Spionajul chinez este la apogeu. Europa are de dus o luptă grea pe frontul nevăzut
Asemenea domeniului economic, China și-a găsit și în sfera spionajului propria cale de a obține succesul prin împletirea elementelor de constrângere dictatoriale, tipic comuniste, cu metodele nuanțate specifice politicii “soft power” occidentale. O investigație desfășurată în Germania, ale cărei rezultate au fost făcute publice anul trecut, arată cum spionii chinezi au trecut de nivelul interesului strict industrial și încearcă să influențeze politica germană și europeană prin recrutarea politicienilor.
Sute de mesaje text trimise de un agent de informații de la Ministerul Securității de Stat din China, cunoscut drept Daniel Woo, arată că regimul comunist a comandat “cu succes” inițiative parlamentare atât în Belgia, cât și în Germania.
Acest raport oferă o privire rară în culisele puternicului aparat de informații al Chinei, fiind considerat un succes în devoalarea activităților Chinei în Europa și în încercarea acesteia de a-și croi drum spre inima democrației europene pentru a-și exercita influența.
Dacă Rusia este ca o furtună, China reprezintă o adevărată schimbare climatică
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei poate fi cea mai mare problemă cu care se confruntă Europa în acest moment, dar, pe termen lung, cea mai mare amenințare vine din China. „Rusia este o furtună” – spune Thomas Haldenwang, șeful Biroului Federal pentru Protecția Constituției, cum este cunoscută agenția germană de securitate internă – în timp ce „China este schimbarea climatică”, își continuă acesta comparația semnificativă.
De când Xi a preluat puterea în China, în 2012, s-a concentrat intens pe extinderea masivă a unui aparat de securitate aflat deja în expansiune. În plus, noile legi au oferit agențiilor guvernamentale practic frâu liber atunci când vine vorba de supraveghere.
Până în 2049, anul care va marca centenarul Republicii Populare, Xi Jinping speră să-și transforme țara într-o superputere, egalând sau chiar depășind puterea tehnologică și militară a Statelor Unite. Xi numește proiectul de a aduce țara în vârful ierarhiei globale, drept „visul chinezesc”, iar pe drumul către acest obiectiv, aproape totul merge bine.
Spionii și hackerii chinezi sunt mult mai puțin intruzivi decât omologii lor ruși și folosesc mai puțină forță brută. Otrăvirea criticilor în Marea Britanie sau uciderea dușmanilor statului într-un parc din Berlin, așa cum au făcut asasinii sponsorizați de statul rus, nu sunt strategii pe care agenții de informații chinezi le-ar folosi.
De asemenea, hackerii chinezi se feresc de mișcări spectaculoase, cum ar fi publicarea de e-mailuri compromițătoare de la politicienii occidentali în mijlocul unei campanii electorale, așa cum au făcut-o de mai multe ori ai lui Putin. Cu toate acestea, sunt cel puțin la fel de eficienți.
Controlul diasporei
Setul de instrumente al serviciilor secrete chineze este de o complexitate debordantă. Potrivit agenției de securitate interne a Germaniei, opresiunea regimului asupra dizidenților și minorităților precum uigurii nu se mai limitează la propria lor țară. Criticii Beijingului care locuiesc în Germania, spune agenția, au fost și ei vizați, uneori punând presiune asupra membrilor familiilor acestora de acasă. Scopul, spun oficialii germani de securitate, este „controlul și reglementarea diasporei”.
În același timp, susține agenția de securitate germană, spionii chinezi fac tot ce le stă în putință pentru a pune mâna pe tehnologiile viitoare, cum ar fi tehnologia cuantică, inteligența artificială, tehnologia hipersonică și biotehnologia. Cele mai multe dintre aceste tehnologii au aplicații militare.
Achizițiile de companii din Germania, spune agenția, servesc obiectivului strategic general de a oferi Chinei un avantaj în competiția globală pentru cunoaștere.
Însă atacurile cibernetice din China nu se mai limitează la companii și vizează din ce în ce mai mult politicienii, spun oficialii. Diplomații și agenții din ambasadele și consulatele chineze stabilesc rețele extinse în încercarea de a obține serviciile foștilor și prezenților politicieni germani.
Sună aproape ca un atac larg asupra Germaniei. „Partidul Comunist Chinez exploatează slăbiciunile sistemelor democratice pentru a le slăbi”, susține sinologul german Mareike Ohlberg din cadrul Fondului Marshall din Berlin.
Penetrarea în tăcere a sistemelor critice
Spionii cibernetici din China intră în tăcere în sistemele pe care le vizează și rămân acolo câțiva ani, furând încet și discret informații sensibile.
