Tema stabilităţii strategice, inclusiv în contextul desfăşurării de către SUA a sistemului de apărare antirachetă în România, ar urma să se afle pe agenda întâlnirii de luni de la Helsinki dintre preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit lui Iuri Uşakov, consilier al liderului de la Kremlin.
scris de Tudor Curtifan
Foto: Sistemul american antibalistic Aegis Ashore, instalat în Baza de la Deveselu, România
Iuri Uşakov a făcut această declaraţie vineri, când a vorbit cu jurnaliştii ruşi despre agenda de discuţii dintre Trump şi Putin, care ar urma să fie dominată de situaţia din Siria, de cooperarea economică, de stabilitatea strategică şi de presupusul amestec al Rusiei în alegerile din SUA, potrivit agenţiei de presă TASS.
"Stabilitatea strategică ar putea fi un subiect central" al întâlnirii, a spus Uşakov.
"De ani de zile, Rusia sugerează iniţierea unui dialog asupra chestiunilor legate de retragerea SUA din Tratatul Rachetelor Antibalistice (ABM). Măsurile noastre de întărire a potenţialului de apărare naţională sunt o reacţie la sistemul global de apărare antirachetă al SUA care urmăreşte să devalorizeze forţele nucleare ale Rusiei. Partea rusă şi-a reiterat în mod repetat angajamentul faţă de Tratatul privind reducerea armamentului strategic şi şi-a implementat pe deplin obligaţiile asumate prin acesta", a spus el.
Uşakov a mai declarat că cei doi lideri ar putea ridica de asemenea subiectul Tratatului privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune, "inclusiv în contextul desfăşurării de către SUA în România a unor platforme capabile să lanseze nu doar interceptoare, dar şi rachete Tomahawk inteligente".
Consilierul lui Putin a mai spus că nu este plănuită o declaraţie comună a reuniunii.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins posibilitatea ca Turcia să cedeze Statelor Unite sistemul de apărare antiaeriană S-400 de producție rusească. El a precizat că acordul de achiziție din 2017 include un certificat de utilizator final care interzice Turciei să vândă sau să transfere sistemul către orice terță parte fără aprobarea Rusiei. Declarațiile lui Lavrov au venit ca răspuns la informațiile apărute în presă potrivit cărora Washingtonul a propus Turciei să renunțe la controlul sistemului S-400 pentru a-și restabili rolul în programul de avioane de luptă F-35.
Dacă războiul din Ucraina va continua în aceeași manieră, Kievul va fi învins în 2025, potrivit mai multor experți americani importanți. În același timp, aceștia spun că acest lucru nu trebuie să se întâmple și dau indicații cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a asigura victoria Ucrainei. Doug Livermore, vicepreședinte al Special Operations Association of America, comandant adjunct al Detașamentului de Operațiuni Speciale al Gărzii Naționale a Armatei din Carolina de Nord și fost consilier al subsecretarului american al apărării pentru informații și securitate, afirmă că, pentru a evita înfrângerea Kievului, Occidentul și guvernul ucrainean trebuie să își revizuiască abordarea față de acest război.
Africa prezintă o provocare complexă chiar și pentru o mare putere economică cum este China. Instabilitatea politică cronicizată, caracterizată de lupte locale, lovituri de stat și tulburări civile, generează provocări care împiedică încercarea de implicare pașnică a Chinei și o pot determina să desfășoare forțe militare și de securitate pentru a-și proteja investițiile în Africa. Fără acea stabilitate oferită de capitalismul de piață, democrație și ordine bazată pe reguli, China se confruntă practic cu o alegere între eșec sau neocolonialism.
Ucraina îndeplinește în mod categoric unul dintre punctele „planului de victorie” - mutarea războiului de pe teritoriul său - și, fără a primi permisiunea SUA pentru atacuri cu rază lungă de acțiune asupra țintelor din Rusia, le lovește cu propriile drone. Acest lucru, potrivit analiștilor, ar putea schimba cursul războiului. Analiștii care au vorbit cu The Wall Street Journal sugerează că ar putea, de asemenea, „să-l forțeze pe președintele rus Vladimir Putin să negocieze o pace acceptabilă”.
