România a semnat miercuri un acord cu Statele Unite pentru un împrumut în valoare de 920 de milioane de dolari destinat modernizării capabilităților militare.
Siria a devenit republică independentă în 1946, când a fost eliberată de sub protectoratul francez după cel de-al doilea război mondial. Regimul democratic s-a încheiat trei ani mai târziu după loviturile de stat. A fost instaurată dictatura militară. În 1954, protestul popular împotriva regimului militar a transferat puterea de la armată la civili. Între 1958-1961, sistemul parlamentar a fost înlocuit cu guvern prezidențial executiv și centralizat. În 1983, printr-o lovitură de stat, guvernarea Ba'ath a venit la putere. În anii următori, Siria a fost teatru de lovituri de stat și schimbări de guverne. În `71, Hafez al Assad, un alawit, s-a declarat pe el însuși drept președinte până la moartea să din anul 2000. Din 1970, branșă regional siriană seculară a fost autoritatea politică dominantă, fiind unicul partid politic de stat până la primul Consiliu Popular al Siriei în 2012, permițând alegeri libere și multipartidism. Hafez al-Assad a implementat o nouă Constituție în 31 ianuarie 1973, care elimina obligativitatea ca liderul să stat să fie de religie musulmană, ceea ce a dus la demonstrații masive. Assad era văzut ca inamicul lui Allah. Cu toate acestea, guvernarea sa a supraviețuit.
De la al-Assad tatăl la al-Assad fiul
El a murit în 2000. A fost succedat la președinție de Bashar al-Assad, fiul său. El și soția sa, Asma, de religie musulmană sunnită au fost educați în Marea Britanie. În iulie 2000-august 2001 s-a desfășurat Primăvară de la Damasc, o perioada de dezbateri politice și sociale privind reformele democratice sub conducerea lui Bashar al-Assad. Tentativa de democratizare s-a încheiat în august 2001. Zece activiști care militau pentru alegeri democratice și nonconformism civil au fost arestați arestați. Bashar al-Assad a menținut dictatura. În aprilie 2017, într-un interviu susținut la ziarul ceh Vecernji, susținea că teroriștii și rebelii jihadiști care operează în Siria sunt legați cu agendele statelor străine care îl vor înlăturat.
Arabii sirieni împreună cu 600.000 de arabi palestinieni reprezintă 74% din populație. Din populația musulmană, 74% sunt suniți și sufiți, 13% șiiți, 8-12% fiind alawiți, 2% fiind mershdisi, 3% druzi și 10% sunt creștini.
Bashar al-Assad, la fel ca și tatăl său, e alawit. Alawitii controlează securitatea Siriei.
În ceea ce privește democrația, Assad a eșuat în tentativa de a democratiza Siria. Din 2011 Siria este considerat un stat eșuat, cuprins de anarhie și război civil.
În 2011, în martie, au început primele proteste. Protestatarii au cerut reforme democratice și eliberarea prizonierilor politici. Protestele au fost înăbușite brutal cu arestarea unui băiat și al prietenilor săi, care au scris că ”poporul cere înlăturarea guvernului”. Un băiat de 13 ani a fost torturat și ucis. Guvernul a negat și a susținut că statul Qatar a incitat populația la protest. În 20 martie, au fost incediate sediile partidului Ba'ath și alte clădiri. Au avut loc ciocniri violente. Până în 8 aprilie, protestatarii aveau un singur scop: înlăturarea regimului Assad. În mai 2011, o mie de civili și 150 de soldați și polițiști au fost uciși în ciocniri violente. Multe forțe de ordine ar fi dezertat după ce poliția secretă și spionii ar fi executat soldații care au început să împuște civili. Tot mai mulți protestatari s-au înarmat.
A urmat rebeliunea armată împotriva autorităților Republicii Arabe Siriene. Începutul insurgenței a fost marcat în 29 iunie 2011, când un grup de ofițeri a dezertat și a stabilit prima forță militară organizată de opoziție. Armata de rebeli a cerut înlăturarea lui Bashar al-Assad. Rebelii deveneau tot mai organizați și s-au luptat cu armata siriană, în ciuda numeroaselor încercări internaționale. Planul de armistițiu al ONU a fost declarat și aplicat de delegația specială a lui Kofi Annan și declarată în aprilie 2012. Administrația americană de atunci a făcut presiuni pentru a fi demis președintele sirian după violenșele asupra populației ce manifesta pașnic pentru reforme democrafice.
