Putin nu și-a susținut obișnuita conferință de presă anul trecut, după ce armata rusă nu a reușit să cucerească Kievul, iar trupele ucrainene au recuperat o mare parte a teritoriului din sud și est.
Dar, întrucât președintele ucrainean Volodimir Zelenski este foarte activ, forțat fiind să pledeze pentru mai mult ajutor de la SUA, pe fondul contraofensivei care stagnează și al sprijinului occidental fracturat, Putin a decis să se confrunte încă o dată cu mass-media, deși întâlnirea este puternic coregrafiată și este mai mult un spectacol decât o informare corectă în fața poporului.
A fost prima dată când Putin, care și-a limitat puternic interacțiunea cu mass-media străină, s-a confruntat cu întrebări de la jurnaliştii occidentali de când au început luptele din Ucraina. Cetăţenii obişnuiţi au avut şansa de a trimite întrebări alături de cele ale jurnaliştilor, iar presa de stat rusă a declarat că cel puţin 2 milioane dintre ele au fost trimise în avans.
Președintele rus a declarat că nu va exista pace în Ucraina până când Kremlinul nu își va atinge obiectivele, care rămân neschimbate după aproape doi ani de lupte soldate cu zeci de mii de morți de ambele părți.
„Va fi pace când ne vom atinge obiectivele”, a spus Putin, repetând o linie frecventă a Kremlinului. „Victoria va fi a noastră.”
Președintele rus a recunoscut că trupele ucrainene au reușit să realizeze un cap de pod pe malul stâng al Niprului în regiunea Herson. Potrivit acestuia, Forțele Armate ucrainene încearcă să pătrundă pe malul stâng al Niprului pentru a ajunge în Crimeea. Însă Putin consideră că este bine ca trupele ruse „să nu-i împingă de acolo”, deoarece în această operație este implicată elita armatei ucrainene, „trimisă acolo fără rațiune”, inamicul având „zeci de morți și răniți” în timp ce trupele ruse au doar „pierderi sanitare”.
În același timp, potrivit șefului de la Kremlin, forțele ruse își consolidează pozițiile pe întreg frontul din Ucraina.
„Aproape pe tot parcursul liniei de contact, forțele noastre armate, să spunem cu modestie, își îmbunătățesc pozițiile, aproape toate sunt într-un stadiu activ de acțiune și există o îmbunătățire a poziției trupelor noastre de-a lungul timpului”, a declarat acesta, profitând de ocazie pentru a sublinia că „inamicul a anunțat o contraofensivă mare, dar nu a realizat nimic nicăieri”.
El a susținut că Kievul își sacrifica trupele pentru a arăta un oarecare succes sponsorilor săi occidentali, întrucât caută mai mult ajutor. „Cred că este stupid și iresponsabil din partea conducerii politice a țării, dar este treaba lor”, a punctat acesta.
Conferința de presă a început cu întrebări despre Ucraina și a evidențiat îngrijorările multor cetățeni ruși cu privire la un alt val de mobilizare.
„Nu este nevoie” de mobilizare pentru Ucraina acum, a spus Putin, pentru că 1.500 de bărbați sunt recrutați în fiecare zi. Până miercuri seara, 486.000 de soldați au semnat un contract cu armata rusă, a spus el, după ce anterior precizase că există “acolo” aproximativ 617.000 de militari ruși, dintre care aproximativ 244.000 de militari care au fost chemați să lupte alături de forțele profesioniste.
Președintele rus a reiterat că obiectivele Moscovei în Ucraina — „denazificarea, demilitarizarea și un statut neutru” al Ucrainei – rămân neschimbate.
În timpul conferinței de presă, acesta a părut calm și relaxat. Apariția sa a vizat cu precădere publicul intern și a reprezentat o oportunitate pentru a apărea implicat personal în rezolvarea problemelor rușilor obișnuiți și de a-și consolida autoritatea înainte de alegerile din 17 martie.
Răspunzând la o întrebare despre ce sfat și-ar fi dat când și-a început primul mandat, în 2000, dacă ar fi avut experiența de acum, Putin a spus că s-ar fi avertizat privind „naivitatea și încrederea excesive în ceea ce privește așa-zișii noștri parteneri”.
