Mediul digital, în special platforme de mesagerie ca Telegram, a devenit un instrument cheie în strategia de război hibrid a Rusiei. Obiectivul este clar: divizarea societăților, erodarea încrederii în instituțiile statului și subminarea proceselor democratice.
Aceste tactici, evidente de ceva timp în alte state unde Rusia se amestecă în problemele interne, își fac simțită prezența tot mai puternic și în România. Invazia rusă din Ucraina a amplificat rolul Telegram ca sursă de informații. Însă, originea sa rusească și posibilele legături cu serviciile de informații și autoritățile rusești generează preocupări serioase de securitate.
Spre deosebire de platformele cu criptare end-to-end implicită, „chat-urile secrete” ale Telegram sunt opționale, ceea ce înseamnă că marea majoritate a comunicațiilor sunt vulnerabile la interceptare. Această lipsă de securitate solidă, combinată cu moderarea minimă a conținutului, face din Telegram un teren fertil pentru distribuirea de materiale periculoase și ilegale, inclusiv dezinformare, știri false și narațiuni extremiste.
Propaganda despre războiul din Ucraina, inclusiv afirmațiile privind prăbușirea iminentă a Ucrainei, este predominantă pe Telegram. Conținutul canalelor rusești pro-război (canale Z) este adaptat în funcţie de publicul vizat, subliniind „succesele” rusești și „eșecurile” ucrainene. De asemenea, se pune accentul pe recrutarea de bărbați care să lupte pentru Rusia în Ucraina și pe demonizarea adversarilor politici ai Rusiei.
Retorica anti-occidentală, criticile la adresa valorilor occidentale și evidențierea apropierii religioase și culturale dintre Rusia și anumite ţări sunt frecvente pe Telegram. Narațiunile includ învinuirea SUA/occidentului/NATO pentru război, portretizarea Rusiei ca fiind în război cu acestea și afirmația că Ucraina este o „țară artificială”.
Deși Telegram este departe de a fi o reţea de social media populară în România, cu 26% dintre români care o folosesc cel puțin o dată pe lună, aceasta a devenit o platformă preferată pentru grupurile de extremă dreaptă și alte grupuri radicale, la fel ca în alte țări europene, datorită faptului că permite publicarea cu uşurinţă a oricărui tip de conţinut.
Această vulnerabilitate, dorinţa romanilor de a publica orice pe reţelele de socializare, a fost exploată de de actori pro-ruși care urmăresc să influențeze societatea şi mediul politic din România.
Rapoartele indică o prezență semnificativă a canalelor pro-ruse și de extremă dreaptă pe Telegram-ul românesc, care diseminează în mod activ dezinformarea. Un sfert din rețeaua Telegram din România este format din canale de dreapta și anti-UE, cu 42% din conținutul lor axat pe Ucraina și 30% pe știri din România.
Tacticile rusești de război hibrid în România, similare cu cele aplicate în alte țări, exploatează sentimentele naționaliste și populiste și vulnerabilitățile sociale existente. Sunt promovate în mod constant narațiunile care prezintă România drept o „dictatură” controlată de o „mafie globalistă” sau ca fiind „exploatată” în mod sistematic de influența UE.
Este deja mai mult decât evident că Telegram a jucat un rol-cheie în coordonarea campaniilor politice și în răspândirea dezinformării în timpul recentelor alegeri.
De exemplu, în legătură cu un ’’candidat necunoscut’’ la președinția României, Călin Georgescu, Telegram a servit drept „centru de comandă”, coordonând distribuirea materialelor de campanie și amplificând conținutul pe numeroase canale individuale. Acest lucru a inclus îndemnarea „voluntarilor” să invite noi abonați și să genereze vizualizări pe TikTok.
George Simion, liderul partidului extremist AUR, a anunțat recent că AUR va comunica exclusiv cu susținătorii săi prin Telegram. Simion a justificat această decizie prin invocarea cenzurii din partea altor platforme de social media.
Acest anunț a venit în urma unui mesaj controversat al lui Pavel Durov, fondatorul Telegram, în timpul zilei desfăşurării alegerilor prezidenţiale din România.
Durov a susținut că a respins o solicitare din partea unei țări occidentale de a „reduce la tăcere” vocile conservatoare din România. Acest mesaj a fost imediat amplificat de George Simion și de susținătorii săi, alimentând acuzațiile de „cenzură” pe social media.
