În cadrul discursului său Maia Sandu s-a referit și la provocările globale, pandemia Covid-19, schimbările climatice, securitatea internațională și democrație.
Redăm declarația completă a președintelui Maia Sandu, preluată de pe portalul Deschide.md:
„Stimate domnule Președinte al Adunării Generale a Națiunilor Unite,
Stimate domnule Secretar General al Națiunilor Unite,
Distinse doamne, distinși domni,
Acum câteva săptămâni, țara mea, Republica Moldova, a sărbătorit cea de-a 30-a aniversare de la proclamarea Independenței sale. Vreau să folosesc această ocazie și să-mi felicit încă o dată concetățenii pentru această etapă importantă pentru noi toți! Împreună, am ales democrația și libertatea în locul corupției și al capturării statului. Și este o mare onoare pentru mine să mă adresez astăzi, în numele lor, acestui for de nivel înalt al ONU.
Multe voci susțin că multilateralismul nu mai este relevant în zilele noastre. Că nu mai putem lucra eficient împreună pentru contracararea provocărilor globale - și asta deoarece privim prea mult spre interior, ca urmare a propriilor noastre probleme copleșitoare. Totuși, lumea noastră se confruntă cu provocări extraordinare atât ca mărime, cât și ca esență. Și acestea, sunt convinsă, pot fi soluționate doar împreună.
Majoritatea provocărilor globale de astăzi se revarsă peste granițele naționale, întrucât lumea noastră este mai interconectată ca niciodată. Pandemia Covid-19, schimbările climatice, provocările de securitate internațională în creștere și fragilitatea ordinii bazate pe reguli internaționale - toate ne obligă să muncim în comun în căutarea unor soluții durabile. Aceste probleme nu pot fi rezolvate în mod individual. Avem nevoie de eforturi internaționale autentice și concertate pentru a oferi soluții cu adevărat durabile pentru viitorul nostru.
Țara mea se confruntă direct cu unele dintre aceste provocări. Și astăzi eu stau în fața dumneavoastră pentru a transmite disponibilitatea noastră de a lucra cu instituțiile ONU și cu comunitatea internațională pentru a găsi soluții durabile la aceste provocări, care ne afectează în mod atât colectiv, cât și individual.
Permiteți-mi să trec, pe rând, peste aceste patru provocări.
Prima. Nu există nicio îndoială că pandemia Covid-19 a fost, până acum, cea mai mare provocare a generației noastre. Ca și majoritatea altor state, Republica Moldova a fost puternic lovită de pandemie. Dar propria noastră experiență de a face față crizei a fost plină de speranță și de recunoștință. Recunoștință pentru imensul efort global de solidaritate, care a sprijinit munca țării mele de a opri virusul. Și speranța că solidaritatea ne poate face pe toți mai rezistenți.
Datorită partenerilor noștri externi, concetățenii mei au putut să înceapă vaccinarea deja în luna martie, iar acum avem o cantitate suficientă de vaccinuri pentru cetățeni. Sistemul nostru de sănătate a primit un sprijin internațional important. Aș dori să profit de această ocazie pentru a mulțumi Uniunii Europene și statelor sale membre, Organizației Mondiale a Sănătății și întregii familii ONU, precum și tuturor prietenilor și partenerilor noștri pentru ajutorul lor continuu în lupta împotriva acestei pandemii la nivel mondial. Pe măsură ce mai multe țări au acces la vaccinuri, sarcina noastră cea mai importantă este să promovăm imunizarea, să ne relansăm economiile și să ne redeschidem societățile. Acest lucru poate fi realizat doar printr-un efort colectiv.
A doua - schimbările climatice. O altă provocare majoră cu care ne confruntăm cu toți și ale cărei consecințe le trăim chiar acum, pe măsură ce vorbim - vreme extremă, temperaturi-record, inundații care afectează fiecare țară. Pentru Republica Moldova, schimbările climatice înseamnă secete severe la fiecare câțiva ani, culturi distruse și mijloace de trai ale oamenilor pierdute.
