Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
România susține proiectele de apărare ale UE, dar NATO rămâne fundamentul apărării colective
News
Data publicării:
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 25-26 februarie 2021, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, în format de videoconferinţă.
Sursă foto: Ministerul Apărării Naționale (Facebook)
Sursă foto: Ministerul Apărării Naționale (Facebook)

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, emis către DefenseRomania, liderii europeni au abordat și cooperarea în domeniul apărării, programul european PESCO și NATO.

Astfel, liderii europeni au discutat despre securitatea şi apărarea UE, într-un context particular, marcat de evoluţii semnificative la nivel european şi global, între care schimbarea Administraţiei de la Washington, finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, lansarea unor procese interne de reflecţie strategică privind Politica de securitate şi apărare comună.

În Declaraţia adoptată, liderii europeni au reafirmat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, precum şi de a întări parteneriatele cu ONU şi parteneri regionali cheie. Un accent deosebit a fost plasat pe importanţa întăririi cooperării transatlantice în baza unei agende consistente şi ambiţioase.

 

Iohannis: România susține implementarea inițiativelor UE în domeniul apărării, dar NATO rămâne fundamnetul apărării colective



Referitor la acest subiect, Preşedintele României a accentuat faptul că ţara noastră rămâne angajată în eforturile Uniunii în domeniul securităţii şi apărării, pentru promovarea intereselor şi valorilor UE, precum şi pentru consolidarea capacităţii sale de gestionare a ameninţărilor şi provocărilor la adresa securităţii.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat faptul că România susţine implementarea iniţiativelor Uniunii în domeniul apărării şi securităţii, asigurându-se, în acelaşi timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianţei.

Preşedintele României a exprimat sprijinul ferm pentru consolidarea dialogului politic şi pentru dezvoltarea parteneriatului strategic între UE şi NATO, accentuând că relaţia transatlantică este esenţială pentru securitatea Uniunii.

În ceea ce priveşte procesul de reflecţie privind Busola strategică, Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că acesta constituie o oportunitate pentru definirea şi consolidarea eforturilor Uniunii în domeniul securităţii şi apărării.

 

Klaus Iohannis a pledat pentru identificarea unor căi care să facă mai puternică UE



Preşedintele României a susţinut că, în cadrul viitoarei Conferinţe despre viitorul UE, ar trebui identificate căile prin care Uniunea poate să devină mai puternică, inclusiv pe plan global. Din acest punct de vedere, Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat nevoia ca Uniunea să deţină, pe lângă o economie puternică, şi o politică de securitate şi apărare, precum şi o politică externă puternice. În acest context, Preşedintele României a subliniat că elementul esenţial al acţiunii Uniunii trebuie să fie unitatea UE, ca sursă a forţei acesteia, atât pe plan intern, cât şi extern.

În UE, cooperarea structurată permanentă în domeniul politicii de securitate și apărare a fost introdusă prin Tratatul de la Lisabona. Acesta prevede posibilitatea ca mai multe state membre ale UE să coopereze mai strâns în domeniul securității și al apărării. În cadrul PESCO participă 25 de state, inclusiv România.

Referitor la Vecinătatea Sudică, liderii europeni au avut un schimb de opinii cu privire la recenta comunicare a Comisiei Europene privind "O nouă agendă pentru Mediterana", care reclamă un parteneriat reînnoit cu statele din Vecinătatea Sudică şi răspunde obiectivului strategic de a asigura o vecinătate stabilă, sigură, democratică şi prosperă a Uniunii.

 

 

Lupta împotriva COVID-19 a fost principalul subiect al reuniunii liderilor UE

 

Totodată, unul dintre principalele subiecte abordate s-a referit la coordonarea Uniunii Europene (UE) în contextul pandemiei de COVID-19 şi acţiunea în domeniul sănătăţii, cu accent pe lecţiile învăţate din criza curentă, consolidarea rezilienţei UE în domeniul sănătăţii şi al managementului crizelor, în perspectiva creării unei Uniuni a Sănătăţii, precum şi aspecte privind cooperarea internaţională în domeniu. Liderii europeni au discutat, de asemenea, aspecte legate de securitate şi apărare, cu accent pe cooperarea în domeniu la nivel UE şi complementaritatea cu demersurile de la nivel internaţional, precum şi aspecte privind Vecinătatea Sudică a Uniunii.