Președintele rus Vladimir Putin a făcut o declarație care sugerează că „oboseala cu Ucraina” resimtita în Occident încurajează Rusia să își continue invazia la scară largă, au scris analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-o analiză.
Israelul a declarat sâmbătă că a lovit ținte militare din interiorul Iranului ca răspuns la atacurile iraniene anterioare, sporind din nou temerile că o confruntare de lungă durată dintre cele două armate puternice ar putea escalada într-un război regional total care ar atrage Statele Unite. Armata israeliană a declarat că a vizat facilitaţi militare iraniene unde sunt fabricate rachete și sisteme de apărare aeriană, dar a evitat infrastructura energetică critică, precum câmpurile petrolifere și instalațiile nucleare.
Ministerul lituanian al Apărării a confirmat că, începând de anul viitor, trei state membre NATO își vor trimite sistemele de apărare aeriană în Lituania ca parte a unei desfășurări prin rotație. Detaliile, comunicate de ministrul apărării Laurynas Kasciunas la radio Ziniu Radijas, indică faptul că aceste rotații ale unor sisteme de apărare urmăresc să asigure o prezență aproape continuă a capacităților de apărare aeriană ale NATO în statele baltice.
Ucrainenii nu-și fac iluzii că rușii nu vor ajunge la Pokrovsk și au amenajat orașul pentru a rezista cât mai mult posibil în fața atacurilor rusești. Zonele amenințate, aflate la est și sud de oraș, au fost sigilate. Dar oare cât vor rezista artileriei rusești care nivelează efectiv localități întregi, inclusiv orășele mai mici?
Chinei nu îi va plăcea și va fi „iritată” de implicarea militarilor nord-coreeni în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Jurnaliștii americani de la o serie de publicații au analizat previziunile mai multor analiști şi experţi militari.
Pentagonul și agențiile americane de informații au noi ordine de acțiune - să adopte și să implementeze mai rapid inteligența artificială ca o chestiune de securitate națională. Președintele american Joe Biden a semnat joi o directivă, parte a unui nou memorandum privind securitatea națională. Scopul este de a se asigura că Statele Unite rămân un lider în tehnologia inteligenței artificiale, încercând în același timp să împiedice țara să devină victima instrumentelor de inteligență artificială utilizate de adversari precum China.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că România "nu va fi atrasă în niciun război", iar pacea, stabilitatea şi securitatea ţării sunt garantate prin Parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la NATO. Ciolacu, care a participat la ceremonia desfăşurată la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, cu prilejul Zilei Armatei Române, a subliniat că, în contextul actual, trebuie accelerat ritmul de modernizare a Armatei, prin dotarea cu sisteme de armament de ultimă generaţie.
Occidentul nu este suficient de conștient de amenințările pe care le reprezintă un imperialism rus în ascensiune, însă timpul pentru a acționa prompt se scurge rapid, potrivit analiștilor din Europa Centrală și de Est care avertizează de decenii asupra pericolelor reprezentate de acţiunile ostile ale Rusiei. Țările care au o mai veche experienţa cu modul în care acţionează Rusia pe plan extern ar putea forma ,,un sistem critic de avertizare'' pentru restul Europei cu privire la agresiunea rusă, dacă statele aflate mai departe de granițele ruseşti ar fi dispuse să asculte. Dar chiar și acum, când timpul le-a dat dreptate, nu toată lumea este pregătită să acționeze, potrivit analiștilor din Europa Centrală și de Est care au depus mărturie miercuri (23 octombrie) în fața Comisiei Helsinki din cadrul Congresului SUA.
Cele mai importante alegeri din punct de vedere al implicațiilor globale sunt alegerile prezidențiale din noiembrie din Statele Unite, cea mai veche democrație continuă din lume. Alegerile prezidențiale din SUA devin din ce în ce mai intense pe fondul polarizării politice. Faptul că scrutinul prezidențial și congresional din SUA se vor desfășura sau nu ca „alegeri libere și corecte” va avea un impact major asupra viitorului ordinii internaționale.
Cea de-a 13-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States, a fost marcată de o dezbatere despre utilizarea inteligenței artificiale de către sectorul public și mediul de afaceri. Google România a realizat un nou document care subliniază potențialul economic al acestei tehnologii, demonstrând că inteligența artificială generativă ar putea oferi avantaje majore economiei României, atât sectorului public, cât și celui privat.
