imediat și extrem de dur tarifelor impuse de americani.
Forțele Armate americane au desfășurat, recent, cele mai avansate avioane de luptă ale sale în Orientul Mijlociu, în timp ce continuă să lovească rebelii Houthi din Yemen, o grupare teroristă susținută de Iran care atacă nave comerciale în Marea Roșie, potrivit mai multor colaboratori ai Congresului.
Pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene Bulgare au marcat un moment istoric odată cu sosirea primului avion de vânătoare F-16 Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american, la Baza Aeriană Graf Ignatievo. Avionul a fost fabricat în SUA.
Ministerul danez al Apărării a făcut furori cu anunțul său din 30 martie referitor la un plan naval ambițios care vizează achiziționarea a cel puțin 26 de nave noi și trasează planuri pe termen scurt și lung pentru achizițiile, capacitățile și obiectivele strategice ale Royal Danish Navy și ale Naval Home Guard.
Trupele ruse au intrat joi (03.04.2025) în lupte grele cu forțele ucrainene în regiunea Kursk din vestul Rusiei, în încercarea de a le împinge afară din ultima parte a teritoriului ocupat pe teritoriul suveran al Rusiei, au declarat bloggeri de război citați de Reuters.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 04 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și noul ambasador al administrației Trump la NATO încearcă să reasigure aliații precauți ai NATO cu privire la angajamentul SUA față de alianță. Rubio a criticat joi „isteria și hiperbola” din mass-media cu privire la intențiile președintelui Donald Trump, în ciuda semnalelor persistente de la Washington că NATO, așa cum a existat timp de 75 de ani, ar putea să nu mai fie relevantă.
Inițiativa cehă privind muniția destinată Ucrainei a atras resurse financiare suplimentare din Canada, Norvegia, Danemarca și Țările de Jos. Astfel, livrările de muniție de artilerie vor putea continua cel puțin până în luna septembrie, a declarat astăzi (03.04.2025) ministrul de externe ceh, Jan Lipavský, la sediul NATO din Bruxelles, unde începe o întâlnire de două zile a șefilor diplomațiilor din țările membre ale alianței.
Inspectorul general al Departamentului Apărării va ancheta asupra utilizării de către şeful său, Pete Hegseth, a aplicaţiei de mesagerie criptată Signal, după încălcarea securităţii în ceea ce priveşte atacurile americane asupra rebelilor houthi din Yemen, potrivit unei note publicate joi, notează Agerpres și AFP.
În cazul unui atac asupra Poloniei, după aproximativ o lună, armata poloneză și-ar putea pierde capacitatea de a desfășura operațiuni, a apreciat generalul polonez Leon Komornicki. Într-un interviu acordat RMF FM, fostul adjunct al șefului Statului Major General a avertizat, de asemenea, cu privire la o criză la nivelul Alianței Nord-Atlantice. ,,Rușii vor testa NATO prin atacarea țărilor baltice. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă la începutul anului viitor”, a prezis el.
Forțele Aeriene ale SUA își accelerează planurile de a utiliza inteligența artificială (AI) în spațiul aerian, utilizarea unor sisteme autonome fiind următorul front al războiului modern. Proiectul VENOM al U.S. Air Force își propune să dezvolte un singur software bazat pe inteligență artificială care ar putea fi utilizat pe o varietate de aeronave actuale și viitoare, în loc să investească în mai multe programe individuale pentru sisteme de zbor fără pilot pe anumite aeronave.
Potrivit informațiilor publicate de CNN World pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au desfășurat deja șase bombardiere stealth B-2 Spirit, un avion de transport militar C-17 și mai multe avioane cisternă de realimentare KC-135 la Diego Garcia, o bază insulară îndepărtată din Oceanul Indian care a servit din punct de vedere istoric drept punct-cheie de lansare pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Cine și-ar fi imaginat la Moscova, în dimineața zilei de 24 februarie 2022, când blitzkriegul rus împotriva Ucrainei trebuia să se termine în trei zile prin schimbarea conducerii politice și readucerea Ucrainei în sfera rusă de influență, că acțiunea Armatei Ruse va trezi din somn o putere economică și militară ca Germania, decenii la rând „adormită” după cataclismul cauzat de nemți împreună cu sovietici în 1939.
În urma anunțului de noi tarife de către SUA, care vor afecta și țările europene, diplomația ungară a criticat Uniunea Europeană.
Consilierul pentru securitate națională și echipa au împărtășit „informații sensibile” în chat-urile de grup din aplicație, spun sursele Politico.
Guvernul ungar a anunțat joi că a decis să se retragă din acordul privind Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru care CPI a emis un mandat de arestare, a sosit în țară pentru o vizită de stat.
Finlanda îngroașă rândul țărilor care împart granița cu Rusia și care au anunțat un plan de retragere din Tratatul care interzice minele antipersonal. Practic, după retragerea balticilor și a Poloniei, Norvegia a rămas singurul stat NATO vecin cu Rusia care încă nu s-a retras din Tratat.
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.
Secretarul de stat Marco Rubio este la Bruxelles, Belgia, în perioada 2-4 aprilie. Washingtonul își reafirmă angajamentul pentru Europa, dar în același timp, pentru prima dată, SUA nu vor participa săptămâna viitoare la formatul Ramstein pentru Ucraina.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținut o declarație de presă (joi, 3 aprilie), la ora 6 dimineața (ora României), din Samarkand, Uzbekistan, în urma anunțului cu privire la noi tarife globale anunțate de Statele Unite.
Ministerul ucrainean al Apărării se pregătește să desfășoare 15.000 de sisteme robotizate în luptă în acest an. Locul lor va fi în primul rând pe prima linie.
Donald Trump şi-a lansat miercuri războiul comercial total, anunţând ceea ce el a numit "tarife reciproce" la nivel mondial, cu scopul de a face "să renască" industria americană şi a pune capăt "jefuirii" Statelor Unite, transmit Agerpres, Reuters şi AFP.
Un bombardier rus cu rază lungă de acțiune Tupolev Tu-22M3 s-a prăbușit în regiunea Irkutsk din Rusia la 2 aprilie 2025, ceea ce a determinat o operațiune imediată de căutare și salvare.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.