Amprenta lăsată de Republica Moldova în fenomenul schimbărilor climatice a fost una scăzută și ne angajăm să o menținem astfel. Deoarece încercăm să ne modernizăm economia, ne angajăm să facem acest lucru într-un mod durabil. Extinderea pădurilor, trecerea la o economie verde și circulară, promovarea energiei curate, conservarea resurselor de apă și a terenurilor, promovarea unei producții și a unui consum responsabil și durabil este calea noastră de urmat.
A treia - securitatea internațională. Vedem din ce în ce mai multe crize de securitate care apar în diferite părți ale planetei, iar într-o lume interdependentă, precum e cea în care trăim astăzi, replicile lor pot fi resimțite pe tot globul. Când ne referim la regiunea noastră, suntem serios preocupați de deteriorarea situației de securitate din zona Mării Negre.
Aici aș dori să subliniez încă o dată că Republica Moldova este un stat angajat pentru pace. Rămânem ferm dedicați identificării unei soluții politice pașnice pentru conflictul din regiunea transnistreană a țării noastre, soluție bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. De asemenea, vom continua să promovăm măsuri de consolidare a încrederii, cu un accent puternic pe protejarea drepturilor și libertăților fundamentale în regiunea transnistreană - o problemă urgentă pentru țara mea.
În spiritul neutralității constituționale a Republicii Moldova și al dreptului internațional, aș dori să reiterez că poziția noastră cu privire la retragerea completă și necondiționată a forțelor ruse rămâne neschimbată. Aceasta include îndepărtarea sau distrugerea munițiilor din depozitele de la Cobasna, care reprezintă o amenințare pentru securitatea și mediul din regiune în ansamblu. Mizăm pe sprijinul comunității internaționale în acest demers.
Eroziunea democrației și încrederea tot mai scăzută în stat, produsă de aceasta, este o altă provocare globală importantă pe care aș dori să o abordez. Acest aspect este deosebit de relevant pentru țara mea. Democrația rămâne idealul nostru universal și o valoare de bază pentru statul nostru. Reconstruirea încrederii cetățenilor în instituțiile publice, curățarea statului de interese oculte și furnizarea de servicii publice decente este piatra de temelie a progresului și a modernizării democratice a Republicii Moldova.
Democrația este amenințată de mai mulți factori. Unul dintre aceștia este răspândirea dezinformării. Deși noile platforme de social media au reprezentat un instrument important pentru mobilizarea și diseminarea practicilor democratice în multe regiuni ale lumii, tot ele sporesc și dezinformarea care, în cele mai proaste scenarii, poate perturba serios procesele democratice-cheie, cum ar fi alegerile. Avem nevoie de o conversație globală la acest subiect și avem nevoie să căutăm împreună soluții concrete pentru pericolele pe care dezinformarea le reprezintă la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli.
Un alt factor care erodează democrația este corupția. Corupția subminează încrederea oamenilor în statele lor. Deși nicio țară nu este scutită de aceasta, corupția afectează în mod disproporționat statele sărace. Ea face statul și instituțiile sale mai slabe, mai vulnerabile și mai puțin stabile.
În trecutul recent, corupția a transformat Moldova într-un stat capturat. Corupția a devenit o amenințare la adresa democrației și a securității noastre naționale. Escrocii ne-au folosit ca țară de tranzit pentru a spăla bani prin instituțiile noastre înainte de a-i depune în străinătate. Am reușit să dărâmăm aceste regimuri corupte, iar acum sarcina noastră principală este să ne consolidăm justiția și sistemele de aplicare a legii. Ne-am angajat să facem acest lucru, însă rezolvarea unui capăt al problemei nu face ca problema să dispară.
Un sistem, în care infractorii extrag bogăție și active din țări cu instituții slabe, stochează acest capital în off-shore-uri și apoi își găsesc un refugiu sigur în alte state este și nedurabil, și nedrept. Elaborarea unor reguli internaționale care să asigure recuperarea activelor ar putea aduce mai multă echitate pe scena globală și ar face dreptate statelor mai slabe.