Protestele au escaladat în 2012 - 2013. Războiul civil sirian s-a amplificat după ce armistițiul ONU a fost încălcat. Violențele s-au aprins în iunie 2012 și s-a ajuns la lupte de gherilă. În 25 mai 2012 a fost masacru la Houla, 108 oameni fiind executați. Din acel moment, au fost demarate operațiunile de ofensivă împotriva trupelor regimului. Președintele Assad a încercat, la 1 iunie, înăbușirea protestelor împotriva guvernului. Douăsprezece zile mai târziu, ONU a proclamat oficial că Siria e în război civil. Conflictul s-a împrăștiat în cele mai mari orașe, Damasc și Aleppo. Rebelii au continuat să avanseze spre toate fronturile. Pe 11 ianuarie 2013 grupările islamiste, inclusiv Frontul al-Nusra, a ocupat în totalitate baza aeriană Taftanaz în Idlib după săptămâni de lupte. În ianuarie 2013, ciocnirile au erupt din nou între rebeli și forțele kurde din Ras al-Ayn, forțele YPG s-au mutat în a respinge forțele regimului din zonele petroliere din provincia Hassakeh. Pe 6 martie 2013, rebelii au capturat orașul Raqqa, fiind prima capitală provincială pierdută de guvernul Assad.
Din iulie 2013, situația a devenit îngrijorătoare, devenind un război civil total, Siria devenind un întreg front de război cu numeroase victime, dar fără schimbări teritoriale majore. Pe 28 iunie 2013, forțele rebele au capturat obiective strategice din orașul Daraa. La scurt timp după, opoziția siriană a declarat război unei grupări islamice teroriste- Statul Islamic al Irakului și Levantului, ce devenea tot mai dominant pe frnt, ucigând și rebeli și forțele loialiste ale lui Assad. Un avans major a avut loc pe 6 august 2013, rebelii capturând baza militară aeriană Menagh după 10 luni de asediu.
Pe 21 august 2013, în regiunea Ghouta a avut loc un atac chimic din care a rezultat mii de răniți și sute de morți. Atacul a fost urmat de ofensive militare conduse de forțele regimului. Atacul chimic a fost atribuit regimului Assad ceea ce a atras atenția Comunității Internaționale care a cerut imediat regimului dezarmarea imediată și distrugerea armelor chimice.
Spre finalul anului 2013, Armata Siriană guvernamentală a condus numeroase operațiuni de ofensivă împotriva luptătorilor și rebelilor de opoziție pe multe fronturi. Alături de aliații săi, Hezblollah și brigada al-Abas, trupele regimului au lansat o ofensivă în Damasc și Aleppo în noiembrie 2013. Lupte dintre forțele kurde, rebeli și frontul al-Nusra au continuat în alte zone.
După estimări, până la data de 1 februarie 2012, au fost uciși în tulburări cel puțin 14.000 oameni, multe mii de demonstranți și răsculați au fost răniți, circa 14.000 persoane au fost arestate, iar circa 14.000 s-au refugiat în Turcia și Liban. Liga arabă și ONU au întreprins încercări de a convinge pe președintele Assad să înceteze represiunea sângeroasă a manifestațiilor, să procedeze la reforme și să ajungă la o înțelegere cu opoziția. Atât ONU cât și guvernul Siriei sunt de acord că protestatarii au legături cu grupările teroriste. Procesul de reforme a fost început, în primul rând fiind schimbată Constituția.
Tensiunile cu ISIS
Tensiunile dintre rebelii moderați și radicalii islamiști a debutat pe 18 septembrie 2013 când forțele ISIS au capturat orașul de frontieră Azaz de la forțele FSA. Conflictul a escaladat asupra Azaz în octombrie-noiembrie când ISIS au capturat orașul Atme de la brigada FSA. Pe ianuarie 2014, armata Mujahedinilor, Armata Siriană Liberă și Frontul Islamic au lansat ofensive asupra ISIS în Aleoppo și Idlib. Un oficial al rebelilor declara că rebelii au atacat ISIS, mențînând control în proporție de 80% orașele din Idlib și 65% în Aleppo împotriva ISIS.
Pe 6 ianuarie, opoziția a efectuat operațiunea de expulzare al forțelor ISIS din orașul Raqqa, cea mai mare fortăreața al teroriștilor. Pe 8 ianuarie, rebelii i-au expulzat pe teroriști și din Aleoppo. Dar întaririle ISIS din Deir ez-Zor au lansat operațiunea de recapturare al așezărilor învecinate din jurul orașului Raqqa. În ianuarie ISIS a capturat întregul oraș Raqqa, rebelii încercând să poarte lupte dure în Aleppo și alte sate vestice.