Ministerul francez al Afacerilor Externe a negat vehement aceste „acuzații total nefondate”, afirmând clar că alegerile prezidențiale din România din 2024 au fost anulate de autoritățile române „ca urmare a unor ingerințe digitale și financiare reale ale unor actori legați de Rusia”.
Șeful serviciului francez de informații externe, Nicolas Lerner, a mai precizat că a solicitat Telegram doar pentru a respecta obligațiile legale privind prevenirea pornografiei infantile și a terorismului.
Pavel Durov, de origine rusă, s-a confruntat cu un control juridic în Franța, fiind pus sub anchetă oficială pentru presupuse activități de crimă organizată pe Telegram. El ar fi fost reținut și inculpat în Franța în 2024 pentru că nu a luat măsuri împotriva distribuirii de conținut infracțional pe platforma sa.
Cazul Telegram în România scoate la iveală o realitate tulburătoare: platformele de socializare, menite inițial să conecteze și să informeze, au devenit teatre de operațiuni în războiul hibrid. Afirmațiile nefondate ale lui Pavel Durov, fondatorul Telegram, privind presiunile franceze de a "reduce la tăcere" vocile conservatoare românești, deși vehement respinse de Paris și lipsite de orice dovadă, au alimentat dezinformarea și au servit intereselor anumitor actori politici, precum George Simion și AUR.
Această situație a scos în faptul că România este vulnerabilă la campaniile de influență externă și la dezinformare, mai ales în perioade electorale. Anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie, pe fondul acuzațiilor de ingerință a unui "actor statal" (presupus a fi Rusia) prin campania lui Călin Georgescu pe TikTok, demonstrează cât de ușor pot fi manipulate percepțiile și procesele democratice.
În timp ce Telegram este lăudat pentru criptarea mesajelor sale, lipsa unei moderări eficiente a conținutului îl transformă într-un teren fertil pentru diseminarea de informații false, materiale ilegale și propagandă extremistă. Faptul că platformă a evitat reglementările stricte ale UE prin Legea Serviciilor Digitale (DSA) ridică semne de întrebare serioase cu privire la responsabilitatea sa față de conținutul distribuit.
În cele din urmă, episodul Telegram din România servește ca un avertisment clar: în era digitală, adevărul este o miză și necesită o vigilență constantă. Instituțiile, presa și cetățenii deopotrivă trebuie să fie extrem de atenți la sursele de informații, să verifice faptele și să înțeleagă că, adesea, acuzațiile fără dovezi sunt, de fapt, o manevră de diversiune menită să distragă atenția de la amenințările reale și de la interesele ascunse. Securitatea națională și integritatea proceselor democratice depind, din ce în ce mai mult, de capacitatea noastră de a discerne între informare și dezinformare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Wagner, Șor, sute de preoți moldoveni la Moscova, cel puțin 130.000 de voturi cumpărate - asta înseamnă războiul hibrid al Rusiei în acțiune. Ținta: menținerea Republicii Moldova în zona de influență a Moscovei.
De-a lungul timpului obsesia propagandei ruse în domeniul militar, atunci când era vorba de România, a fost mult timp scutul american Aegis Ashore de la Deveselu. Agresiunea asupra Ucrainei a schimbat mult acest narativ, azi existând o nouă „obsesie” a Federației Ruse: F-16 Fighting Falcon.
Premierul ungar Viktor Orbán susține că a fost atacat cu ură de la tribuna Parlamentului European, fără a ține cont de fapte. Potrivit acestuia, Bruxelles vrea să instaleze un alt guvern la Budapesta. Așa a răspuns prim-ministrul Ungariei criticilor care i-au fost adresate miercuri la Strasbourg.
Propaganda rusă, prin vocea Ambasadei Federației Ruse în România, reia narativul fals privind „folosirea armelor chimice furnizate Ucrainei de către țările NATO de regimul de la Kiev”.
Alegătorii americani vor fi probabil inundați de o avalanșă de dezinformări și campanii de manipulare puse la cale de adversarii SUA cu scopul, potrivit unor înalți oficiali ai serviciilor de informații americane, de a influența rezultatele viitoarelor alegeri prezidențiale și de a pune la îndoială procesul în sine. Cea mai recentă evaluare a Office of the Director of National Intelligence (ODNI), publicată luni, vine cu doar 29 de zile înainte de alegerile din 5 noiembrie, în cadrul cărora alegătorii americani vor alege următorul președinte al țării. „Am continuat să vedem cum actorii își intensifică activitățile pe măsură ce ne apropiem de ziua alegerilor”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informații americane, informând reporterii sub rezerva anonimatului.
