Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, emis către DefenseRomania, liderii europeni au abordat și cooperarea în domeniul apărării, programul european PESCO și NATO.
Astfel, liderii europeni au discutat despre securitatea şi apărarea UE, într-un context particular, marcat de evoluţii semnificative la nivel european şi global, între care schimbarea Administraţiei de la Washington, finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, lansarea unor procese interne de reflecţie strategică privind Politica de securitate şi apărare comună.
În Declaraţia adoptată, liderii europeni au reafirmat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, precum şi de a întări parteneriatele cu ONU şi parteneri regionali cheie. Un accent deosebit a fost plasat pe importanţa întăririi cooperării transatlantice în baza unei agende consistente şi ambiţioase.
Referitor la acest subiect, Preşedintele României a accentuat faptul că ţara noastră rămâne angajată în eforturile Uniunii în domeniul securităţii şi apărării, pentru promovarea intereselor şi valorilor UE, precum şi pentru consolidarea capacităţii sale de gestionare a ameninţărilor şi provocărilor la adresa securităţii.
Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat faptul că România susţine implementarea iniţiativelor Uniunii în domeniul apărării şi securităţii, asigurându-se, în acelaşi timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianţei.
Preşedintele României a exprimat sprijinul ferm pentru consolidarea dialogului politic şi pentru dezvoltarea parteneriatului strategic între UE şi NATO, accentuând că relaţia transatlantică este esenţială pentru securitatea Uniunii.
În ceea ce priveşte procesul de reflecţie privind Busola strategică, Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că acesta constituie o oportunitate pentru definirea şi consolidarea eforturilor Uniunii în domeniul securităţii şi apărării.
Preşedintele României a susţinut că, în cadrul viitoarei Conferinţe despre viitorul UE, ar trebui identificate căile prin care Uniunea poate să devină mai puternică, inclusiv pe plan global. Din acest punct de vedere, Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat nevoia ca Uniunea să deţină, pe lângă o economie puternică, şi o politică de securitate şi apărare, precum şi o politică externă puternice. În acest context, Preşedintele României a subliniat că elementul esenţial al acţiunii Uniunii trebuie să fie unitatea UE, ca sursă a forţei acesteia, atât pe plan intern, cât şi extern.
În UE, cooperarea structurată permanentă în domeniul politicii de securitate și apărare a fost introdusă prin Tratatul de la Lisabona. Acesta prevede posibilitatea ca mai multe state membre ale UE să coopereze mai strâns în domeniul securității și al apărării. În cadrul PESCO participă 25 de state, inclusiv România.
Referitor la Vecinătatea Sudică, liderii europeni au avut un schimb de opinii cu privire la recenta comunicare a Comisiei Europene privind "O nouă agendă pentru Mediterana", care reclamă un parteneriat reînnoit cu statele din Vecinătatea Sudică şi răspunde obiectivului strategic de a asigura o vecinătate stabilă, sigură, democratică şi prosperă a Uniunii.
Totodată, unul dintre principalele subiecte abordate s-a referit la coordonarea Uniunii Europene (UE) în contextul pandemiei de COVID-19 şi acţiunea în domeniul sănătăţii, cu accent pe lecţiile învăţate din criza curentă, consolidarea rezilienţei UE în domeniul sănătăţii şi al managementului crizelor, în perspectiva creării unei Uniuni a Sănătăţii, precum şi aspecte privind cooperarea internaţională în domeniu. Liderii europeni au discutat, de asemenea, aspecte legate de securitate şi apărare, cu accent pe cooperarea în domeniu la nivel UE şi complementaritatea cu demersurile de la nivel internaţional, precum şi aspecte privind Vecinătatea Sudică a Uniunii.
Cu privire la coordonarea la nivelul UE în gestionarea pandemiei de COVID-19 şi consolidarea rezilienţei Uniunii în domeniul sănătăţii, şefii de stat şi de guvern au abordat atât aspecte legate de vaccinare, cât şi elemente privind măsurile la frontierele interne şi externe ale Uniunii Europene.