Pe 29 ianuarie, aviația turcă de la frontieră a tras într-un convoi ISIS în provincia Aleppo, ucigând 11 luptători ISIS și un emir ISIS. Rebelii au confirmat că au ucis un comandant secund al ISIS, Haji Bakr, care a fost șef al consiliului militar și fost ofițer militar din armata irakian din timpul regimului Saddam Hussein. În februrie, frontul al-Nusra s-a alăturat luptei în sprijinirea forțelor rebele, respingând forțele ISIS din Deir Ezzor. În martie, ISIS s-a retras în totalitate din Idlib. Pe 4 martie, ISIS s-a retras din orașul Azaz și satele învecinate, alegând să-și consolideze poziția în jurul orașului Raqqa anticipând escladarea luptei cu al-Nusra. Pe 19 august, Abu Abdullah al-Iraqi, un comandant ISIS care sprijinea teroriștii în organizarea atentatelor cu masine capcană a fost ucis de luptătorii Hezbollah. În Raqqa, armata siriană a preluat controlul asupra orașului Al-Ejeil. Între timp, oficialii occidentali cereau Turciei să nu mai permită teroriștilor ISIS s traverseze granița dintre Siria și Irak. A trecut mult timp până când americanii să realizeze că turcii nu aveau nicio intenție de a securiza granița, de aceea oficialii americani s-au decis să lucreze cu kurzii sirieni pentru a închide granița.
Intervenția Turciei
Pe 12 august 2016, forțele siriene democratice au capturat Mandbij de la ISIS. Pe 22 august, kurzii din YPG au capturat Ghwairan de sub controlul regimului. Pe 24 august 2016, Turcia a invadat Siria. Forțele turcești au captrut Jarabulus controlat de ISIS în cadrul operațiunii "Scutul Eufratului" . Guvernul sirian a denunțat intervenția că o violare a suveranității și că lupta împotriva terrismului nu se termină prin a anihila ISIS, ci prin a-l înlocui cu alte organizații teroriste susținute de Turcia.
Armistițiu
În decembrie 2016, forțele siriene au reapturat toate zonele rebele din Aleppo dup ani de lupte.Pe 15 decembrie, Assad a celebrat eliberarea orașului. Pe 29 decembrie Rusia, Turcia și Iran a anunțat un armistițiu general dintre guvernul sirian și opoziție printr-un acord trilateral, fiind permisă doar atacarea țintelor și unităților teroriste. ONU a raportat că 4 milioane de oameni în Damasc nu au acces la apă potabilă din cauza afectării infrastructurii. Forțele guvernamntale au capturat Wadi Barada rezolvand problema aprovizionării apei. Pe 14 februarie 2017,armistițiul a fost încălcat în urmă ciocnirilor dintre rebeli și regim în Daraa. Pe 23 februarie a fost organizată conferință de pace de la Geneva. Pe 23 februarie, turcii au capturat Al-Bab de la ISIS. Pe 17 martie, sirieniii au tras cu rachete S-200 asupra avioanelor israeliene ce zburau deasupra înălțimilor Golan. Pe 23 martie, forțele siriene democratice au debacat pe pensinsula la vest de Raqqa prin bărci și elicoptere prin a tăia accesul spre Raqqa spre care avea să între Armata Siriană Arabă.
Înfrângerea teroriștilor
Pe 6 decembrie 2017, guvernul rus a declarat că Siria a fost eliberată în totalitate de ISIS. Pe 11 decembrie, președintele Vladimir Putin a vizitat baza rusească din Siria, anunțat retragerea parțială a forțelor ruse din Siria. Pe 26 decembrie, ministrul apărării Sergey Shoigu a declarat că va amplasa permanent forțe militare rusești în portul Tartus și aeroportul Hmeymim. Serghey Lavrov, ministrul de externe, a luat în considerare că trupele americane să părăsească Siria odată ce teroriștii vor fi anihilați.
Atacuri chimice
Pe 4 aprilie 2017 a fost comis atacul chimic la Khan Shaykhun, în Idlib. S-a raportat că guvernul sirian a bombardat zona cu arme chimice asupra populației, eliberând un gaz toxic, inclusiv sarin, ucigând 74 de oameni și rănind alți 557. În urmă investigației condusă de SUA, Marea Britanie, Turcia, Franța, Arabia Saudită și Israel, atacul i-a fost atribuit forțelor regimului sirian. Assad a negat că a folosit arme chimice, iar Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că aviația siriană a bombardat depozite ale forțelor rebele ce conțineau de arme chimice. În dimineață zilei de 7 aprilie 2017, nu înainte de a avertiza forțele militare rusești, SUA a lansat 59 de rachete de croazieră din Marea Mediterana asupra bazei aeriene Shayrat din Siria ce aparținea guvernului sirian. Bombardamentul a fost ordonat de președintele american Donald Trump că răspuns direct pentru atacul chimic de la Khan Shaykhun. A fost prima acțiune militară unilaterală efectuată de SUA asupra forțelor guvernului sirian Ba'athis.