Autoritățile moldovenești au blocat accesul la motorul de căutare rusesc Yandex și la site-ul Rutube, pe care Rusia intenționează să fie o alternativă la YouTube. Înainte de alegerile prezidențiale din 20 octombrie, autoritățile moldovenești avertizează că campania de dezinformare pro-Kremlin se intensifică.
Comparație mai mult decât forțată, venită dinspre Moscova. Cunoscutul propagandist și moderator rus Vladimir Soloviov a declarat în emisiunea sa ”Solovyov Live” că - dacă Israelul poate ataca Libanul, Fâșia Gaza, Siria sau Iranul - Rusia poate ataca, în mod similar, România, statele baltice sau Polonia.
Rusia a aruncat o bombă termobarică ODAB asupra unei clădiri din Vovceansk. Din cauza forței exploziei, propaganda rusă speculează că ar fi putut fi cea mai puternică bombă non-nucleară - ODAB-9000 de 9 tone - pentru a slăbi moralul forțelor ucrainene.
Campania din R. Moldova devine tot mai agitată pentru apropiatele alegeri prezidenţiale, la care preşedinta în exerciţiu proeuropeană Maia Sandu candidează pentru un al doilea mandat.
Budapesta pare blocată în trecut și nu ar vrea ca alții să reușească acolo unde revoluția ungară a eșuat în 1956, după ce a fost înăbușită de Armata sovietică.
Propaganda rusă spune că există informații neconfirmate despre distrugerea mai multor avioane F-16.
Eforturile recente ale companiilor din domeniul tehnologiei de a combate propaganda rusă pe rețelele sociale sunt puțin probabile să împiedice campania Moscovei de subminare a sprijinului acordat Ucrainei, mai ales că platformele importante, precum X și Telegram, nu iau măsuri.
Avionul tactic stealth, un mijloc formidabil de luptă, este cu siguranță un schimbător de joc. Americanii îl au din anii 80, poate chiar 70 ai secolului trecut. De fapt, chiar ei l-au inventat.
Alții l-au descoperit cu 30 de ani mai târziu, în secolul 21 și, posibil, cu un mic ajutor din spionaj. Avioanele lor putea fi la fel de bune ca originalul sau nu, ori poate chiar mai bune. Greu de spus, pentru că secretul este unul foarte mare. La fel de bine, avionul de luptă stealth ar putea fi pentru ei un fel de conjectură Riemann, adică îl folosesc, dar încă nu-și dau seama cum a fost inventat.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova lansează un nou atac asupra instituțiilor și oficialilor Republicii Moldova.
Imaginile publicate recent de canalul Telegram „Crimean Wind” relevă desfășurarea sistemului rusesc de apărarea antiaeriană la joasă înălțime Pantsir-S1M chiar pe Podul Crimeea, pod considerat o facilitate critică a cărei integritate are o semnificație majoră nu atât pentru aprovizionarea trupelor ruse care au invadat sudul Ucrainei, cât pentru moralul acestora și al armatei ruse în general.
Ucraina a primit recent primele sale avioane de luptă F-16 din Danemarca, Țările de Jos, Belgia și Norvegia. Oficialii olandezi confirmă că Ucraina poate folosi aceste avioane pentru a ataca ținte în interiorul Rusiei.
Achiziția sistemelor Patriot cu rază lungă de acțiune reprezintă cel mai mare program de înzestrare din istoria României. Iar în jurul său s-au născut multe dezinformări, unele alimentate de propaganda rusă, altele chiar de persoane din media fără vreo minimă verificare. Recent am observat că în spațiul public au fost readuse două astfel de mituri, preluate și nemestecate de o parte a publicului, fapt pentru care sunt necesare câteva clarificări. Căci a greși e omenește, a o face cu intenție ridică deja alte semne de întrebare. Ce țin inclusiv de destabilizare și chestiuni de securitatea națională.
După două zile, parchetul francez a rupt tăcerea și a publicat detalii despre reținerea de sâmbătă a miliardarului Pavel Durov, creatorul Telegram.
După dezastrul și degringolada din primele săptămâni de invazie, Moscova a țesut o întreagă mitologie in jurul "simbolisticii" literei Z și V, iar strategii rusi au scormonit repede o poveste în care cele două banale litere au fost reșapate în simboluri ale Victoriei și "denazificării".