Cu privire la coordonarea la nivelul UE în gestionarea pandemiei de COVID-19 şi consolidarea rezilienţei Uniunii în domeniul sănătăţii, şefii de stat şi de guvern au abordat atât aspecte legate de vaccinare, cât şi elemente privind măsurile la frontierele interne şi externe ale Uniunii Europene.

În declaraţia adoptată în cadrul reuniunii, liderii au subliniat importanţa derulării, în bune condiţii, a campaniilor de vaccinare de la nivel naţional, precum şi a menţinerii integrităţii Pieţei Interne a Uniunii. O atenţie deosebită a fost acordată aspectelor legate de consolidarea capacităţii de identificare a noilor variante ale virusului şi adaptarea, în consecinţă, a vaccinurilor. De asemenea, şefii de stat şi de guvern au avut un schimb de opinii pornind de la situaţia actuală şi de la lecţiile învăţate din pandemie pentru consolidarea rezilienţei UE în domeniu, în baza propunerilor recente ale Comisiei Europene privind Uniunea Sănătăţii şi strategia farmaceutică.

În intervenţia pe care a avut-o, Preşedintele României a făcut referire la concluziile care se desprind ca urmare a procesului de gestionare a pandemiei de COVID-19 de la debutul acesteia, în urmă cu un an şi până în prezent. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile Comisiei Europene pentru gestionarea pandemiei, în ceea ce priveşte achiziţionarea şi distribuţia vaccinurilor, de a asigura funcţionarea Pieţei Interne a Uniunii, de a prezenta iniţiative menite să consolideze rezilienţa UE în domeniu, precum cea recentă privind Incubatorul HERA - anticipând împreună ameninţarea variantelor de COVID-19.

Legat de procesul de vaccinare, Preşedintele României a subliniat că, în ciuda unor întârzieri în livrarea vaccinurilor şi a unor ritmuri diferite în statele membre, evoluţiile sunt pozitive la nivel european, vaccinarea desfăşurându-se conform planificării.

 

Nu s-a reușit implementarea unei abordări comune



Pe de altă parte, Preşedintele Klaus Iohannis a semnalat faptul că, la nivelul UE, nu s-a reuşit implementarea unei abordări comune în ceea ce priveşte unele măsuri luate în pandemie, precum restricţiile impuse, care diferă semnificativ de la un stat membru la altul, în ceea ce priveşte controlul frontierelor sau asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor şi persoanelor.

Referitor la certificatele de vaccinare, Preşedintele României s-a pronunţat pentru o abordare coordonată şi unitară la nivel european, susţinând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, iar procesul de identificare a elementelor tehnice pe care să le conţină un certificat la nivel european va trebui să continue.

 

România donează vaccin Republicii Moldova



Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru operaţionalizarea cât mai rapidă a mecanismului european de donare a vaccinurilor pentru sprijinirea statelor terţe. În acest sens, Preşedintele României s-a referit la sprijinul anunţat de ţara noastră pentru Republica Moldova, respectiv donarea a 200.000 de doze de vaccin, menţionând că la nivel naţional a fost adoptată legislaţia prin care vor fi donate, într-o primă etapă, peste 20.000 de doze către statul vecin.

Preşedintele Klaus Iohannis a accentuat faptul că, în cazul unor eventuale viitoare crize similare, sunt foarte importante lecţiile învăţate din actuala pandemie, astfel încât trebuie valorificată foarte bine experienţa dobândită în această perioadă. Ţinând cont de faptul că pandemia este globală, în timp ce competenţele în domeniul sănătăţii sunt naţionale, Preşedintele României a susţinut necesitatea îmbunătăţirii arhitecturii europene în domeniu cu scopul de a contribui la consolidarea Uniunii Europene. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru îmbunătăţirea structurilor şi mecanismelor existente pentru o mai bună protecţie, prevenire, pregătire şi răspuns la nivelul UE în cazul unor pericole care vizează sănătatea umană.



Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Chinezii se laudă cu o nouă bombă, despre care se presupune că poate provoca pene de curent după impact
Gulag 2.0. Manifestație de solidaritate cu victimele torturii rusești, organizată de comunitatea ucraineană din București
Iranienii se întorc la Fordow, arată imaginile din satelit
Ședință CSAT. Pacea în Ucraina trebuie să excludă ferm încercările Rusiei de redivizare a Europei în sfere de influență
UE prelungește sancțiunile împotriva Rusiei cu șase luni
Trump spune că nu va tolera continuarea procesului pentru corupție împotriva lui Benjamin Netanyahu, premierul Israelului
Radiocomunicații sigure de ultimă generație în NATO: Doi giganți din industrie au înființat un joint venture în domeniul comunicațiilor securizate
Continuă seria neagră pentru ruși: Patru Su-34 au fost lovite de drone ucrainene cu rază lungă de acțiune
Radio Erevan, varianta ungară: ”Spionul ucrainean” expulzat luna trecută era, de fapt, agent rus
Moscova ajunge la fundul sacului cu vechituri. Blindatele sovietice din depozite sunt trimise obligatoriu în uzine pentru recondiționare
Danezii organizează ample exerciții militare în Groenlanda
Rusia, dezlănțuită în rele: După carnagiul de acum trei zile, rachetele balistice lovesc din nou Dnipro, ucigând patru persoane
Ministrul de Externe al Chinei va efectua o vizită diplomatică oficială în Europa
Nicușor Dan, după Consiliul European: A fost reiterat sprijinul european pentru aderarea Ucrainei iar R. Moldova a intrat pe agendă la propunerea României
Vasile Dîncu a fost ales vicepreședinte AP NATO. Producția de armament, industria din România și prioritizarea Mării Negre ca dosar european, obiective anunțate
Cortina de Fier explozivă: Cine sunt cele cinci state aliate care ar putea „planta” o pădure de mine antipersonal la granița cu Rusia
SUA schimbă prioritățile: Dronele sunt favorizate, iar achiziția de F-35 scade la 47 de avioane în noul buget pentru apărare pentru 2026
Loviturile SUA asupra Iranului, mesaj greșit pentru Kim: Coreea de Nord ar putea grăbi programul nuclear
Nicușor Dan a trasat obiectivele României la Consiliul European: R. Moldova, Marea Neagră și Ucraina
Polonia vrea o demonstrație de forță militară în fața Rusiei. România, invitată și ea să participe la manevrele care sunt un răspuns la mișcările militare ruse
Rusia s-a răzgândit și nu mai vrea Ucraina nici în UE. Medvedev, ziua și derapajul: UE se va militariza, urăște Rusia și vrea să se răzbune pe noi
Nicușor Dan a avut o discuție cu Recep Tayyip Erdogan la Haga. Situația din Marea Neagră, subiect principal pe agenda bilaterală
DefenseRomania susține evenimentul „Întoarce-te viu” organizat de comunitatea ucraineană din București cu ocazia Zilei Internaționale a Victimelor Torturii
Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta a celebrat istoria milenară a Ordinului și a salutat relațiile speciale cu România
Declarația finală a Summitului NATO de la Haga. Cinci priorități care au în centru amenințarea pe termen lung din partea Rusiei
Statele NATO se angajează să investească 5% din PIB până în 2035 / Nicuşor Dan: Ne dorim ca şi aliaţii NATO să poată participa la aceste mecanisme UE de finanţare pentru apărare
Marea Britanie revine la avioane nucleare și cumpără 12 aeronave F-35A capabile să transporte arme nucleare tactice
Reuniunea Consiliului NATO-Ucraina. Ministrul român de externe: Atitudinea Rusia împiedică realizarea unei păci drepte în Ucraina
Ionuț Moșteanu a reafirmat angajamentul ferm al României față de apărarea colectivă. România crește investițiile în apărare
Rusia continuă să investească în triada nucleară: Noi rachete Yars și bombardiere Tu-160 se vor alătura Forțelor Strategice