Putin a fost întrebat de o versiune a lui însuși de inteligență artificială, vorbind cu fața și vocea sa, dacă folosește dubluri - un subiect de speculații intense în special în mediul online. Putin a respins afirmația.
„Doar o singură persoană ar trebui să arate ca mine și să vorbească cu vocea mea – acea persoană o să fiu eu”, a spus el aparent amuzat: „Apropo, acesta este primea mea dublură”.
În cadrul conferinței au fost puse multe întrebări cu caracter intern rus, de la creșterea prețului ouălor până la costul drumurilor cu taxă,
Deși conferința de presă este intens coregrafiată, unele întrebări puse pe internet -- pe care Putin s-a făcut că nu le vede și la care nu a răspuns -- par să fi scăpat cenzurii, apărând pe ecranele din jurul sălii.
"Domnule Președinte, când va fi Rusia adevărată la fel ca cea de la televizor?” s-a scris într-un mesaj text care părea că se referă la controlul de către Kremlin asupra mass-mediei care îl prezintă pe Putin într-o lumină pozitivă, trece peste problemele țării și evidențiază doar realizările.
Într-un alt mesaj scăpat, un cetățean rus se întreba „când președintele nostru va acorda atenție propriei țări? Nu avem educație, nici îngrijire medicală. Abisul este în față.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Portalele de propagandă ruse emit din nou dezinformări masive cu privire la avioane de tip F-16 Fighting Falcon care, decolând din România, efectuează misiuni de luptă în Ucraina.
Ministerul Apărării rus a informat duminică dimineața că rachete balistice Iskander au distrus două lansatoare pentru sistemele de rachete sol-aer Patriot în regiunea Odesa.
Rusia blochează site-urile a 81 de mass-media europene.
InfoRadar, o platformă prin care MApN participă activ la combaterea dezinformărilor, semnalează o știre falsă apărută pe canalul pro-Kremlin Rybar de pe serviciul de mesagerie Telegram, conform căreia analiștii militari ruși susțin că „au fost deja efectuate de mai multe ori zboruri de probă, în direcția regiunii Odesa – Insula Șerpilor, cu aeronave F-16 transferate Ucrainei de țări din NATO, de la baza aeriană Fetești, unde piloții ucraineni sunt antrenați”. Aceeași sursă pro-Kremlin transmite „oficial” că infrastructura NATO va fi folosită de avioanele de luptă F-16 transferate Ucrainei pentru a lovi Rusia.
Statele Unite și Polonia înființează un grup pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva dezinformării rusești, a anunțat la 10 iunie Centrul de angajament global al Departamentului de Stat al SUA.
Franța, Germania și Polonia au devenit recent principalele ținte ale campaniilor de dezinformare rusești în perioada premergătoare alegerilor din acest weekend, a declarat marți, 4 iunie, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, în fața unui grup de jurnaliști la Bruxelles. Înainte de votul din 6-9 iunie pentru Parlamentul European, aceste țări mari au fost "supuse unor atacuri permanente", a spus ea, citând cercetări care nu sunt publice ale European Digital Media Observatory (EDMO).
Situația mai mult decât tensionată de la frontiera polono-belarusă arată ce înseamnă pentru un stat să împartă granița cu Rusia (sau cu sateliții săi).
La o zi după ce Casa Albă a declarat că Ucraina ar putea folosi arme americane pentru a lovi Rusia, o înregistrare video fake cu purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a fost difuzată în mass-media, relatează New York Times.
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Redăm mai jos declarațiile făcute de oficialii a două state care par să se afle pe poziții foarte asemănătoare în mai toate aspectele: influențarea majoră a justiției de către stat (domnia legii, zero); reducerea la tăcere a societății civile (hăituirea ONG-urilor în Ungaria; iar în Belarus nici nu se mai pune problema de opoziție) sau poziționarea față de agresiunea rusă din Ucraina.
Descoperirea șocantă a fost făcută de personalul Turnului Eiffel când au găsit cinci sicrie din lemn acoperite cu steagul francez și cu inscripția „Soldații francezi căzuți în Ucraina” la baza monumentului reper din Paris.