Din cauza incursiunii ucrainene, Federația Rusă a evacuat deja peste 121.000 de locuitori din nouă raioane ale regiunii Kursk, a raportat agenția rusă TASS. Această zonă are un total de aproximativ 1,1 milioane de locuitori, așa că aproximativ unul din nouă ruși a fost strămutat.
Chișinăul este victima unor atacuri hibride fără precedent din partea Federației Ruse care, în ultimii doi ani, a susținut mai toate mișcările de destabilizare posibil, precum: proteste de stradă la Chișinău și în marile orașe, susținerea oficialilor din Găgăuzia și Transnistria, sprijinirea mișcărilor pro-ruse din Moldova, precum blocul ”Victorie” (”Pobeda”), al cărui pseudo-congres (pe tiparul congreselor partidelor comuniste interbelice) a fost organizat la Moscova.
În cadrul unui discurs susținut la deschiderea forumului tehnico-militar internațional Armata-2024, care a început în localitatea Kubinka de lângă Moscova, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a declarat, pe 12.08.2024, că „operația militară specială” - invadarea ilegală a Ucrainei - este o confruntare armată între Rusia și ceea ce rușii numesc „Occidentul colectiv” condus de SUA.
Portalul de știri online al MApN, Inforadar, atrage atenţia cu privire la răspândirea unei dezinformări apărută pe un canal din rețeaua de socializare Telegram și redistribuită în alte rețele din România, cu privire la un așa-zis „Raport despre activitățile MApN despre antrenarea piloților ucraineni în anul 2024” – facsimilul marcat cu eticheta „fake news”.
Rusia, China și Iranul vor încerca probabil să folosească tentativa de asasinat a fostului președinte american Donald Trump și decizia actualului președinte american Joe Biden de a nu candida pentru realegere ca parte a operațiunilor lor propaganda şi război informaţional în curs de desfășurare pentru a influența viitoarele alegeri prezidențiale din SUA.
Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova atrage atenția cetățenilor asupra unor falsuri promovate în presa din Rusia, precum că ministrul Mihai Popșoi ar fi declarat că se pregătește extrădarea cetățenilor ucraineni apți de luptă.
Videoclipul conține imagini reale, dublate de o voce generată artificial. „Este doar o parodie”, s-a justificat antreprenorul, la peste 5 ore de la postare.
Publicația poloneză Visegrad 24 a intrat într-un „breaking news” pe Twitter, precizând că dronele ruse de tip Shahed, achiziționate din Iran, ar fi fost doborâte de sisteme antiaeriene românești Gepard. Avem și o reacție promptă a Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Guvernul de la Chișinău a aprobat Strategia Națională 2024-2034. Noul document este adaptat la situația regională și tendințele sistemului internațional de securitate.
La Centrul F-16 de la Baza Aeriană Fetești vor ajunge viitorii piloți de F-16 din statele NATO, dar și piloți ucraineni. Avioanele de aici nu vor merge în Ucraina, așa cum susține propaganda Moscovei.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sosit marți la New York pentru a participa la sesiunile Consiliului de Securitate al ONU din 16 și 17 iulie în timpul președinției Rusiei, care a început la 1 iulie.
Președintele ales Nicușor Dan a reiterat joi angajamentul ferm al României față de direcția pro-occidentală, subliniind necesitatea unei implicări mai active în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Declarațiile au fost făcute în marja celei de-a IX-a ediții a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum", un eveniment de anvergură dedicat problemelor de apărare și securitate regională.
Platforma Telegram, care a trecut uşor de la aplicație de mesagerie la câmp de luptă pentru influența utilizatorilor, ridică semne de întrebare tot mai mari în contextul conflictului din Ucraina și al războiului hibrid. Deși departe de a fi cea mai populară rețea socială în România, impactul său este din ce în ce mai semnificativ, mai ales în rândul grupurilor radicale și pro-ruse, iar acest lucru are implicații directe asupra scenei politice interne.
Pe măsură ce Statele Unite își reevaluează prezența militară la nivel global, o eventuală reducere a numărului de trupe americane desfăşurate în Europa a devenit un subiect intens discutat pentru aliații transatlantici. Recentele declarații ale fostului consilier pentru securitate națională H.R. McMaster și un studiu amplu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) subliniază riscurile și costurile semnificative asociate cu o astfel de decizie.