România este un jucător "strategic" în regiune, a declarat, joi, preşedintele fondator al Aspen Institute România, Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidenţiale, care a subliniat însă că ţara noastră ar trebui să aibă un rol "mai ferm".
Duma de Stat a Rusiei a aprobat astăzi, 24 octombrie, un acord de parteneriat strategic cu Coreea de Nord. Acest lucru a fost raportat de agențiile de presă internaționale. Decizia a fost luată pe fundalul rapoartelor despre transferul trupelor nord-coreene în Rusia și pregătirea lor pentru desfășurarea în războiul împotriva Ucrainei.
Belgia, Slovenia și Spania se numără printre cele șapte țări NATO reticente în a acorda Ucrainei invitația de a adera la NATO, a raportat Politico pe 23 octombrie, citând patru oficiali și diplomați anonimi din SUA și NATO. În timp ce Germania și SUA sunt deja cunoscute ca având rezerve cu privire la această mișcare, publicația a raportat că Belgia, Slovenia și Spania „se ascund în spatele” acestor două țări și încetinesc cererea în curs a președintelui Volodimir Zelenski.
Regatul Unit și Germania au semnat la Londra, la 23 octombrie, un acord „istoric” în domeniul apărării, subliniind necesitatea ca Europa să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate în fața unei posibile escaladări a războiului din Ucraina. „Împărtășim aceleași amenințări: războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și agresiunea rusă în creștere. Împărtășim aceleași valori: democrația, libertatea și statul de drept”, a declarat ministrul britanic al apărării, John Healey. Potrivit acestuia, aliații europeni trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea europeană, „iar aceasta este forța motrice din spatele strategiei noastre de apărare a NATO First”.
Declarația summitului BRICS din Rusia oferă viziunea statelor din așa-numitul Sud Global - coagulate în jurul Rusiei, Chinei și Indiei - privind o nouă ordine mondială.
Cea de-a 13-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, eveniment organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States, va avea loc în perioada 24 – 25 octombrie 2024, la București.
NATO merge înainte cu pregătirea pentru un eventual război de mare intensitate. De data aceasta, un număr record de comenzi majore ale Alianței, dislocate în toată Europa, desfășoară primul exercițiu adaptat realităților câmpului de luptă de secol 21 și inaugurează, după mai bine de doi ani de pregătire, un nou set de scenarii.
Kirilo Budanov, șeful Direcției principale de informații militare (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării, a declarat marți într-un interviu că soldații nord-coreeni sunt așteptați să sosească miercuri în regiunea Kursk din Rusia, ca întăriri pentru forţele ruse care vor să respingă incursiunea Forțelor Armate ale Ucrainei (AFU) în această regiune. „Ne așteptăm ca primele unități să ajungă mâine pe frontul Kursk”, a declarat Budanov.
Comandantul general al U.S. Army Pacific (USARPAC) a lansat un avertisment puternic cu privire la necesitatea de a contracara puterea militară chineză în această regiune. Adresându-se unei audiențe restrânse la expoziția din cadrul evenimentului 2024 Association of the US Army (AUSA) de la Washington, DC, din 14 octombrie, generalul Charles A Flynn și-a început discursul menționând: „Avem în prezent un război regional limitat în Europa, avem în prezent un război regional limitat în Orientul Mijlociu și ultimul lucru pe care ni-l putem permite este un alt război regional limitat în Asia.
Turcia a blocat în liniște exportul de produse militare de origine americană către Rusia, în urma unui avertisment venit din partea Washingtonului, a relatat Financial Times (FT) la 22 octombrie. În ultimele săptămâni, Ankara și-a actualizat sistemele vamale pentru a opri exportul a peste 40 de categorii de produse fabricate în SUA, considerate esențiale pentru maşinarea de război a Rusiei, potrivit surselor FT.
Statele Unite salută acțiunile oricărei țări care sprijină Ucraina în fata agresiunii militare a Rusiei. Purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat, Vedant Patel, a declarat acest lucru în cadrul unei conferinţe de presă desfășurată marți, 22 octombrie, comentând declarația oficialilor sud-coreeni cu privire la posibilitatea furnizării de arme Ucrainei, pe fondul posibilei participări a trupelor nord-coreene (RPDC) la război.
