Delegația Congresului Statelor Unite care vizitează România, luni, va fi formată din mai mulți reprezentanți americani importanți, republicani și democrați deopotrivă.
În cadrul discursului său Maia Sandu s-a referit și la provocările globale, pandemia Covid-19, schimbările climatice, securitatea internațională și democrație.
Redăm declarația completă a președintelui Maia Sandu, preluată de pe portalul Deschide.md:
„Stimate domnule Președinte al Adunării Generale a Națiunilor Unite,
Stimate domnule Secretar General al Națiunilor Unite,
Distinse doamne, distinși domni,
Acum câteva săptămâni, țara mea, Republica Moldova, a sărbătorit cea de-a 30-a aniversare de la proclamarea Independenței sale. Vreau să folosesc această ocazie și să-mi felicit încă o dată concetățenii pentru această etapă importantă pentru noi toți! Împreună, am ales democrația și libertatea în locul corupției și al capturării statului. Și este o mare onoare pentru mine să mă adresez astăzi, în numele lor, acestui for de nivel înalt al ONU.
Multe voci susțin că multilateralismul nu mai este relevant în zilele noastre. Că nu mai putem lucra eficient împreună pentru contracararea provocărilor globale - și asta deoarece privim prea mult spre interior, ca urmare a propriilor noastre probleme copleșitoare. Totuși, lumea noastră se confruntă cu provocări extraordinare atât ca mărime, cât și ca esență. Și acestea, sunt convinsă, pot fi soluționate doar împreună.
Majoritatea provocărilor globale de astăzi se revarsă peste granițele naționale, întrucât lumea noastră este mai interconectată ca niciodată. Pandemia Covid-19, schimbările climatice, provocările de securitate internațională în creștere și fragilitatea ordinii bazate pe reguli internaționale - toate ne obligă să muncim în comun în căutarea unor soluții durabile. Aceste probleme nu pot fi rezolvate în mod individual. Avem nevoie de eforturi internaționale autentice și concertate pentru a oferi soluții cu adevărat durabile pentru viitorul nostru.
Țara mea se confruntă direct cu unele dintre aceste provocări. Și astăzi eu stau în fața dumneavoastră pentru a transmite disponibilitatea noastră de a lucra cu instituțiile ONU și cu comunitatea internațională pentru a găsi soluții durabile la aceste provocări, care ne afectează în mod atât colectiv, cât și individual.
Permiteți-mi să trec, pe rând, peste aceste patru provocări.
Prima. Nu există nicio îndoială că pandemia Covid-19 a fost, până acum, cea mai mare provocare a generației noastre. Ca și majoritatea altor state, Republica Moldova a fost puternic lovită de pandemie. Dar propria noastră experiență de a face față crizei a fost plină de speranță și de recunoștință. Recunoștință pentru imensul efort global de solidaritate, care a sprijinit munca țării mele de a opri virusul. Și speranța că solidaritatea ne poate face pe toți mai rezistenți.
Datorită partenerilor noștri externi, concetățenii mei au putut să înceapă vaccinarea deja în luna martie, iar acum avem o cantitate suficientă de vaccinuri pentru cetățeni. Sistemul nostru de sănătate a primit un sprijin internațional important. Aș dori să profit de această ocazie pentru a mulțumi Uniunii Europene și statelor sale membre, Organizației Mondiale a Sănătății și întregii familii ONU, precum și tuturor prietenilor și partenerilor noștri pentru ajutorul lor continuu în lupta împotriva acestei pandemii la nivel mondial. Pe măsură ce mai multe țări au acces la vaccinuri, sarcina noastră cea mai importantă este să promovăm imunizarea, să ne relansăm economiile și să ne redeschidem societățile. Acest lucru poate fi realizat doar printr-un efort colectiv.