Ca și comunitate internațională, trebuie să proiectăm, să punem în aplicare și să monitorizăm riguros sistemele pentru a promova transparența și răspunderea internațională. Să ne unim eforturile pentru a combate spălarea banilor și a investiga fluxurile financiare ilicite. Să folosim mai bine instrumentele de confiscare a activelor și să lucrăm împreună pentru a suprima criminalitatea organizată. Amploarea acestei provocări este atât de mare, încât avem nevoie de implicarea serioasă a tuturor actorilor internaționali și naționali. Avem nevoie de un răspuns colectiv eficient pentru a proteja democrația.
Domnule Președinte,
Împreună, putem propune soluții mai bune și mai durabile pentru provocările globale. Și acestea ar trebui să fie, înainte de toate, orientate spre cetățean.
La alegerile de anul trecut, cetățenii Republicii Moldova au spus clar că țara noastră poate reuși. În ciuda numeroaselor obstacole, oamenii au continuat să lupte neobosit pentru tânăra noastră democrație, pentru viitorul nostru european.
Cu un mandat puternic pentru schimbare, începem să curățăm statul de corupție. Reformăm sectorul justiției. Lansăm construcția semnificativă a infrastructurii. Lucrăm la conectarea Moldovei cu restul Europei prin poduri, rețele îmbunătățite de cale ferată, interconexiuni de electricitate și gaze. Suntem parte a zonelor de liber schimb atât cu UE, cât și cu vecinii noștri din Est. Și unora, și celorlalți le putem oferi oportunități de afaceri excelente. Avem o populație foarte educată și muncitoare. Devenim un loc bun pentru investiții. Avem planuri ambițioase de digitalizare a economiei și a sectorului public. Protejarea mediului este o parte centrală a procesului nostru de reformă. Cu doar un an în urmă, acestea erau doar speranțe. Astăzi, începem să transformăm aceste speranțe în realitate.
Onorată audiență,
Venim cu toții din locuri diferite și avem agende naționale diferite, însă viețile noastre sunt interconectate. Iar provocările globale, la care m-am referit, ne aduc mai aproape ca niciodată. Complexitatea lor poate fi depășită doar prin eforturi colective de a căuta soluții durabile. Astfel de soluții sunt mai ușor de găsit în lumea de astăzi, deoarece avem la dispoziție nu numai minți minunate, ci și instrumentele necesare.
Salutăm Raportul Secretarului General al ONU privind „Agenda noastră comună” - un plan orientat spre viitor, pentru o cooperare globală consolidată care să abordeze în mod eficient provocările comune.
Doar prin solidaritate și o cooperare internațională mai strânsă noi, statele membre ONU, vom putea depăși provocările actuale și emergente, și vom atinge viziunea pentru o lume în care oamenii trăiesc în pace și prosperitate, în armonie cu natura.
Vă mulțumesc”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România are încǎ o escadrilă de aeronave F-16 Fighting Falcon care execută misiuni de Poliție Aeriană sub comandă NATO.
Războiul de manevră tradițional a fost pus sub semnul întrebării după ce UAV-urile tactice, dificil de identificat și interceptat, au expus orice mișcare a mijloacele blindate la o distanță de cel puțin 5 km de linia de contact a trupelor beligerante.
Eurenco și PGZ vor colabora pentru producția încărcăturilor propulsive modulare pentru muniţie de 155 mm - cartuşe de pulbere folosite pentru a propulsa proiectile de artilerie.
Deși Germania a plasat activele locale ale Rosneft sub administrație specială, după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Berlinul nu a trecut la naționalizarea companiei. Acest lucru înseamnă că Germania va trebui, cel mai probabil, să negocieze o excepție de la noile restricții impuse de SUA.
În ciuda dimensiunilor sale reduse și a izolării, Coreea de Nord a investit masiv în capacități cibernetice ofensive și acum se alătură Chinei și Rusiei” în ceea ce privește capacitățile hackerilor săi, reprezentând o amenințare semnificativă pentru guvernele, companiile și persoanele străine.
Președinții și prim-miniștrii UE au amânat până în decembrie o decizie privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, conform concluziilor summitului UE de joi de la Bruxelles.