Lovitura lui Trump
Pe 11 aprilie 2018, Președintele american Trump a avertizat Rusia printr-o postare de pe Twitter că va bombarda Siria , adăugând că "Rusia nu ar trebui să fie partener cu un animal care își ucide oamenii" și că va lovi Siria cu rachete. Avertismentul președintelui american vine la scurt timp după ce ambasadorul Rusiei în Libia, Alexander Zasypkin, a declarat că orice rachetă lansată de SUA către Siria va fi doborâtă, iar bazele de lansare vor fi atacate. La scurt timp după, flota rusă s-a retras din portul Tartus anticipând atacul.
Pe 13 aprilie, Donald Trump a anunțat că a bombardat Siria, alături de aliații săi, Președintele Franței Emmanuel Macron, și premierul Marii Britanii Theresa May.
Țintele stabilite de Pentagon au fost centrul de cercetare Barzah din Damasc, fiind lovit de 57 de rachete Tomahawk și 19 rachete JASSM, complexul de depozite cu arme chimice Him Shinshar, cât și compexul de buncăr cu arme chimice din Homs, fiind lovite de 9 rachete Tomhawk, 8 rachete Storm Shadow, 3 rachete MdCN și 9 rachete SCALP.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România a semnat miercuri un acord cu Statele Unite pentru un împrumut în valoare de 920 de milioane de dolari destinat modernizării capabilităților militare.
În cadrul unui eveniment al armatei britanice de săptămâna aceasta, Rheinmetall a dezvăluit publicului noul tanc de luptă principal Challenger 3 al Regatului Unit. Având un blindaj îmbunătățit și un tun cu țeavă lisă de 120 mm vehiculul de luptă este considerat de compania germană drept cel mai avansat tanc din cadrul armatelor statelor NATO.
După ce „operațiunea militară specială” de cucerire a Kievului s-a transformat într-un adevărat război de uzură în tranșee ce se întinde deja de aproape trei ani, pierderile înregistrate de ambele părți sunt uriașe. Nu doar în număr de victime ci și în tehnică pierdută.
Președintele României Klaus Iohannis a înștiințat Parlamentul că a aprobat dislocarea în țara noastră a unui contingent de Forțe navale pentru Operații Speciale (FOS) americane. Acestea vor contribui la securitatea țării noastre și vor lucra, coopera și antrena alături de FOS român.
România are în vedere achiziția de elicoptere de atac și multirol în următorii ani, într-un program major pentru Forțele Terestre ce se va întinde și în deceniului următor. Una dintre propuneri este legendarul elicopter Black Hawk, produs de americanii de la Lockheed Martin în Polonia în cadrul companiei PZL Mielec, parte a Lockheed. Despre Black Hawk și propunerea pentru Armata României, DefenseRomania a discutat cu oficialii PZL Mielec.
Gigantul coreean Hanwha se pregătește să prezinte planul de offset pentru contractul în urma căruia va livra 54 de obuziere K9 Tunetul către Armata României.
Presa rusă a anunțat că, pe 16.09.2024, pe portalul oficial de Internet cu informații juridice, a fost publicat un decret al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, prin care se stabilesc efectivele Forțelor Armate la 2.390.000 de persoane, între care 1.500.000 de militari.
Pe 14 septembrie, în cadrul ceremoniei desfășurate la Belgrad pentru promovarea unor cadre militare din Armata sârbă, președintele Aleksandar Vucic a anunțat că Serbia va introduce în curând serviciul militar obligatoriu pentru bărbați.
România a achiziționat un batalion de tancuri americane Abrams M1A2, dar în următorii ani acestea vor mai fi completate cu alte tancuri. Experții explică de ce e bine ca următoarele batalioane să fie un alt tip.
Ucraina folosește intens tancuri occidentale, deși în continuare greul cade pe tancurile de producție sovietică, multe dintre ele livrate de state care aveam în arsemnal asemenea tehnică.
DefenseRomania a fost în Polonia unde a avut mai multe întrevederi cu înalți oficiali polonezi, dar și cu experți din domeniul militar, în cadrul cărora s-a abordat situația de securitate din regiune, relațiile bilaterale româno-poloneze, precum și programul extrem de ambițios de înzestrare al Armatei Poloniei.