A doua - schimbările climatice. O altă provocare majoră cu care ne confruntăm cu toți și ale cărei consecințe le trăim chiar acum, pe măsură ce vorbim - vreme extremă, temperaturi-record, inundații care afectează fiecare țară. Pentru Republica Moldova, schimbările climatice înseamnă secete severe la fiecare câțiva ani, culturi distruse și mijloace de trai ale oamenilor pierdute.
Amprenta lăsată de Republica Moldova în fenomenul schimbărilor climatice a fost una scăzută și ne angajăm să o menținem astfel. Deoarece încercăm să ne modernizăm economia, ne angajăm să facem acest lucru într-un mod durabil. Extinderea pădurilor, trecerea la o economie verde și circulară, promovarea energiei curate, conservarea resurselor de apă și a terenurilor, promovarea unei producții și a unui consum responsabil și durabil este calea noastră de urmat.
A treia - securitatea internațională. Vedem din ce în ce mai multe crize de securitate care apar în diferite părți ale planetei, iar într-o lume interdependentă, precum e cea în care trăim astăzi, replicile lor pot fi resimțite pe tot globul. Când ne referim la regiunea noastră, suntem serios preocupați de deteriorarea situației de securitate din zona Mării Negre.
Aici aș dori să subliniez încă o dată că Republica Moldova este un stat angajat pentru pace. Rămânem ferm dedicați identificării unei soluții politice pașnice pentru conflictul din regiunea transnistreană a țării noastre, soluție bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. De asemenea, vom continua să promovăm măsuri de consolidare a încrederii, cu un accent puternic pe protejarea drepturilor și libertăților fundamentale în regiunea transnistreană - o problemă urgentă pentru țara mea.
În spiritul neutralității constituționale a Republicii Moldova și al dreptului internațional, aș dori să reiterez că poziția noastră cu privire la retragerea completă și necondiționată a forțelor ruse rămâne neschimbată. Aceasta include îndepărtarea sau distrugerea munițiilor din depozitele de la Cobasna, care reprezintă o amenințare pentru securitatea și mediul din regiune în ansamblu. Mizăm pe sprijinul comunității internaționale în acest demers.
Eroziunea democrației și încrederea tot mai scăzută în stat, produsă de aceasta, este o altă provocare globală importantă pe care aș dori să o abordez. Acest aspect este deosebit de relevant pentru țara mea. Democrația rămâne idealul nostru universal și o valoare de bază pentru statul nostru. Reconstruirea încrederii cetățenilor în instituțiile publice, curățarea statului de interese oculte și furnizarea de servicii publice decente este piatra de temelie a progresului și a modernizării democratice a Republicii Moldova.
Democrația este amenințată de mai mulți factori. Unul dintre aceștia este răspândirea dezinformării. Deși noile platforme de social media au reprezentat un instrument important pentru mobilizarea și diseminarea practicilor democratice în multe regiuni ale lumii, tot ele sporesc și dezinformarea care, în cele mai proaste scenarii, poate perturba serios procesele democratice-cheie, cum ar fi alegerile. Avem nevoie de o conversație globală la acest subiect și avem nevoie să căutăm împreună soluții concrete pentru pericolele pe care dezinformarea le reprezintă la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli.
Un alt factor care erodează democrația este corupția. Corupția subminează încrederea oamenilor în statele lor. Deși nicio țară nu este scutită de aceasta, corupția afectează în mod disproporționat statele sărace. Ea face statul și instituțiile sale mai slabe, mai vulnerabile și mai puțin stabile.
În trecutul recent, corupția a transformat Moldova într-un stat capturat. Corupția a devenit o amenințare la adresa democrației și a securității noastre naționale. Escrocii ne-au folosit ca țară de tranzit pentru a spăla bani prin instituțiile noastre înainte de a-i depune în străinătate. Am reușit să dărâmăm aceste regimuri corupte, iar acum sarcina noastră principală este să ne consolidăm justiția și sistemele de aplicare a legii. Ne-am angajat să facem acest lucru, însă rezolvarea unui capăt al problemei nu face ca problema să dispară.