Într-o mișcare strategică ce subliniază angajamentul său ferm față de securitatea regională, Polonia va achiziționa până la 1.400 de bombe de mici dimensiuni GBU-39/B (SDB-I) de la Statele Unite. Aprobarea acestei vânzări militare externe, evaluată la 180 de milioane de dolari, a fost confirmată de Departamentul de Stat al SUA și anunțată de Agenția de Cooperare pentru Securitate a Apărării (DSCA). Această achiziție este un pas esențial pentru modernizarea forțelor armate poloneze și pentru întărirea capacităților NATO în contextul tensiunilor geopolitice crescute, în special după invazia Rusiei în Ucraina.
Rusia continuă să-și consolideze bazele militare de la granița cu Finlanda, așa cum arată imaginile din satelit publicate de New York Times.
România și-a anunțat în urmă cu o lună intenția să achiziționeze o navă OPV (Offshore Patrol Vessel), sau în limbaj popular, corvetă ușoară. Diferența dintre OPV și o corvetă constă mai ales în structura blindajului. Dar revenind la decizia anunțată cu privire la achiziția de corvete ușoare, o decizie pe care cu toții o așteptam, nu mică a fost surpriza când a venit anunțul oficial: Nava va fi achiziționată din Turcia.
Miercuri, 21 mai, la Jenin, Cisiordania, forțele israeliene au deschis focul asupra unei delegații de diplomați, printre care se afla și reprezentantul României la Ramallah. IDF precizează că delegația se abătuse de la traseul stabilit în prealabil și a ajuns într-o zonă în care nu aveau voie să se afle.
Portalul rusesc de propagandă topcor.ru a informat că o dronă de cercetare strategică a NATO de tip RQ-4D Phoenix, care a lucrat astăzi (21.05.2025) deasupra Mării Negre a fost forțată să se întoarcă la baza de dislocare permanentă de pe insula italiană Sicilia. Drona a pierdut contactul cu dispeceratul, comunicând codul de pericol 7600.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat, în ultima sa conferință de presă ca președinte interimar, că mandatul său a fost concentrat pe consolidarea celor două direcții fundamentale ale politicii externe și de securitate ale țării: apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, cu accent pe parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a ataca o fabrică rusească de microcipuri din regiunea Oriol. Clădirea uzinei a fost avariată, iar ulterior a izbucnit un incendiu.
Mulți ani a existat această dilemă, dacă războiul viitorului va mai implica în noua arhitectură și elicoptere. Cei care înclinau spre „nu”, foloseau exemplul dronelor care sunt de fapt un game changer. Și totuși nu e așa. Lecția războiului de agresiune rus din Ucraina ne-a arătat importanța elicopterelor de atac. Desigur, adaptate cu ultimele tehnologii pentru noul câmp de luptă. Iar americanii au înțeles asta.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în timpul unei vizite la Erevan, unde a discutat cu omologul său armean Ararat Mirzoyan, a criticat Armenia pentru aprofundarea cooperării militare cu Franța și achiziționarea de arme de la aceasta. Potrivit șefului diplomației ruse, politicienii francezi urăsc Rusia.
Premierul interimar Cătălin Predoiu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanții SIG Sauer pe tema unor posibile investiții ale companiei americane în România.
În perioada 22-23 mai 2025, New Strategy Center va organiza cea de-a noua ediție a „Black Sea and Balkans Security Forum”, eveniment dedicat problemelor de apărare, securitate și relații internaționale privind regiunea extinsă a Mării Negre și a Balcanilor.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că bombardiere strategice rusești au efectuat un zbor care a durat mai mult de patru ore deasupra apelor neutre ale Mării Barents, în unele etape ale acestuia fiind însoțite de avioane de vânătoare ale unor țări străine.
Un avertisment clar privind securitatea europeană a fost lansat de generalul în retragere H.R. McMaster, fost Consilier pentru Securitate Națională al președintelui Trump in primul mandat. Într-un interviu acordat Center for European Policy Analysis (CEPA), McMaster a subliniat că orice intenție de reducere a prezenței militare americane în Europa ar fi o mișcare periculoasă, ce ar încuraja puterile autoritare precum Rusia și China. El a criticat vehement argumentele pentru o retragere a Statelor Unite din Europa, în favoarea unei concentrări exclusive pe competiția cu China, considerându-le „greșite” și „miopice”.
După ce a reuşit să exploateze polarizarea politică din România cu mesaje toxice, Rusia îşi turează acum maşinăria de propagandă în Polonia. În aceste zile, Polonia se află în stare de alertă ridicată de securitate, în contextul unor posbile interferențe digitale înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Varşovia se pregătește pentru un val intens de interferențe digitale, în timp ce se îndreaptă spre un tur de scrutin prezidențial crucial care are loc pe 1 iunie.