La 15 octombrie 2024, guvernul suedez și-a prezentat strategia de apărare pentru perioada 2025-2030. Planul alocă 170 de miliarde SEK (14,9 miliarde EUR) pentru domeniul militar și 35,7 miliarde SEK (3,1 miliarde EUR) pentru apărarea civilă, cu scopul de a crește cheltuielile de apărare la 2,6% din PIB până în 2028. Planul include, de asemenea, o creștere treptată a conscripției, vizând 10 000 de recruți anual până în 2030 și până la 12 000 până în 2035.
Rușii au schițat planurile de a construi un nou portavion în 2021, iar astăzi discută despre un portavion naval. În prezent, marina rusă are un singur portavion, Admiral Kuznețov, care este cunoscut în primul rând pentru faptul că este într-un continuu proces de reparație. Rapoarte recente sugerează chiar că Rusia ar fi trimis o parte din echipajul acestui portavion pe câmpul de luptă din Ucraina, suficient pentru a formă mai multe batalioane. Cu toate acestea, până în prezent, nu există nicio dovadă că întregul echipaj a fost ''debarcat la țărm dintr-o dată''.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la un „răspuns puternic” din partea partenerilor internaționali față de implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei, citând dovezi că Phenianul a început să trimită trupe pe lângă echipamente militare. „Avem dovezi clare că din Coreea de Nord se furnizează Rusiei militari, și aceștia nu sunt doar muncitori în industrie, ci și personal militar”, a declarat Zelenski într-un discurs video difuzat duminică seara.
Sute de ieșiri în ultimii doi ani au fost efectuate de la baza aeriană Olenya din Peninsula Kola cu rachete de croazieră care vizează Ucraina. Dronele ripostează acum, cu atacuri raportate de cel puțin trei ori în ultimele luni.
În contextul „planului de victorie” prezentat de președintele Ucrainei, experții occidentali discută posibilitatea acceptării acestuia de către aliații occidentali ai Kievului. Aceștia analizează, de asemenea, scenariile posibile pentru sfârșitul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Hamish De Bretton-Gordon, editorialist la The Telegraph și fost ofițer al armatei britanice, a propus 3 astfel de scenarii și a prezentat consecințele lor pentru Europa și lume.
Resursele Rusiei nu sunt suficiente pentru un război prelungit - inflația ridicată subminează dezvoltarea complexului militar-industrial, iar declinul demografic reduce numărul de viitori militari. Sprijinul occidental și internațional constant acordat Ucrainei pentru rezista pe câmpul de luptă agravează și mai mult problemele economice ale Rusiei, astfel încât Kremlinul blufează atunci când răspândește naraţiunea „invincibilității” sale, scriu în analiza lor cercetătorii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Acestia adaugă că această narațiune este impusă cu succes de ruși partenerilor occidentali ai Ucrainei.
Recent, au apărut imagini care arată cum o dronă rusească de tip FPV care distruge un tanc britanic Challenger 2, demontând afirmațiile britanicilor privind invincibilitatea acestui blindat. Challenger 2, furnizat Ucrainei de Regatul Unit, a fost avariat de o dronă în timp ce se aflat în regiunea Kursk, unde au avut loc lupte intense în ultima perioadă între forţele ucrainene şi cele ruse. Din păcate, acest nou incident reprezintă o nouă lovitură de imagine dată reputației tancului britanic. După cum era de aşteptat, mass-media rusă de propagandă glorifica reuşita trupelor ruse.
Comandantul unei unități ucrainene de Forțe pentru Operații Speciale (FOS) a fost arestat sub acuzația de spionaj în favoarea GRU (serviciul de informații al Ministerul rus al Apărării). Informația a fost făcută publică, pe 15 noiembrie, de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
Thales și MBDA, doi dintre cei mai importanți producători francezi de apărare, acționează prin intermediul joint-venture-ului lor EUROSAM pentru a convinge Grecia să folosească sistemul de rachete de apărare aeriană SAMP/T. Acest efort vine în contextul în care Grecia încearcă să creeze un scut de protecție avansat similar Iron Dome al Israelului, pe fondul tensiunilor actuale cu Turcia. Cu toate acestea, concurența cu ofertele de apărare ale Israelului, în special cu sistemul SPYDER, se anunță a fi acerbă.