Un sistem, în care infractorii extrag bogăție și active din țări cu instituții slabe, stochează acest capital în off-shore-uri și apoi își găsesc un refugiu sigur în alte state este și nedurabil, și nedrept. Elaborarea unor reguli internaționale care să asigure recuperarea activelor ar putea aduce mai multă echitate pe scena globală și ar face dreptate statelor mai slabe.
Ca și comunitate internațională, trebuie să proiectăm, să punem în aplicare și să monitorizăm riguros sistemele pentru a promova transparența și răspunderea internațională. Să ne unim eforturile pentru a combate spălarea banilor și a investiga fluxurile financiare ilicite. Să folosim mai bine instrumentele de confiscare a activelor și să lucrăm împreună pentru a suprima criminalitatea organizată. Amploarea acestei provocări este atât de mare, încât avem nevoie de implicarea serioasă a tuturor actorilor internaționali și naționali. Avem nevoie de un răspuns colectiv eficient pentru a proteja democrația.
Domnule Președinte,
Împreună, putem propune soluții mai bune și mai durabile pentru provocările globale. Și acestea ar trebui să fie, înainte de toate, orientate spre cetățean.
La alegerile de anul trecut, cetățenii Republicii Moldova au spus clar că țara noastră poate reuși. În ciuda numeroaselor obstacole, oamenii au continuat să lupte neobosit pentru tânăra noastră democrație, pentru viitorul nostru european.
Cu un mandat puternic pentru schimbare, începem să curățăm statul de corupție. Reformăm sectorul justiției. Lansăm construcția semnificativă a infrastructurii. Lucrăm la conectarea Moldovei cu restul Europei prin poduri, rețele îmbunătățite de cale ferată, interconexiuni de electricitate și gaze. Suntem parte a zonelor de liber schimb atât cu UE, cât și cu vecinii noștri din Est. Și unora, și celorlalți le putem oferi oportunități de afaceri excelente. Avem o populație foarte educată și muncitoare. Devenim un loc bun pentru investiții. Avem planuri ambițioase de digitalizare a economiei și a sectorului public. Protejarea mediului este o parte centrală a procesului nostru de reformă. Cu doar un an în urmă, acestea erau doar speranțe. Astăzi, începem să transformăm aceste speranțe în realitate.
Onorată audiență,
Venim cu toții din locuri diferite și avem agende naționale diferite, însă viețile noastre sunt interconectate. Iar provocările globale, la care m-am referit, ne aduc mai aproape ca niciodată. Complexitatea lor poate fi depășită doar prin eforturi colective de a căuta soluții durabile. Astfel de soluții sunt mai ușor de găsit în lumea de astăzi, deoarece avem la dispoziție nu numai minți minunate, ci și instrumentele necesare.
Salutăm Raportul Secretarului General al ONU privind „Agenda noastră comună” - un plan orientat spre viitor, pentru o cooperare globală consolidată care să abordeze în mod eficient provocările comune.
Doar prin solidaritate și o cooperare internațională mai strânsă noi, statele membre ONU, vom putea depăși provocările actuale și emergente, și vom atinge viziunea pentru o lume în care oamenii trăiesc în pace și prosperitate, în armonie cu natura.
Vă mulțumesc”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Delegația Congresului Statelor Unite care vizitează România, luni, va fi formată din mai mulți reprezentanți americani importanți, republicani și democrați deopotrivă.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește activ inclusiv pentru un potențial atac rusesc asupra României, unul dintre pilonii sudici ai Flancului Estic al NATO.
”Nu vom lăsa Bruxellesul să ne oblige să acceptăm aderarea Ucrainei la UE. Aceasta este o problemă uriașă, cu implicații pe scară largă pentru securitatea, economia și agricultura noastră”, a declarat astăzi premierul ungar Viktor Orban.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, demisionează din funcția sa în urma unor dezacorduri tot mai mari cu administrația președintelui Donald Trump.