Orașul Bodo din nordul Norvegiei este pe cale să devină un pivot central pentru operațiunile aeriene ale NATO, prim-ministrul Jonas Gahr Store anunțând recent că orasul norvegian va găzdui un nou Centru de Operații Aeriene Combinate (CAOC). Decizia subliniază o mișcare strategică de creștere a angajamentului aliat în Nordul Îndepărtat, o regiune cu o importanță geopolitică din ce in ce mai mare.
Președintele Donald Trump a anunțat miercuri, pe platforma sa de socializare Truth Social, nominalizarea lui Darryl Nirenberg pentru funcția de ambasador al Statelor Unite în România. Anunțul vine la scurt timp după retragerea ambasadoarei în exercițiu, Kathleen Kavalec.
La șapte zile de la preluarea mandatului de președinte, Donald Trump a emis un ordin executiv prin care a pus în mișcare ambițioasa inițiativă „Iron Dome for America”, cunoscută acum sub numele de proiectul „Domul de Aur”. Acest sistem de apărare de ultimă generație urmărește să protejeze SUA de atacurile cu rachete cu rază lungă de acțiune, făcând paralele cu renumitul Iron Dome din Israel, deși la o scară mult mai mare.
Gigantul american din domeniul apărării General Atomics a dezvoltat cu succes și a prezentat primul prototip funcțional al unui avion de luptă fără pilot, denumit YFQ-42A. Prezentarea imaginii prototipului de către șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, semnalează un salt tehnologic important facut de SUA în domeniul sistemelor aeriene autonome.
Viitorul Preşedinte al României, Nicuşor Dan, a afirmat, marţi, că îşi doreşte să aibă o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea Summitului NATO de la Haga.
Trump intenționează să facă un anunț la ora 15:00 ET (22:00, ora României) împreună cu secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat Casa Albă într -o actualizare a programului președintelui.
Nu sunt puține situațiile în care trupele ucrainene au fost acuzate de utilizare inadecvată și de risipă în exploatarea tehnicii militare primite de la aliați. Oficialii militari ucraineni au reacționat în dese rânduri, explicând că realitatea de pe câmpul de luptă diferă de cele mai multe ori de condițiile din poligoanele de antrenament sau de ceea ce se percepe din afară, lăsând să se înțeleagă că cea mai bună decizie aparține celor direct implicați în luptă.
România și Polonia sunt, la momentul actual, singurele state de pe flancul estic al NATO care dețin efectiv și operează sisteme antiaeriene cu rază lungă de acțiune moderne, respectiv sistemul PATRIOT (MIM-104) de fabricație americană. Totuși, situația se va schimba în anii următori.
În cursul săptămânii trecute președintele Donald Trump a făcut o declarație care a provocat o undă de șoc în industria de apărare americană și a ridicat foarte multe sprâncene între cei conectați la domeniul apărării: SUA vor dezvolta un nou avion de luptă, F-55, care va lua locul F-35 Lightning II, cel mai de succes avion de generația a 5-a și totodată cel mai scump program de armament din istoria omenirii. La o săptămână de la acel anunț s-a așternut liniștea.
Forțele aeriene ale României, Poloniei și Portugaliei își unesc forțele deasupra spațiului aerian baltic, participând la misiunea Baltic Air Policing a NATO. Imaginile spectaculoase, surprinse de echipa profesionistă ,,Combat Camera Poland'', prezintă avioanele F-16 ale acestor națiuni patrulând alături de un avion NATO E-3 Sentry AWACS.
Gazele din Marea Neagră sunt importante și pentru Turcia.
Marți, 20 mai, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează aproape 200 de nave din așa-numita „flotă din umbră”/”flota fantomă” a Rusiei.
Tensiunile dintre Ucraina și Ungaria s-au accentuat puternic în urma anunțului Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din 9 mai privind descoperirea a doi presupuși agenți de informații militare unguri în regiunea Zakarpattia. Arestările au declanșat o serie de expulzări diplomatice reciproce și suspendarea imediată a consultărilor interguvernamentale esentiale menite să abordeze preocupările Ungariei cu privire la minoritatea sa etnică din Ucraina.
China a afirmat marţi că susţine Pakistanul în "apărarea suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale", conform unui comunicat al ministrului său de externe, informează Agerpres și AFP.
Parlamentul Ungariei a aprobat marți un proiect de lege care va demara procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională, care va dura un an și care este considerat un demers „politic”, de către guvernul premierului Viktor Orban.