În declaraţia adoptată în cadrul reuniunii, liderii au subliniat importanţa derulării, în bune condiţii, a campaniilor de vaccinare de la nivel naţional, precum şi a menţinerii integrităţii Pieţei Interne a Uniunii. O atenţie deosebită a fost acordată aspectelor legate de consolidarea capacităţii de identificare a noilor variante ale virusului şi adaptarea, în consecinţă, a vaccinurilor. De asemenea, şefii de stat şi de guvern au avut un schimb de opinii pornind de la situaţia actuală şi de la lecţiile învăţate din pandemie pentru consolidarea rezilienţei UE în domeniu, în baza propunerilor recente ale Comisiei Europene privind Uniunea Sănătăţii şi strategia farmaceutică.
În intervenţia pe care a avut-o, Preşedintele României a făcut referire la concluziile care se desprind ca urmare a procesului de gestionare a pandemiei de COVID-19 de la debutul acesteia, în urmă cu un an şi până în prezent. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile Comisiei Europene pentru gestionarea pandemiei, în ceea ce priveşte achiziţionarea şi distribuţia vaccinurilor, de a asigura funcţionarea Pieţei Interne a Uniunii, de a prezenta iniţiative menite să consolideze rezilienţa UE în domeniu, precum cea recentă privind Incubatorul HERA - anticipând împreună ameninţarea variantelor de COVID-19.
Legat de procesul de vaccinare, Preşedintele României a subliniat că, în ciuda unor întârzieri în livrarea vaccinurilor şi a unor ritmuri diferite în statele membre, evoluţiile sunt pozitive la nivel european, vaccinarea desfăşurându-se conform planificării.
Pe de altă parte, Preşedintele Klaus Iohannis a semnalat faptul că, la nivelul UE, nu s-a reuşit implementarea unei abordări comune în ceea ce priveşte unele măsuri luate în pandemie, precum restricţiile impuse, care diferă semnificativ de la un stat membru la altul, în ceea ce priveşte controlul frontierelor sau asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor şi persoanelor.
Referitor la certificatele de vaccinare, Preşedintele României s-a pronunţat pentru o abordare coordonată şi unitară la nivel european, susţinând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, iar procesul de identificare a elementelor tehnice pe care să le conţină un certificat la nivel european va trebui să continue.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru operaţionalizarea cât mai rapidă a mecanismului european de donare a vaccinurilor pentru sprijinirea statelor terţe. În acest sens, Preşedintele României s-a referit la sprijinul anunţat de ţara noastră pentru Republica Moldova, respectiv donarea a 200.000 de doze de vaccin, menţionând că la nivel naţional a fost adoptată legislaţia prin care vor fi donate, într-o primă etapă, peste 20.000 de doze către statul vecin.
Preşedintele Klaus Iohannis a accentuat faptul că, în cazul unor eventuale viitoare crize similare, sunt foarte importante lecţiile învăţate din actuala pandemie, astfel încât trebuie valorificată foarte bine experienţa dobândită în această perioadă. Ţinând cont de faptul că pandemia este globală, în timp ce competenţele în domeniul sănătăţii sunt naţionale, Preşedintele României a susţinut necesitatea îmbunătăţirii arhitecturii europene în domeniu cu scopul de a contribui la consolidarea Uniunii Europene. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru îmbunătăţirea structurilor şi mecanismelor existente pentru o mai bună protecţie, prevenire, pregătire şi răspuns la nivelul UE în cazul unor pericole care vizează sănătatea umană.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
E.S. Alfredo Durante Mangoni, ambasadorul Italiei în România, a acordat un interviu televiziunii naționale, mai multe publicații preluând fragmente din discuția difuzată pe canalul TVR Info.
„Este greu de crezut că aceasta nu este o ambuscadă deliberată”, notează The Telegraph despre discuția Trump - Zelenski.