Președintele chinez Xi Jinping a avertizat că țara sa „nu va ceda niciodată unui comportament nerezonabil” și i-a spus premierului spaniol Pedro Sánchez că Uniunea Europeană ar trebui să ajute China să reziste „bullying-ului tarifar unilateral” impus de președintele american Donald Trump.
Comandantul bazei Forțelor Spațiale americane Pituffik din Groenlanda, colonelul Susan Meyers, a fost revocat joi din funcție, la scurt timp după ce vicepreședintele SUA JD Vance a vizitat facilitatea, pe 28 martie.
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Aproximativ cincisprezece țări, ca parte a unei coaliții de partide dispuse, doresc să-și trimită soldații în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de încetare a luptelor.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social, o majorare spectaculoasă a tarifelor pentru importurile din China la 125%, în timp ce pentru toate celelalte zeci de alte țări a decis o pauză de 90 de zile. Deși mulți spun că decizia a fost luată după prăbușirea burselor, Casa Albă spune că de fapt acesta a fost de la început planul președintelui.
Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri tarifare dure ca răspuns la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciprocale” tuturor partenerilor comerciali ai SUA.
Rusia răspunde cu o măsură similară, după ce luna trecută atașatul militar al Rusiei la București și adjunctul acestuia au fost declarați ”persona non-grata” de către MAE român.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat chiar din Panama care este planul noii administrații americane: ”Vom recupera Canalul Panama de sub influența Chinei”.
Preşedintele american Donald Trump a cerut din nou marilor companii americane să se întoarcă în SUA pentru a evita impunerea de tarife, în primele sale declaraţii după ce Beijingul a anunţat că va creşte tarifele pentru bunurile din Statele Unite de la 34% la 84%, informează miercuri Agerpres și EFE.
Statele Uniunii Europene au aprobat în Consiliul de Miniștri impunerea de contramăsuri comerciale împotriva Statelor Unite.
Comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că forțele ruse au lansat o nouă ofensivă în regiunile Sumî și Harkov.
Conservatorii din CDU/CSU au convenit asupra unui acord de coaliție cu social-democrații (SPD). Părțile vor să prezinte documentul miercuri după-amiază.
Administrația Trump crește tarifele pentru importurile din China. Mișcarea a fost anunțată de Casa Albă, concretizând o amenințare anterioară a președintelui Donald Trump. Purtătoarea de cuvânt a spus că Trump nu va renunța la politicile sale actuale. De asemenea, Beijingul a avertizat luni SUA împotriva unor noi creșteri ale tarifelor, spunând că „se vor lupta până la capăt”.
Comandamentul Armatei SUA în Europa a anunțat retragerea contingentului militar american de pe aeroportul Jasienka, un hub cheie în Polonia de unde sosește ajutorul militar pentru Ucraina. Trupele și echipamentele vor fi relocate către alte facilități americane din Polonia.
Președintele Volodimir Zelenski spune că soldații ucraineni au angajat șase soldați chinezi în sectorul Donețk, doi dintre ei au fost capturați.
Președintele interimar Ilie Bolojan a comentat informația apărută pe surse în presa americană cu privire la planul SUA de a retrage 10.000 de soldați de pe Flancul Estic, cu scopul de a reduce cheltuielile.
Statul Major al Forțelor Aeriene lansează, în perioada 7-11 aprilie 2025, o amplă campanie de promovare a carierei militare sub forma unei caravane care va traversa cinci orașe din sud-estul țării: Galați, Brăila, Tulcea, Constanța și Medgidia.
Norvegia intenționează să aloce 4 miliarde NOK (peste 378 milioane USD) inițiativei cehe de a furniza Ucrainei muniție de artilerie.
Aliaţii europeni din NATO ar trebui să aibă o "foaie de parcurs clară" care să explice cum ar funcţiona orice retragere a SUA de pe continent, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, pentru Politico.