Ştiri Recomandate

Ce reprezintă strategia „Linia de Descurajare a Flancului Estic”? În cazul unui conflict cu Rusia, NATO are un plan pentru „neutralizarea” rapidă a Kaliningradului
Bătrânele IAR-330 Puma sunt pe final de viață și depășite tehnologic. Francezii ne propun elicoptere H215M cu producție în România, la Brașov
Cât costă programul Mistral 3 al României. MApN vrea să cumpere peste 200 de sisteme antiaeriene MANPAD
Coaliția „Muniție pentru Ucraina” condusă de Cehia e cu motoarele turate la maximum: Număr major de proiectile livrate, inclusiv de 155 mm
Fotografie ilustrativă: Donald Trump / flickr, Official White House Photo by Tia Dufour
EXCLUSIV
Profitați de șansa oferită de Trump și faceți un plan al victoriei: Europa trebuie să fie mai unită
Antidotul împotriva dronelor Shahed: Un startup francez a prezentat drona-interceptoare Gobi, ca alternativă la sisteme de apărare antiaeriană portabile
GCAP versus FCAS: Diviziunea Europei în fața unei noi aeronave de luptă „globală”
Vârful ierarhiei militare americane trage un semnal de alarmă: Scutul antirachetă de care dispune SUA este periculos de suprasolicitat
Parteneriat pentru siguranța energetică a României: DNSC și ENEVO Group își unesc forțele în lupta împotriva atacurilor cibernetice
Planul lui Ionuț Moșteanu pentru Armata României: Lege nouă pentru voluntari și achiziții militare de la F-35 la drone navale
Armata SUA şi-a testat noul sistem de rachete terestre Typhon în Pacific, trimițând un mesaj clar Chinei
Parisul joacă dur în proiectele europene: Franța ar putea abandona programul Eurodrone
China, semnal psihologic către Occident: Primele imagini cu „Monstrul Mării Bohai”, ekranoplanul său experimental
De ce Lynx nu a ajuns încă pe frontul din Ucraina? Mașinile de luptă sunt și în „bătălia pentru România”: Dacă vor câștiga vor forma „triunghiul Lynx” în regiune
Noul buget al UE: Cresc resursele alocate apărării; Mobilitatea militară primește o atenție specială; Va fi creat Fondul pentru Competitivitate
,,Arsenalul de promisiuni'' cu care este înarmată Ucraina: Franţa nu vrea să plătească pentru armament american, având ca obiectiv ,,autonomia strategică europeană"
Israelul a bombardat centrul Damascului, un avertisment la adresa regimului sirian
Orban critică încălcarea drepturilor omului și cere UE să aplice sancțiuni. Dar nu împotriva Rusiei, ci a Ucrainei
163 de ani de la înființarea MAI. Președintele României, ministrul apărării și ministrul de interne, prezenți la eveniment
Iranul este dezamăgit de Rusia și se îndreaptă spre Beijing
Aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Romane, alertate în urma unui atac cu drone în Ucraina: Dronele rusești au lovit infrastructura portuară ucraineană aflată pe Dunăre
Dronele rusești au atacat o fabrică poloneză din Ucraina. A fost intenționat, susține Sikorski
SUA pregăteșc extinderea producției B-21, bombardierele de generația a 6-a. În 2026 două B-21 urmează să zboare și vor fi rapid gata pentru misiuni de luptă
Armata ucraineană rămâne blocată între promisiuni şi zvonuri: Donald Trump exclude livrarea de rachete cu rază lungă către Ucraina
China, Brazilia și India ar trebui să pună presiune pe Rusia altfel, sancțiunile SUA le-ar putea afecta „foarte dur”– Rutte
Dominație prin tehnologie: Cum şi-a propus compania Hyundai Rotem să redefinească supremația pe câmpul de luptă cu proiectul tancului K3
Militarii Grupului de Luptă NATO condus de Franța în România, își depășesc constant limitele: „Concentrare, viteză și eficiență”
Spațiul cibernetic, partea nevăzut a frontului din Ucraina: Serviciile ucrainene de informații au dat o lovitură industriei ruse de armament
Rusia începe asaltul Republicii Moldova. Adjunctul Administrației de la Kremlin, responsabil cu dinamitarea viitorului european al Chișinăului
Vestea bună e că sistemele Patriot și muniția pentru Ucraina sunt deja gata. SUA așteaptă doar să fie achitate, iar primele țări europene s-au așezat deja la masă
Franța avertizează: Un război major în Europa este „foarte probabil” până în 2030. Chiar pe axa Balcanilor și Moldova
În cel mai pozitiv scenariu: Avioanele F-16 ale Ucrainei să lovească adânc Rusia cu rachete JASSM. De ce e nevoie însă de optimism rezervat
pixel