Rusia nu a reușit să intercepteze o dronă ucraineană care a survolat o mare parte a teritoriului rus și a lovit probabil nave rusești aflate într-un port din Marea Caspică, potrivit unui raport al serviciilor de informații britanice, publicat la 15 noiembrie. Potrivit comunității britanice a serviciilor de informații, este destul de probabil că acest lucru să fi provocat îngrijorare în rândul liderilor politici și militari din Rusia.
Președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Olaf Scholz au vorbit la telefon pe 15 noiembrie, prima lor convorbire directă în aproape doi ani, potrivit unei declarații a guvernului german. Mai devreme în cursul zilei, ziarul Bloomberg a relatat că Putin și Scholz şi-au program să poarte o convorbire telefonică, deși nu se cunoşteau informaţii despre ora sau subiectele de discuție. Convorbirea, neanunțată nici de Moscova, nici de Berlin, a durat aproximativ o oră, potrivit Reuters.
Presa rusă a semnalat, pe 15.11.2024, că Forțele Armate ale Federației Ruse continuă să-și dezvolte ofensiva în zona operației militare speciale. Potrivit jurnaliștilor ruși, trupele proprii au preluat și dețin ferm inițiativa pe toate sectoarele frontului. Astfel, dacă până de curând cele mai active acțiuni ale armatei ruse au fost efectuate, în principal, în direcțiile Donețk și Harkov, acum acele zone care au fost menționate mai puțin în rapoartele Ministerului rus al Apărării “încep să prindă viață”.
SUA au deschis o nouă bază de apărare aeriană în nordul Poloniei, subliniind garanția de securitate pe flancul estic al NATO, a declarat președintele polonez Andrzej Duda pe 13 noiembrie. Facilitatea, situată în Redzikowo, în apropierea coastei baltice, face parte din sistemul de scut antirachetă al NATO la nivel european. Kremlinul a condamnat demersul ca fiind o încercare de a „îngrădi militar” Rusia. Construcția bazei a început la începutul anilor 2000 și face parte din scutul antirachetă „Aegis Ashore” al NATO, conceput pentru a proteja Europa de potențiale amenințări cu rachete.
Suedia s-a alăturat oficial unei inițiative ample de achiziționare de rachete Patriot GEM-T prin semnarea unui acord cu NATO Support and Procurement Agency [NSPA]. Acest acord subliniază importanța tot mai mare a cooperării regionale în consolidarea apărării aeriene în întreaga Europă.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de nave (OSK) din Federația Rusă a anunțat, pe 15.11.2024, că, până la sfârșitul acestui an, crucișătorul greu cu propulsie nucleară Amiral Nakhimov va începe testele pe mare, după finalizarea procesului de reparații și modernizare.
Republicanii au câștigat majorități în ambele camere ale Congresului SUA, consolidând controlul partidului și al președintelui ales Donald Trump asupra guvernului și legislativului țării. Trump, care va fi învestit în funcție la 20 ianuarie 2025, s-a întâlnit recent cu republicanii din Camera Reprezentanților. Redacţia de limbă ucraineană a Voice of America a vorbit cu unii reprezentanți ai republicanilor după întâlnire, întrebându-i despre viziunea lor asupra politicii Congresului SUA față de Ucraina cu noua majoritate.
Israelul a lovit infrastructura Hezbollah din beirut, dar și rutele de tranzit aflate de-a lungul graniței dintre Siria și Liban, care erau folosite de Hezbollah pentru a transfera arme.
. Tensiuni în negocierile pentru noua Comisie Europeană. Parlamentul European încă nu a ajuns la un acord cu privire la următoarea Comisie Europeană, programată să preia atribuțiile la 1 decembrie, scrie Agerpres care citează o analiză EFE.
Politico arată că principalul obstacol îl reprezintă aprobarea vicepreședinților noii Comisii Europene (fiind negociată inclusiv poziția candidatului României, Roxana Mînzatu) și a propunerii Ungariei. Problema o reprezintă neînțelegerile dintre cele două mari grupări politice europene, popularii și social-democrații.
Xi Jinping și președintele peruan Dina Boluarte au participat la ceremonia de deschidere a portului Chancay din Peru, confirmând astfel importanța strategică a acestui proiect.