Camuflaj pentru propaganda pro-Moscova? Zeci de mii de oameni au venit la evenimentul Fidesz intitulat Marșul Păcii.
Reprezentanții guvernului polonez au declarat că informația despre presupusa mobilizare a 200.000 de oameni este falsă și a fost postată pe fluxul de știri al agenției naționale de știri, probabil printr-un atac cibernetic venit din Rusia. Acest lucru a fost declarat de Krzysztof Gawkowski, vicepremierul Poloniei, care este, de asemenea, responsabil pentru problemele din domeniul digital.
Rusia amplifică discursul războinic inclusiv în zona diplomației.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a luat la țintă Moldova. Potrivit acesteia, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, repetă pașii naziștilor, când introduce limba română în țară. Zaharova a declarat acest lucru într-un interviu amplu pentru agenția TASS publicat joi. Metoda nu este una nouă. Rusia a răspândit o retorică similară chiar înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina.
Tablou sumbru privind Republica Moldova; toate datele ne arată că propaganda rusă în Republica Moldova devine tot mai agresivă și e pregătită să folosească toate armele (deocamdată) non-militare.
Președintele rus Vladimir Putin a ținut joi un discurs sfidător în care a criticat Ucraina și aliații săi occidentali pentru presupusele lor încercări de a "denatura" istoria și de a alimenta conflictele regionale, în timp ce a participat la o paradă militară în Piața Roșie pentru a marca Ziua Victoriei.
Rusia a avertizat luni cu privire la mult-așteptata sosire a avioanelor F-16 în Ucraina, spunând că avioanele americane vor fi tratate ca o escaladare, având în vedere potențialul lor de platforme pentru arme nucleare.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi 24, a anunțat că Rusia a lansat un război hibrid total împotriva Alianței, iar acest lucru se resimte. România e și ea vizată, fiind o țară pivot pentru NATO, fapt pentru care rușii nu vor rata nicio secundă ocazia de a influența direcția ei.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Rusia continuă eforturile pentru destabilizarea societății moldovenești. Kremlinul vrea să profite de un nou acord semnat de guvernatorul regiunii autonome moldovenești Găgăuzia, Yevgenia Guțul, cu o bancă rusă deținută de stat.
Kremlinul vrea să înființeze un Minister al Educației Patriotice care va spăla pe creier copiii și tinerii ruși.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că Moscova încearcă să se folosească de figurile pro-ruse din Republica Moldova pentru a destabiliza democrația și societatea moldovenească. În acest fel, Rusia dorește să împiedice aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau chiar să justifice viitoarele ''acțiuni hibride'' sau ''convenționale'' de destabilizare a Republicii Moldova.
Invazia Rusiei de acum doi ani a clarificat lucrurile la Kiev; societatea ucraineană a aflat cine sunt cu adevărat frații slavi și cine îi sunt partenerii. Ambasadorul României la Kiev: Invazia Rusiei lui Putin a răspuns la trei mari dileme în societatea ucraineană care a înțeles de unde vine adevăratul pericol.
Praga a anunţat miercuri că serviciile sale de informaţii au demascat o reţea finanţată de Moscova care răspândea propagandă pro-rusă despre Ucraina.
Până acum, se cunoaște că mecanismul rușilor folosea site-ul ”Vocea Europei” (voiceofeurope.com) şi avea influență "până la Parlamentul European".
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Serviciile de informații cehe (BIS) au dezvăluit o rețea organizată de Rusia care a încercat să influențeze alegerile pentru Parlamentul European din diferite țări de pe continent.
Racheta balistică Oreshnik folosită împotriva Ucrainei reprezintă o reală provocare pentru sistemele de apărare ucrainene, așa cum de altfel au recunoscut chiar și ucrainenii. Oreshnik are o capacitate majoră de distrugere și poate fi inclusiv integrată cu focos nuclear. Prezentată cu mare fast în presa de propagandă rusă, Oreshnik maschează însă un eșec al unei rachete intercontinentale care ar trebui să fie „imposibil de interceptat”: RS-28 Sarmat.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Oficialii Securității Internaționale l-au îndepărtat pe adm. Linda Fagan din rolul său de comandant al Gărzii de Coastă, potrivit unei note trimise membrilor serviciului - prima concediere a unui ofițer militar de vârf sub administrația Trump.