Joi seara (23 octombrie), aeronave militare rusești au încălcat spațiul aerian lituanian, ceea ce a declanșat un răspuns rapid din partea aeronavelor NATO care patrulau zona.
Cele două aeronave rusești zburau din regiunea Kaliningrad și au încălcat pentru scurt timp spațiul aerian lituanian.
Măsura chinezilor este dublată de rafinăriile indiene care intenționează să reducă drastic importurile de țiței din Rusia.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunţat planurile României în ceea ce priveşte producţia şi stocarea energiei.
UE a adoptat un al 19-lea pachet de sancțiuni ca răspuns la agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Pachetul include noi măsuri ample care vizează finanțarea războiului de către Rusia și extind posibilitatea de a sancționa persoanele responsabile de răpirea copiilor ucraineni.
Încercarea președintelui american Donald Trump de a negocia rapid un armistițiu în războiul din Ucraina a eșuat din nou. Prin urmare, SUA și-au înăsprit semnificativ politica față de Rusia. Au anunțat că vor impune sancțiuni celor mai mari două companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil.
Charlie Ottley, realizatorul documentarului "Flavours of Romania", a vorbit în cadrul Aspen-GMF Bucharest Forum, despre cum este văzută ţara noastă în străinătate.
Agenda summitului UE este plină de potențiale puncte de criză, mai mulți lideri pregătindu-se să se opună unor probleme și să utilizeze dreptul de veto.
Războiului Rusiei în Ucraina afectează civilii ucraineni tot mai mult. Recent, la Pokrovsk mai mulți civili ucraineni au fost uciși de militari ruși.
Pe 19 octombrie, voluntarul ucrainean, Denys Hrystov, a publicat imagini care arată mai mulți civili pe care forțele ruse i-au ucis în apropierea liniei de cale ferată din centrul Pokrovsk. ”Trei civili decedați în centrul orașului Pokrovsk”, menționează Hrystov.
Moscova caută soluții la dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune și folosesc acum sistemele portabile de rachete antiaeriene Igla, montate pe pe elicoptere de atac.
Rușii au decis chiar să folosească dirijabile, o soluție utilizată în Primul Război Mondial. Între timp, pentru că știm că totul e roz în federația rusă, Moscova le va cere rezerviștilor să apere rafinăriile după atacurile ucrainene.
Serviciul de presă al Kremlinului a anunțat că, miercuri (22.10.2025), sub conducerea președintelui rus, Vladimir Putin, a fost efectuat un antrenament planificat al Forțelor Nucleare Strategice, cu participarea componentelor terestră, maritimă și aeriană.
India și SUA sunt foarte aproape de un acord comercial istoric care ar putea schimba tendințele globale.
Armata din Myanmar a efectuat un raid în Parcul KK, un centru folosit pentru fraude cibernetice, ca parte a operațiunilor începute la începutul lunii septembrie pentru a suprima frauda online, jocurile de noroc ilegale și criminalitatea cibernetică transfrontalieră.
Președintele american Donald Trump a confirmat aseară amânarea planurilor privind întâlnirea cu omologul său rus, Vladimir Putin, care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta.
Denis Știlerman, coproprietar și designer-șef la Fire Point, compania care produce "Flamingo", descrie noua armă a Ucrainei drept o "dronă modulară" pe care se montează motoare ieftine și disponibile și având o încărcătură utilă de 1.150 kg și o rază de peste 3.000 km.
Clasamentul Forțelor Aeriene Mondiale (WDMMA) a înregistrat o schimbare surprinzătoare. India a depășit China, devenind a treia cea mai puternică forță aeriană din lume. China, care se mândrește cu reputația sa de putere aeriană, a căzut pe locul patru, dar experții chinezi au reacționat imediat și contestă raportul.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat miercuri că președintele rus Vladimir Putin ar putea fi arestat dacă avionul său va survola spațiul aerian polonez în drum spre Budapesta, unde este programat un summit cu președintele american Donald Trump.