Parlamentarii republicani americani sunt de obicei ferm în spatele președintelui lor Donald Trump, dar în această săptămână mulți dintre ei au criticat neobișnuit de deschis modul în care administrația actuală gestionează războiul din Ucraina. Republicanii din Senat, în special, au început să-și exprime dezacordul după ce Statele Unite s-au alăturat minorității țărilor care au votat împotriva unei rezoluții la ONU care desemnează luni Rusia drept agresor. Deloc surprinzător, criticile din SUA vin și din partea democraților de opoziție.
Momente cu adevărat uluitoare la Casa Albă.
Trump a evaluat pozitiv pașii Rusiei în rezolvarea războiului din Ucraina și a remarcat progresele în realizarea acestuia.
În cursul zilei de joi, 27 februarie, în spațiul aerian al României și în zona Mării Negre au fost desfășurate o serie de activități ale unor mijloace aeriene din state membre NATO, fără precedent în ultima perioadă, care confirmă rolul deosebit de important jucat de țara noastră în această zonă de interes maxim pentru aliați.
Uniunea Europeană pregătește o inițiativă majoră de apărare. Va fi cel mai mare proiect în domeniul militar de la Războiul Rece încoace, iar UE intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru a consolida securitatea.
Partidul Popular Austriac (ÖVP), social-democrații (SPÖ) și liberalii din partidul NEOS au convenit să formeze un guvern pentru a doua oară, a anunțat liderul interimar al Partidului Popular, Christian Stocker. Politicianul a descris negocierile privind cabinetul politicienilor, care, potrivit agenției APA, ar trebui să fie conduse chiar de Stocker, drept cele mai dificile din istoria Austriei.
Pe 24 februarie, Vladimir Putin a anunțat că este gata să coopereze cu parteneri străini pentru dezvoltarea zăcămintelor de metale rare ale Rusiei, inclusiv în regiunile din estul Ucrainei anexate de Moscova.
Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, la prima sa întâlnire a cabinetului de la Casa Albă, că a decis să impună un tarif de 25% la importurile din Uniunea Europeană.
Donald Trump a susținut o conferință de presă în care a răspuns unor întrebări referitoare la discuțiile pe care le-a avut cu Putin și la viitorul pe care îl întrevede în Ucraina.
Presa slovacă a informat că, în dimineața zilei de 25.02.2025, un tun autopropulsat de tip Zuzana 2, produs în Slovacia pentru Forțele Armate ale Ucrainei, a explodat în timpul testelor efectuate la Institutul Militar Tehnic din Zagorie. Doi angajați ai companiei Konstrukta-Defense au fost răniți în timpul incidentului.
Întâlnirea dintre șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și secretarul de stat american Mark Rubio a fost anulată și nu va avea loc în timpul vizitei sale oficiale în SUA.
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidenţiale, a fost pus oficial sub acuzare de Parchetul General, pentru săvârşirea a şase infracţiuni, printre care acţiuni împotriva ordinii constituţionale; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob; promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid.
Acuzațiile care i se aduc lui Călin Georgescu ar putea constitui o parte din fundamentul pentru viitoarea motivare a Curții Constituționale privind excluderea candidatului pro-rus din cursa prezidențială.
Acordul cu SUA este un proiect de parteneriat care ține cont de interesele Ucrainei, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit acestuia, Ucraina trebuie să știe dacă se poate baza pe SUA. Zelenski a refuzat să semneze primul proiect al acordului care prevedea SUA o parte din bogăția minerală a Ucrainei, deoarece, potrivit președintelui ucrainean, acesta nu conținea garanții cheie de securitate pentru Kiev. Noul text subliniază sprijinul SUA pentru garanțiile de securitate necesare unei păci durabile.
Poliţiştii au găsit miercuri într-un imobil locuit de mercenarul Horaţiu Potra un adevărat arsenal - pistoale, pistoale-mitralieră, grenade, aruncătoare şi multă muniţie, potrivit unor surse judiciare.