70% din totalul exporturilor UE către SUA sunt supuse unor tarife de 20% sau mai mult.
Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.
Încă de anul trecut, Ucraina s-a concentrat asupra atacurilor asupra infrastructurii petroliere și militare ale Rusiei, situate în spatele liniilor inamice. Au vost vizate în special marile depozite de arme și muniții, precum și facilitățile de petrol și gaze.
NATO rămâne garantul apărării noastre colective, iar angajamentul României de a-şi respecta obligaţiile în cadrul Alianţei este de neclintit, a afirmat, duminică, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, în mesajul transmis cu ocazia Zilei NATO în România şi a aniversării a 21 de ani de la aderarea ţării noastre la Alianţa Transatlantică.
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Aderarea la NATO e unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre, România fiind azi sub o umbrelă de securitate de care nu a beneficiat niciodată în istoria sa. Aderarea însă la cea mai puternică alianță militară defensivă din istoria omenirii nu a fost un proces simplu iar pe lângă diplomația politică, la proces a participat și diplomația militară și mai ales Armata României prin sacrificiile pe care le-a făcut în teatrele de operații.
China va impune taxe vamale de 34% asupra tuturor importurilor din SUA începând cu 10 aprilie. Beijingul ripostează imediat și extrem de dur tarifelor impuse de americani.
Consilierul pentru securitate națională și echipa au împărtășit „informații sensibile” în chat-urile de grup din aplicație, spun sursele Politico.
Forțele Armate Britanice au utilizat recent sistemul Gladiator pentru a simula modul în care funcționează sistemul lor naţional de apărare aeriană în fața unui atac masiv cu rachete lansat de Rusia. Pentru această simulare, britanicii au decis să recreeze condițiile din prima zi a invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, când țara agresoare a lansat (potrivit unor rapoarte) aproximativ 160 de rachete de diferite tipuri asupra Ucrainei.
Cu mai puțin de două milioane de locuitori și un PIB de aproximativ 40 de miliarde de euro, Letonia face eforturi să transfere un nou lot de drone de atac către Ucraina, în cadrul așa-numitei Coaliții internaționale pentru drone.
Surse de monitorizare a navigației au confirmat faptul că, în după-amiaza zilei de 27.04.2025, submarinul B-265 Krasnodar aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a traversat Strâmtoarea Gibraltar, părăsind Marea Mediterană. Acesta este escortat de remorcherul Evgheni Churov al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB).
Conceptul de „reconstrucție a NATO” presupune o adaptare crucială și continuă a Alianței la un peisaj de securitate aflat într-o continuă schimbare. Acest obiectiv este impulsionat de două forțe principale și interconectate: relația în schimbare dintre statele europene și Statele Unite și amenințările persistente și în creștere la adresa securității reprezentate de Rusia. Un NATO revitalizat și coerent din punct de vedere strategic este esențial nu numai pentru apărarea colectivă a statelor sale membre, ci și pentru menținerea stabilității în zona euro-atlantică.
Tancurile M1A1 Abrams, pe care Australia le-a scos din uz și pe care s-a angajat să le trimită Ucrainei ca parte a ajutorului său militar, nu au părăsit încă Australia, a anunțat în acest sens postul australian ABC. Presa notează că transferul tancurilor Abrams către Ucraina ridică unele probleme logistice. Cu toate acestea, oficialii de la departamentul de apărare al Australiei atribuie întârzierea în parte și Statelor Unite.
Turcia se va alătura Inițiativei celor Trei Mări în calitate de partener strategic, aliniindu-se unei platforme geopolitice și economice ambițioase care cuprinde țări situate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, a anunțat președintele polonez Andrzej Duda.
Industria europeană de apărare a făcut un pas important către viitor prin lansarea proiectului FMBTech, care vizează dezvoltarea unui tanc de generația a cincea.