Institutul Aspen România, în parteneriat cu The German Marshall Fund of the United States (GMF) și Aspen Institute România – Biroul Chișinău, va organiza în perioada 22–24 octombrie 2025, cea de-a 14-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, unul dintre cele mai influente evenimente dedicate reflecției strategice asupra viitorului Europei și al regiunii Mării Negre. Evenimentul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Noua ofensivă a Uniunii Europene împotriva mașinăriei de război a Rusiei se profilează ca un exercițiu complex de inginerie juridică maritimă și coordonare diplomatică la scară continentală. Propunerea Comisiei, transmisă prin Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), de a consolida autoritatea de a inspecta și aborda petrolierele care alcătuiesc așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, nu este doar o măsură de securitate, ci o recunoaștere implicită a limitelor sancțiunilor aplicate până acum.
Analizând poziția pe care administrația Trump a avut-o față de Ucraina de la începutul mandatului până la recentele evenimente, observăm că obiectivele Washingtonului nu vizează neapărat o pace solidă în sensul clasic, ci mai degrabă o soluție pragmatică rapidă, care să reducă, ideal să elimine, implicarea directă a SUA. Administrația Trump - aflată abia în primul an de mandat - pare să prefere o încetare a focului care să conducă treptat către un conflict înghețat, deși acest deznodământ este mai degrabă o consecință strategică a politicilor sale, decât un obiectiv explicit declarat.
Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputatilor și Senat au aprobat propunerile MApN privind programul de achiziții de noi tancuri principale de luptă.
Europa de Vest se adaptează la noile provocări. În urma unei serii de „atacuri” cu drone neidentificate asupra unor ținte strategice din mai multe țări, Germania și Regatul Unit introduc noi reglementări.
Londra a mers cel mai departe, intenționând să acorde serviciilor sale de securitate autoritatea de a trage asupra obiectelor străine din cer.
Avioane de vânătoare NATO au efectuat patru intervenții săptămâna trecută pentru a identifica aeronave rusești care încălcau regulile de zbor și o dată pentru a intercepta o încălcare a spațiului aerian național, a relatat Ministerul lituanian al Apărării Naționale.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a respins luni afirmația președintelui american Donald Trump conform căreia Statele Unite au distrus industria nucleară a Iranului.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Armata Statelor Unite ale Americii a realizat că este periculos de mult în urmă şi că trebuie să facă o schimbare serioasă în ceea ce priveşte doctrina militară. Astfel, Pentagonul plănuiește să achiziționeze cel puțin un milion de drone în următorii doi până la trei ani, adică până în 2028. Nu este o simplă modernizare a arsenalului militar american, ci o cursă contra-cronometru pentru a recupera un decalaj strategic masiv față de adversari și pentru a rezolva o vulnerabilitate critică: dependența industrială de China.
Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) al Forței Spațiale a SUA a anunțat oficial că a semnat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Apărării, în cadrul căruia s-a stabilit că un număr de aliați cheie pot avea acces la tehnologia de navigație de cea mai înaltă precizie și rezistență la bruiaj, așa cum este cunoscut “Echipamentul utilizatorului GPS militar” (MGUE) utilizat de americani..
Un avertisment de o claritate tăioasă vine de la vârful Armatei SUA din Pacific, semnalând o schimbare de abordare impusă de noua realitate geopolitică. Generalul Ronald Clark, comandantul Comandamentului Armatei SUA din Pacific (USARPAC), trage un semnal de alarmă public privind nevoia urgentă de reformă, subliniind că „prețul eșecului este mult prea mare”.
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Războiul din Ucraina este, înainte de toate, o cursă necruțătoare a adaptării. Iar în această cursă, realitatea de pe teren spulberă adesea miturile și marketingul. În timp ce Rusia își perfecționează tacticile, combinând drone-kamikaze cu „nave-mamă” aeriene și folosind cabluri de fibră optică pentru a lovi orașe aflate la 30 km de front, o mare parte din tehnologia occidentală sofisticată, dar „sterilă”, eșuează lamentabil.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Imaginea unei Rusii „mari și puternice”, capabilă să producă mii de tancuri și rachete, este motorul propagandei de stat a Kremlinului. Această imagine este, parțial, o realitate trăită tragic de ucraineni, care înfruntă zilnic bombe ghidate, rachete balistice și drone de atac.