Pregătirile pentru un transport militar în masă sunt în desfășurare în Belarus. Din 3 februarie, în cadrul unui test de pregătire pentru luptă, forțele armate folosesc calea ferată pentru a transporta trupe, echipamente și muniție, transmite Belsat.
A fost emis mandat de aducere pe numele lui Călin Georgescu. El a fost săltat de Poliție din trafic și dus la Parchetul General, unde se află în prezent.
Cele două legi care vizează inclusiv reglementări privind angajarea dronelor care violează teritoriul național românesc au trecut la Senat. Potrivit surselor DefenseRomania, AUR a ieșit din sală în momentul votului.
Europa încălzește motoarele, iar Marea Britanie face anunțul care nu mai surprinde pe nimeni: Londra decide să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB până în 2027.
Într-o dimineață rece la Marea Neagră, soarele strălucește în camera de navigare a platformei de foraj offshore Transocean Barents, ancorată în portul românesc Constanța, transmite Reuters.
Forțele ruse din Ucraina continuă să ducă lupte grele în estul Ucrainei, în timp ce propaganda rusă este în extaz după declarațiile lui Donald Trump, care dă dovadă de o mare „înțelegere” pentru Moscova în invazia neprovocată de trei ani de către noul său partener, Vladimir Putin.
Franța este pregătită să-și folosească arsenalul nuclear pentru a proteja Europa. Telegraph relatează despre asta, citând un oficial francez care a dorit să rămână anonim.
Președintele francez, Emmanuel Macron, consideră că s-au înregistrat 'progrese substanțiale' în urma consultărilor pe care le-a avut luni cu președintele american, Donald Trump, cu privire la războiul din Ucraina, relatează agențiile de presă Agerpres, AP și DPA.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a fost nevoit să aștepte două ore înainte de a fi primit timp de doar 11 minute de către președintele american Donald Trump, în ciuda faptului că ambii împărtășesc viziuni ideologice similare.
Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este acum cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei, după ce partidul său a câștigat alegerile parlamentare din 23 februarie 2025.
Astăzi, 23 februarie 2025, au loc alegeri parlamentare anticipate în Germania, organizate în urma colapsului coaliției de guvernare conduse de cancelarul Olaf Scholz. Principalele teme de campanie au fost economia, imigrația și creșterea influenței partidului de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD).
Sâmbătă, președintele american Donald Trump a fost îndemnat la Washington de către omologul său polonez Andrzej Duda să consolideze prezența americană în Polonia și Europa Centrală. Trump „a reafirmat alianța strânsă” dintre Statele Unite și Polonia și a lăudat, de asemenea, Polonia pentru angajamentul său de a crește cheltuielile pentru apărare, potrivit unui anunț de la Casa Albă despre scurta întâlnire dintre cei doi șefi de stat din culisele conferinței conservatoare CPAC.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
În cadrul briefing desfășurat joi (20.02.2015) la Minsk, consilierul ministrului apărării din Republica Belarus pentru cooperare militară internațională, Valery Revenko, a anunțat că Rusia și Belarus vor organiza exercițiul militar comun denumit Vest-2025 în luna septembrie, cu participarea a peste 13.000 de soldați. Observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) vor fi invitați să monitorizeze manevrele.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Ucrainienii ar fi epuizat stocul de rachete ATACMS. E vorba de celebrele rachete cu rază lungă de acțiune de 300 kilometri care au lovit chirurgical puncte militare ruse, inclusiv de pe teritoriul Federației. ATACMS pot fi lansate de sisteme Himars.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a lovi o fabrică de drone rusă din satul Obuchovo din regiunea Kaluga, pe care rușii au camuflat-o ca o fabrică de beton celular autoclavizat, cunoscut și sub numele de BCA.