Rusia a început construcția intensivă de baze militare de-a lungul frontierei cu Finlanda. În același timp, rușii își repară și extind căile ferate care duc spre frontierele cu Finlanda, Norvegia și Estonia.
Conform informațiilor publicate pe 27 aprilie 2025 de Korea JoongAng Daily, un cotidian sud-coreean, Statele Unite ale Americii analizează posibilitatea de a disloca permanent avioane de luptă stealth F-35A Lightning II la Baza Aeriană Kunsan din Coreea de Sud. Această acțiune ar consolida semnificativ capacitățile aeriene ale SUA în Peninsula Coreeană, care în prezent se bazează în mare măsură pe avioane F-16. În timp ce F-35A au fost dislocate temporar doar pentru exerciții militare comune, o prezență militară permanentă ar reprezenta o schimbare într-una dintre cele mai instabile regiuni ale lumii.
Compania canadiană Xanadu Quantum Technologies a încheiat un acord de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL) pentru a dezvolta tehnologii cuantice fotonice.
Divizia 101 Aeropurtată a ajuns la concluzia că noile blindate M10 Booker, concepute pentru infanterie și care ar fi trebuit să înlocuiască tancurile Sheridan scoase din serviciu, sunt prea grele pentru infrastructura de la Fort Campbell. Un proiect care ar fi trebuit sistat, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Presa din State arată cu degetul către eșecul M10 Booker și îl numește un caz elocvent de birocrație a Pentagonului.
Departamentul de Stat al Statelor Unite a aprobat vânzarea către Guvernul României a unui sistem de apărare aeriană PATRIOT și echipamente aferente, pentru un cost estimat la 280 de milioane de dolari.
Berlinul solicită mai mult sprijin UE pentru consolidarea apărării. În acest sens, Germania a solicitat UE să activeze o clauză de urgență care ar permite consolidarea capacităților de apărare din cauza „războiului agresiv continuu al Rusiei împotriva Ucrainei” și a „mediului global de securitate în schimbare”.
Un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet al Marinei SUA a fost pierdut pe mare după ce a căzut peste bord de pe portavionul USS Harry S. Truman în timp ce era remorcat la bord, a anunțat Marina într-un comunicat emis luni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni o 'tentativă de manipulare' după ce omologul său rus Vladimir Putin a anunțat o încetare a focului în Ucraina între 8 și 10 mai pentru a marca victoria sovietică asupra Germaniei naziste, relatează Agerpres și AFP.
În noaptea de 28 spre 29 aprilie, forțele ruse au executat o serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, de lângă frontiera cu România.
Ministrul Apărării din Pakistan a declarat luni că o incursiune militară a Indiei este iminentă, în urma unui atac militant mortal comis săptămâna trecută asupra turiștilor din regiunea disputată Kashmir.
Partidul Liberal, aflat la guvernare și condus de premierul Mark Carney, a câștigat alegerile anticipate din Canada, relatează agențiile de știri, citând previziuni din presa publică canadiană. Totuși, potrivit acestora, nu este încă clar dacă liberalii vor câștiga și ei majoritatea locurilor în parlamentul format din 343 de membri și, astfel, vor putea forma un guvern majoritar unicolor.
Fostul ministru a fost distins cu titlul de Cavaler de Gran Croce al Ordinului Steaua Italiei, într-o ceremonie oficială desfășurată la reședința Ambasadorului Italiei la București.
Deși NATO menține în prezent un control ferm asupra Mării Baltice, capacitățile militare ale Rusiei în zonă rămân impresionante, putând oferi Moscovei opțiuni strategice neprevăzute în timpul unei crize. Într-un articol publicat în publicația franceză Challenges din 25 aprilie 2025, Vincent Lamigeon folosește imagini din satelit de la Maxar, analizate de Safran AI, pentru a oferi o analiză completă a forțelor navale, aeriene și hibride pe care Rusia le are în regiunea baltică, cu accent pe enclava Kaliningrad.