În ciuda declarațiilor optimiste și a acordurilor de cooperare semnate recent, mult-așteptata producție locală a vehiculelor de luptă germane KF41 Lynx în Ucraina este, în realitate, departe de a fi finalizată. O prăpastie uriașă se deschide între intențiile strategice afișate public și realitatea birocratică și financiară: nu există niciun contract semnat și, mai important, nicio finanțare alocată.
În cursul nopții de 08.11.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor obiective din Ucraina, lovind inclusiv teritorii din adâncimea liniei frontului. În acest scop, au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, inclusiv rachete aerobalistice Kinjal, rachete balistice și de croazieră Iskander, rachete de croazieră Kalibr, dar și bombe de aviație și drone de diferite tipuri.
Supremația tehnologică a sistemului american Patriot este pusă sub semnul întrebării direct pe câmpul de luptă din Ucraina. Sistemul Patriot, considerat mult timp etalonul apărării antiaeriene occidentale, întâmpină dificultăți majore în fața noilor tactici rusești, în timp ce rivalul său european, sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba), pare să fi preluat conducerea în materie de eficiență.
Ucraina a executat o mișcare de șah pe tabla geopolitică europeană. Într-un acord de care va rămâne în istorie, Kievul și Stockholm-ul au bătut palma pentru producția locală a avioanelor de luptă suedeze Saab JAS 39 Gripen. Astfel, din 2033, Ucraina nu va mai fi doar un importator, ci un producător de componente și ansambluri de mari dimensiuni pentru una dintre cele mai avansate platforme aeriene din Europa.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Nu e niciun secret că nici Avioane Craiova, precum nici ROMAERO - două companii de stat -, nu traversează de decenii cea mai bună perioadă. Avioane Craiova spre exemplu e responsabilă de modernizarea ultimelor avioane de antrenament IAR-99 la standardul Șoim, un program care înregistrează întârzieri record. În tot acest context, întrebarea logică e dacă nu cumva aceste companii ar trebui privatizate? Poate statul retehnologiza cu adevărat industria aeronautică românească?
Kremlinul a încorporat oficial părțile ocupate din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson în Regiunea Militară Sud din Rusia, a informat Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina pe 06 noiembrie.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Ca parte a unei operațiuni militare care demonstrează o creștere exponențială a capacităților sale de culegere de informații și de atac în adâncimea teritoriului inamic, Ucraina a distrus pe 5 noiembrie un depozit logistic cheie al armatei ruse, amenajat pe teritoriul fostului aeroport internațional din Donețk.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
Războiul din Ucraina rescrie fundamental, de aproape patru ani, doctrina militară, iar Germania pare decisă să implementeze rapid lecțiile de pe front. Recent, parlamentarii germani (Bundestag) au aprobat pe 5 noiembrie o propunere de finanțare pentru dezvoltarea și achiziționarea unei noi rachete low-cost, concepută special pentru a intercepta dronele de mici dimensiuni.
Axa Pokrovsk-Mîrnohrad, în regiunea Donețk, a devenit epicentrul celor mai intense asalturi rusești din ultimele 21 de luni. Comandamentul de la Moscova pare obsedat de capturarea acestor orașe, concentrând aici grosul resurselor umane și materiale, inclusiv unități de elită, și acceptând pierderi descrise de analiştii militari ca fiind „catastrofale”.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a reacționat după apariția în spațiul public a unor informații false care îi erau atribuite. Într-o postare pe contul său de Facebook, Ionuț Moșteanu a acuzat mai multe instituții media că au publicat sau au preluat o declarație falsă potrivit căreia ar fi spus că „este o chestiune de timp până când vom vedea război”.
În timp ce atenția publică este distrasă de livrările de tancuri și avioane, în culise are loc adevărata revoluție militară care are la baza utilizarea algoritmilor. Războiul se mută într-un spațiu virtual, un „metavers” militarizat, unde Inteligența Artificială (AI) nu mai este un concept de film S.F, ci motorul principal al pregătirii pentru conflict.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