Rusia nu vrea încetarea focului de 30 de zile propusă pentru că ar ajuta armata ucraineană, pentru care ar fi un „moment de respiro”, a declarat de Yuri Ushakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, 12 martie, cu reprezentanții conducerii Avioane Craiova S.A., la sediul societății din municipiul Craiova.
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.
Statele Unite au reluat pe deplin schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina în urma întâlnirii din 11 martie dintre reprezentanții americani și ucraineni în Arabia Saudită, a declarat un oficial american pentru CNN. Pe fondul invaziei rusești în curs de desfășurare din Ucraina, administrația Trump a suspendat toate ajutoarele militare pentru Kiev după întâlnirea președintelui american Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington în urmă cu două săptămâni, făcând presiuni asupra Ucrainei cu privire la negocierile de pace cu Rusia.
Trupele ruse avansează în regiunea Kursk și este posibil să fi lansat o ofensivă la Sudzha, au declarat experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-un raport, în contextul în care Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la o propunere pentru o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în Ucraina înainte de a răspunde. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră că se va ajunge la un acord în câteva zile.
Potrivit unui sondaj realizat de institutul Elabe pentru BFMTV și publicat miercuri, 12 martie, 59% dintre francezi consideră că Franța, ca putere nucleară, ar trebui să își protejeze aliații europeni.
O serie de imagini din satelit au scos la iveală o staționare considerabilă de avioane militare rusești la baza aeriană Olenya, situată în peninsula Kola, în nord-vestul Rusiei.
Rusia a revendicat joi eliberarea orașului Sudja (Sudzha), principala cucerire a Kievului în regiunea rusă Kursk, ceea ce constituie o lovitură grea dată ofensivei trupelor ucrainene, informează Agerpres, AFP și Xinhua.
Ucraina a acuzat joi Rusia că a executat cinci soldaţi ucraineni capturaţi de armata rusă şi a denunţat înmulţirea unor asemenea incidente, informează Agerpres și AFP.
Pentru prima dată de la începutul ostilităților, pe 12.03.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat punctul de comandă al trupelor participante la luptele din regiunea Kursk. Îmbrăcat în uniformă militară, șeful statului rus a fost întâmpinat de comandantul militar al armatei, generalul Valeri Gherasimov.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației, în după-amiaza zilei de 12.03.2025, două avioane de vânătoare de tip Rafale B aparținând Forțelor Aeriene ale Franței au îndeplinit misiuni de cercetare în partea centrală a Mării Negre.
Punctul cel mai vulnerabil a părții de nord din Flancul Estic rămâne de interes major pentru Rusia.
Tudor Curtifan, redactorul-șef al DefenseRomania, a declarat în ultima ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic că potrivit surselor sale colonelul rus Evgheni Ignatiev, atașatul militar adjunct al Rusiei în România, a fost observat participând la diverse conferințe pe teme de securitate, îmbrăcat în haine civile, ceea ce facilitează apropierile cu cetățenii români și nu numai.
Tarifele majorate ale președintelui Donald Trump la toate importurile SUA de oțel și aluminiu au intrat în vigoare miercuri, declanșând un război comercial global și provocând represalii rapide din partea Canada și Europa.
Unii dintre aliați Statelor Unite sunt îngrijorați de posibilitatea ca avioanele lor de luptă F-35 să fie „oprite” în cazul unui conflict militar pe care administraţia Trump nu l-ar susţine. Riscurile discutate la nivel politic înalt și realitatea acestei amenințări au fost relatate de ziarul german Bild, publicaţia Globe and Mail și revista Financial Times. Cel mai nou avion de luptă american, F-35, care este prezentat ca un instrument puternic pentru obținerea superiorității aeriene, câștigă de ceva ani popularitate pe piața internaţională. Cu toate acestea, într-un conflict serios, ar putea deveni o vulnerabilitate pentru o țară aflată în război.