În ultimele zile, Donald Trump a continuat să își construiască echipa pentru un eventual al doilea mandat.Echipa de șoc din viitoarea Administrație Trump. Lista numirilor de până acum
Ucraina nu intenționează să creeze o bombă nucleară, deoarece aceasta nu este o decizie care ar putea schimba semnificativ situația de pe linia frontului, afirmă Mikhailo Podoliak, consilier al șefului Biroului președintelui, într-un comentariu pentru canalul de YouTube RBC-Ucraina.
Surse rusești de pe rețelele de socializare au prezentat, pe 14.11.2024, fotografii cu un tun autopropulsat nord-coreean cu rază ultra-lungă de acțiune de tip M1989 Koksan, care se deplasează pe o platformă feroviară în direcția zonei de desfășurare a operației militare speciale. Acest lucru poate fi privit ca o dovadă că personalul militar nord-coreean a sosit efectiv în Federația Rusă. Mai mult, se pare că acesta nu a venit cu mâna goală.
Rusia încearcă să dicteze termenii posibilelor discuții de pace privind Ucraina care ar putea avea loc după venirea la putere în Statele Unite a președintelui ales Donald Trump și semnalează că nu este dispusă să facă nicio concesie noii administrații. Această evaluare a fost publicată în ultimul său raport, la 13 noiembrie, de către Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
Polonia a desfășurat tancuri sud-coreene de tip K2 Black Panther produse de compania Hyundai Rotem în apropierea regiunii Kaliningrad, adică lângă granița cu Rusia. Acestea au ajuns miercuri în portul Gdynia, iar joi, pe 14.11.2024, au fost puse la dispoziția Brigăzii 9 Tancuri staționate în orașul Braniewo.
Comisia Europeană a aprobat finanțarea pentru cinci proiecte transfrontaliere, menite să sprijine o achiziție mai coordonată și eficientă în domeniul apărării între statele membre ale Uniunii Europene. Acestea sunt implementate în cadrul Instrumentului de Consolidare a Industriei Europene de Apărare prin Achiziții Comune (EDIRPA), fiecare dintre cele cinci proiecte urmând să primească câte 60 de milioane de euro, cumulând o finanțare totală de 300 de milioane de euro. România face și ea parte din achiziția comună de sisteme Mistral.
Versiunea F-35C a avionului de vânătoare de generația a 5-a, versiune care e dezvoltată special pentru a opera de pe portavioane, a primit ceea ce americanii numesc botezul focului.
La 8 noiembrie 2024, Estonia a sărbătorit oficial redeschiderea bazei aeriene Amari după finalizarea unor lucrări ample de modernizare. Acest proiect, care a implicat îmbunătățiri semnificative ale pistelor și căilor de rulare ale bazei, consolidează sprijinul Estoniei pentru misiunea de poliție aeriană a NATO și sporește capacitatea operațională a Alianței pe flancul său estic.
La 13 noiembrie, președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit la Kremlin cu Karen Shakhnazarov, directorul general al studioului Mosfilm, deținut de stat. Shakhnazarov a dezvăluit că Mosfilm a predat armatei ruse tancurile sale din anii 1950, utilizate anterior ca recuzită pentru filme. Rusia s-a confruntat cu pierderi foarte mari de echipamente în timpul invaziei sale actuale din Ucraina, în special în ceea ce privește vehiculele blindate și artileria.
Dacă Statele Unite abandonează Ucraina, aceasta va fi o umilință și mai mare pentru America decât retragerea din Afganistan, consideră fostul ministru britanic de externe William Hague. Într-un podcast realizat în colaborare cu cotidianul britanic The Telegraph, Hague a declarat că, dacă viitoarea administrație a președintelui ales Donald Trump permite Ucrainei să se „prăbușească”, acest lucru va avea consecințe asupra credibilității Statelor Unite în lume și asupra capacității Americii de a preveni conflictele viitoare.
Prezent în China, Serghei Șoigu, fostul ministru rus al Apărării, în prezent Secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a făcut câteva referiri despre avionul Su-57, considerat de ruși ca fiind de generația a 5-a.
Membrii echipei de tranziție a președintelui ales Donald Trump întocmesc o listă de ofițeri militari care urmează să fie concediați, care ar putea include șefii de stat major comun, au declarat două surse pentru Reuters.