Publicațiile rusești susțin că un avion american de cercetare a fost observat în zonele conductelor Turkish Stream și Blue Stream.
Noul președinte american Donald Trump a declarat că Danemarca nu este capabilă să păstreze Groenlanda, în jurul căreia navighează nave rusești și chineze.
Ungaria nu vrea să renunțe la gazul rusesc, chiar dacă asta înseamnă o dependență periculoasă față de Rusia.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
La 18 ianuarie, aeronave ale Forțelor Aeriene Portugheze au efectuat o misiune de supraveghere a unei nave rusești de cercetare oceanografică care a pătruns în Zona Economică Exclusivă a Portugaliei. Nava, cunoscută pentru capacitatea sa de a investiga infrastructura subacvatică de importanță strategică, cum ar fi cablurile de telecomunicații aflate la mare adâncime, a stârnit îngrijorare din cauza tehnologiei complexe, care includea submersibile capabile să efectueze operațiuni la mare adâncime.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata României se află pe pe un drum bun în privința numărului de personal. În ultimul an, s-au alăturat forțelor armate peste 8 mii de persoane, iar numărul ieșirilor nu a depășit 3 mii de persoane.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Președintele american Donald Trump și-a manifestat interesul pentru un plan foarte ambițios de a înconjura SUA cu un sistem stratificat de apărare de tip „Iron Dome” (n.r. - Cupola de Fier), pe model israelian.
Trump a cerut țărilor membre NATO să aloce 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, spre deosebire de cele 2% anterioare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
„În întrevederea pe care am avut-o astăzi cu Ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
Conflictul din Ucraina 'nu se va încheia mâine și nici poimâine', a atenționat luni președintele francez Emmanuel Macron, într-un avertisment abia voalat la adresa lui Donald Trump, care tocmai depunea jurământul în calitate de președinte al SUA și care a promis un sfârșit rapid al războiului, informează Agerpres și AFP.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Epoca de aur a Americii începe acum, a declarat luni, în discursul său de învestire, Donald Trump, care a devenit cel de-al 47-lea preşedinte al SUA.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că este deschis dialogului cu administrația președintelui american Donald Trump, care va prelua din nou puterea astăzi, potrivit agenției de știri de stat TASS. CNN a raportat în weekend că Trump și-a instruit echipa să organizeze o convorbire telefonică cu șeful Kremlinului în primele zile după inaugurare.
Au început ceremoniile de învestire a lui Donald Trump în funcția de cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. La finalul ceremoniei Trump preia oficial puterea la Casa Albă pentru al doilea mandat, la patru ani după ce prima sa candidatură la realegere s-a soldat cu o înfrângere.
În timp ce autoritățile ucrainene își pun speranțele în puterea și asertivitatea președintelui ales al SUA, Donald Trump, trei orașe din estul țării sunt la câteva zile sau săptămâni distanță de cădere, potrivit editorialistului militar al publicației germane Bild, Julian Repke. În opinia sa, armata ucraineană duce o bătălie fără speranță în aceste așezări.
Armata României urmează să demareze mai multe programe de înzestrare și de modernizare anul acesta, iar printre ele se numără, în sfârșit, o veste bună pentru cea mai văduvită structură de forță din cadrul Armatei: Forțele Navale Române.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a fost dictat atât de luptele aeriene, cât și de câștigurile teritoriale de pe linia frontului. În timp ce ambele părți se bazează din ce în ce mai mult pe dronele de luptă, rachetele de croazieră și rachetele balistice rămân instrumente importante pentru lansarea de atacuri puternice. Pusă în faţa unor astfel de provocări strategice, Ucraina a făcut presiuni asupra partenerilor internaționali pentru a obține mai multe capacități de apărare aeriană, ca urmare a intensificării atacurilor ruse care vizează infrastructura energetică.