Experții militari de la National Interest analizează o posibilă informație care dacă se va confirma ar fi îngrijorătoare și ar afecta mult prestigiul Americii: Șase bombe ghidate JDAM - printre cele mai avansate sisteme de armament trimise Ucrainei - ar fi fost interceptate de sisteme de apărare antiaeriană rusești Pantsir-S1.
Maxar a reluat furnizarea către Ucraina a imaginilor comerciale obținute prin mijloace satelitare.
”Mașina germană e tanc”, iar Volkswagen ar putea transforma în realitate expresia românească. Astfel, cel mai mare producător de automobile din Europa se pregătește pentru o nouă abordare și ar putea fi un jucător în industria de apărare.
Rheinmetall, un beneficiar major al efortului Europei de a investi în apărare, a declarat miercuri că se așteaptă la o creștere semnificativă a vânzărilor în 2025 și că își va actualiza previziunile pentru a ține cont de evoluțiile recente din războiul din Ucraina.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA solicită Rusiei să înceteze acțiunile sale ostile împotriva Ucrainei, potrivit The Guardian.
România ar trebui să-şi stabilească drept scop, având în vedere nivelul de risc şi importanţa sa, să atragă cel puţin 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro menţionate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de împrumuturi în sectorul apărării, a declarat marţi, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, conform Agerpres.
În Arabia Saudită au avut loc discuții între reprezentanți ai Ucrainei și ai Statelor Unite, care au condus la decizia Casei Albe de a relua schimbul de informații și sprijinul militar. Aceste informații au fost dezvăluite pe site-ul oficial al administraţie prezidenţiale de la Kiev. Ucraina s-a arătat dispusă să accepte sugestia SUA privind o încetare imediată a focului cu o durată de 30 de zile. Această încetare a focului poate fi prelungită prin acordul reciproc al părților, sub rezerva acceptării și punerii în aplicare simultane de către Federația Rusă. Cu toate acestea, nici americani şi nici ucrainenii nu au precizat dacă s-a rediscutat ideea că Ucraina să facă concesii teritoriale Rusiei.
Înainte de a fi luată decizia de a păstra aeronavele de luptă Eurofighter Typhoon Tranche 1 (versiunea 1) care vor fi retrase din serviciul de luptă britanic, Ministerul Apărării din Regatul Unit a analizat „de mai multe ori” oportunitatea de a le furniza Ucrainei.
Schimbările politice care au avut loc în Germania - apropierea lui Donald Trump de Rusia și șansele tot mai mari ca Europa să fie lăsată singură să facă față unei potențiale agresiuni rusești - au dus la o schimbare izbitoare în atitudinea Berlinului față de capacitățile sale de apărare. Acum, Germania nu numai că este pregătită să investească în Forțele Armate Germane, ci și să facă acest lucru fără nicio limită. Și aceasta este o descriere literală, deoarece înseamnă abolirea așa-numitei „frâne a datoriei” - o regulă care limitează împrumuturile bugetare.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la țările UE să cumpere arme europene cu ajutorul unui nou program european de împrumut. Vorbind marți în fața deputaților europeni, ea a declarat că, în cadrul planului REARM Europe, UE creează o nouă facilitate de împrumut pentru statele membre de până la 800 de miliarde EUR.
O nouă inițiativă militară europeană denumită „Operation Sky Shield ” a fost propusă pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. Elaborat de experți militari din Europa, planul propune desfășurarea a 120 de avioane de luptă pentru a proteja Kievul și vestul Ucrainei, concentrându-se pe zone critice precum Odesa, Lviv și centralele nucleare operaționale ale țării.
Șefii armatelor din peste 30 de țări s-au reunit marți la Paris pentru discuții privind crearea unei forțe internaționale care să descurajeze viitoarea agresiune rusă, odată ce încetarea focului este stabilită.
Decizia autorităților române de a nu permite participarea la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, delegitimizează procesul electoral din România, spune Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Statele Unite și Ucraina au ajuns la un acord privind o încetare a focului de 30 de zile, conform unui anunț oficial al Departamentului de Stat american.