Aceste scurgeri pe termen lung ar putea fi folosite și în scopuri distructive, cum ar fi sabotarea infrastructurii critice, avertizează expertul în securitate Antonia Hmaidi într-un studiu recent realizat pentru Institutul Mercator pentru Studii Chineze (MERICS), un think tank respectat din Germania. Un cod malware chinezesc latent, subliniază ea, a fost deja descoperit în rețeaua electrică din SUA.
Numeroase companii listate pe indicele bursier de top al Germaniei, DAX, au fost vizate de atacuri cibernetice din China. Printre acestea se află cel puțin un producător german de semiconductori.
Într-un sondaj recent, 730 din cele peste 1.000 de companii chestionate spun că au fost vizate de atacuri cibernetice în ultimul an, iar 42% dintre acestea au identificat cel puțin un atac provenit din China.
Studiul MERICS constată că multe dintre țintele străine sunt în concordanță cu „obiectivele strategice ale guvernului chinez”. Concluzia la care a ajuns grupul de reflecție este că atacurile cibernetice reprezintă „un risc pentru prosperitatea pe termen lung a Europei”.
O armată de spioni
China are la dispoziție o armată de spioni. Cu sute de mii de agenți cu normă întreagă răspândiți pe glob, aparatul său de informații este „aproape sigur cel mai mare din lume”, a declarat Comitetul de Informații și Securitate al Parlamentului Britanic.
La acest număr se adaugă multe alte mii de chinezi expatriați, cercetători în vizită, studenți și oameni de afaceri care își oferă serviciile trimițând informații înapoi acasă sau care sunt forțați de autoritățile de informații chineze să spioneze.
O lege chineză a informațiilor, intrată în vigoare în 2017, prevede că „orice organizație sau cetățean trebuie să sprijine, să asiste și să coopereze cu activitatea de informații de stat.”
Aceasta înseamnă că statul poate cere oricărui cetățean sau oricărei companii chineze să coopereze cu serviciile de informații. Este în esență o licență pentru spionaj nelimitat.
În SUA fenomenul spionajului chinez este cunoscut de mai mult timp
În Statele Unite, China a fost văzută de mult timp ca o amenințare, FBI-ul subliniind riscul încă din 2005. În prezent, FBI are deschis un site web numit The China Threat unde nominalizează spionii chinezi deconspirați. La fiecare 12 ore, FBI deschide o nouă anchetă într-un caz de spionaj.
Strategia de „expunere și rușine” urmată de Statele Unite ar fi trebuit să acționeze ca un factor de descurajare, dar până acum pare să fi avut un efect redus. Mai mult, grupurile cibernetice chineze par să își dezvolte în continuare abilitățile și să devină mai profesionale.
Furturile au loc din ce în ce mai mult pe plan digital. China operează cel mai cuprinzător program de hacking din orice țară din lume, a declarat șeful FBI, Christopher Wray, în timpul unei apariții la sfârșitul lunii octombrie în Silicon Valley.
Intervenția acestuia a avut loc în cadrul unui eveniment destul de neobișnuit, întrucât, pentru prima dată, șefii serviciilor de informații din toate statele membre Five Eyes – Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă – au apărut în fața presei în același timp.
Mesajul acestora a fost însă unul clar: Când vine vorba de China, situația este mai gravă ca niciodată.
Firma americană de securitate cibernetică Mandiant consideră că autoritățile chineze se află în spatele a 29 de grupuri clasificate drept Advanced Persistent Threats (APT), o desemnare pe care experții o acordă celor mai periculoși actori rău intenționați de pe web.
Metodele au fost, de asemenea, perfecționate: Dacă în urmă cu mai mulți ani atacatorii cibernetici chinezi erau cunoscuți pentru campanii simple de phishing, prin care instalau malware pe computere imediat ce utilizatorul face clic pe un link trimis prin e-mail, astăzi grupurile chineze apelează la metode mai sofisticate, în special de țintire a punctelor slabe din servere, și alocă o mare energie pentru a-și acoperi urmele.
Teroarea chineză în peste 50 de state
Foarte puțini chinezi exilați în Germania sunt dispuși să vorbească despre presiunile la care sunt supuși din partea Beijingului, inclusiv pentru a spiona în interesul statului, întrucât se tem că acest lucru ar putea înrăutăți represiunea pe care mulți dintre ei și familiile lor o experimentează deja.
Potrivit ONG-urilor chineze precum Congresul Mondial Uighur, Inițiativa Tibet sau Freedom for Hong Kong, Beijingul operează o rețea de „posturi de poliție” informale în peste 50 de țări din întreaga lume, inclusiv în Germania.
Deși autoritățile chineze susțin că facilitățile au fost înființate pur și simplu pentru a-i ajuta pe chinezii expatriați cu nevoile birocratice, oficialii germani de securitate au avertizat că sunt folosite pentru a „spiona și influența diaspora chineză”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