Un avion de luptă ucrainean MiG-29 a distrus un punct rusesc de control și lansare pentru drone FPV. Punctul distrus a fost localizat în sudul Ucrainei, potrivit unui videoclip publicat de canalul de Telegram Sonyashnyk, care este asociat cu Forțele Armate ale Ucrainei.
Franța și India au pus bazele celui mai mare acord în domeniul apărării încheiat vreodată între cele două țări, marcând astfel prima comandă de export pentru varianta navală a avionului de vânătoare francez Rafale Marine (Rafale M), care are la bază livrarea către Marina indiană a 26 de astfel de aeronave de luptă.
Comisia pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților, condusă de reprezentantul Mike Rogers, a prezentat, la 27 aprilie 2025, un proiect de lege care vizează investirea a 150 de miliarde de dolari în modernizarea armatei Statelor Unite și consolidarea securității naționale. Această inițiativă a fost elaborată în colaborare de Comisiile pentru serviciile armate ale Camerei Reprezentanților și Senatului, în parteneriat strâns cu Casa Albă, și se aliniază obiectivelor strategiei „Peace Through Strength” a președintelui Donald Trump.
Rusia așteaptă un semnal din partea Ucrainei privind reluarea negocierilor directe cu Moscova, a declarat astăzi (28.04.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agențiilor de presă. Președintele Vladimir Putin, la ordinele căruia armata rusă a lansat invazia din Ucraina în februarie 2022, a declarat vineri că Moscova este gata să negocieze cu Kievul fără condiții prealabile.
Pentagonul a solicitat fonduri suplimentare pentru dezvoltarea avionului de luptă F-47 de generația a 6-a în cadrul programului Next Generation Air Dominance (NGAD). Potrivit unui document guvernamental publicat recent, au fost alocate 400 de milioane de dolari în plus pentru a sprijini dezvoltarea continuă a prototipului F-47 de către Boeing și pentru a pregăti producția de serie. Programul NGAD a costat până în prezent Departamentul american al Apărării suma record de 8,73 miliarde de dolari, cu 2,33 miliarde de dolari alocate în 2024.
Vladimir Putin a anunțat un nou „ armistiu” în războiul cu Ucraina , care va dura trei zile — de la 00:00 pe 8 mai până la 00:00 pe 11 mai, au scris propagandiștii ruși luni, 28 aprilie, citând Kremlinul.
Forțele ucrainene care operează sisteme de apărare aeriană NASAMS au doborât 11 rachete de croazieră rusești în mai puțin de două minute în timpul unui masiv atac aerian efectuat de ruşi, a declarat locotenent-colonelul ucrainean Kirilo Peretiatko într-un videoclip publicat pe 27 aprilie.
Părți mari din Spania și Portugalia, Andorra și sudul Franței sunt afectate de o pană de curent.
Natura războiului trece printr-o schimbare radicală, determinată de progresul continuu al tehnologiei. Dacă altădată soldații reprezentau nucleul puterii de luptă, pe câmpul de luptă modern vehiculele autonome și inteligența artificială devin din ce în ce mai indispensabile. Producătorii de armament, coloana vertebrală tradițională a puterii militare, se află acum într-o cursă de adaptare, investind masiv în cercetarea, dezvoltarea și producția acestor sisteme de ultimă generație pentru a răspunde cerințelor armatelor din întreaga lume.
Rachetele HIMARS sunt victima propriului succes. GMLRS și HIMARS au devenit componente cheie ale eforturilor de apărare ale Ucrainei împotriva invaziei rusești, dar eficiența lor pe câmpul de luptă a crescut cererea globală, ceea ce riscă să dezechilibreze stocurile SUA.
Într-o rară luare de poziție, oarecum în favoarea Ucrainei, Departamentul de Stat al SUA din administrația Trump condamnă implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune lansat de Rusia împotriva Ucrainei.
O rachetă intactă de ultimă generație StormBreaker a fost descoperită în deșert.