DefenseRomania a discutat cu reprezentanți ai Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ), în cadrul expoziției de armament MSPO care are loc la Kielce, în Polonia. Iar un produs interesant care ne-a fost prezentat a fost mașina de luptă Borsuk.
Coreea e una din cele mai importante prezențe în Europa, unde are contracte în derulare în mai multe state, inclusiv Polonia sau România. Pe lângă timpul de livrare excelent al tehnicii și pe lângă un foarte bun raport calitate-preț, coreenii au și politica de a transfera masiv tehnologie.
E greu de crezut, dar chiar și azi, la aproape o lună de la operațiunea Kursk, intrarea Armatei Ucrainei pe teritoriul Rusiei, există multe state europene care ezită să dea undă verde ucrainenilor să folosească împotriva țintelor militare din Rusia echipament militar livrat de țările respective.
Tancul de luptă principal chinezesc VT-4 și-a dovedit cu succes performanțele în timpul unor teste efectuate în Algeria. În timpul evaluărilor riguroase, tancul a trecut cu brio testele de tragere de la mare distanță, cu o rată de succes de 100%. Acesta s-a dovedit a fi rezistent parcurgând continuu 500 de kilometri. De asemenea, și-a demonstrat capacitatea de a trage eficient în diverse condiții.
România are în derulare mai multe programe de înzestrare cu tehnică de ultimă generație. Iar unul din acestea se referă la lansatoarele de artilerie HIMARS, devenite cu adevărat celebre la nivel mondial în războiul împotriva Ucrainei declanșat de Federația Rusă.
SUA au atribuit companiei General Dynamics Land Systems (GDLS), producătorul tancurilor Abrams, un contract pentru a începe proiectarea unei noi generații de tancuri. E vorba de AbramsX (Abrams X). Noul tanc va dispune de tehnologii cum nu s-au mai văzut, dar producția sa naște o adevărată dezbatere în America.
Forțele pentru Operații Speciale reprezintă elita Armatei României. Însă la fel ca în toate structurile de forță din cadrul Armatei avem din păcate și aici o criză de personal și plecări din FOS. Cum și de ce s-a ajuns aici?
Slovacia, țară vecină cu Ucraina, caută să-și sporească capacitățile de apărare aeriană.
Gigantul coreean Hanwha Aerospace a deschis primul centru de producție pentru mașinile de luptă Redback, din afara Asiei.
Acest exercițiu multinațional anual al NATO are drept scop consolidarea capacităților de cooperare și coordonare ale forțelor pentru operaţii speciale din cadrul statelor membre NATO. În acest an, au participat peste 1 400 de soldați din 14 state membre din flancul estic.
În zbuciumata sa istorie Polonia a fost împărțită de mai multe ori. Invadată ultima oară în 1939, moment care a dat naștere și celui de-al Doilea Război Mondial, Polonia azi a setat pentru anul viitor un prag de 5% din PIB pentru Apărare și a demarat programe de înzestrare care vor transforma Armata poloneză în cea mai puternică forță terestră din Europa.
Ministerul Apărării din Federația Rusă a comandat deja primul lot de tancuri T-90M Proryv care vor dispune de noul complex de protecție activă Arena-M.
Canalul de televiziune britanic Sky News a confirmat, pe 15.08.2024, citând surse proprii, că Forțele Armate ale Ucrainei au întrebuințat în timpul atacului asupra regiunii Kursk tancuri Challenger 2 furnizate de Marea Britanie.
Uzina Mecanică București (UMB), într-o postare care anunțat Olimpiada Tanchiștilor care a avut loc recent la poligonul din Smârdan, a anunțat și faptul că cea mai nouă versiune a tancului TR-84 va intra recent în faza finală de omologare.
În noapte dinspre 6 spre 7 august 2024 forțele de apărare ale Ucrainei au declanșat o operațiune ambițioasă în adâncimea teritoriului rus, operațiune denumită de media internațională Kusrk 2.0.
Belarusul face presiuni militare asupra Ucrainei pe fondul ofensivei surpriză a trupelor ucrainene în regiunea Kursk. Președintele Belarusului a dat instrucțiuni de consolidare a grupării de trupe pe direcțiile tactice Gomel și Mozyr. Declarații de presă pe acest subiect au fost făcute, în după-amiaza de 10 august, de ministrul belarus al apărării, Viktor Khrenin, potrivit agenției de presă belaruse BELTA.
Elbit Systems Ltd. (NASDAQ: ESLT și TASE: ESLT) a anunțat astăzi că a semnat un contract în valoare de aproximativ 130 milioane de dolari pentru furnizarea de sisteme de protecție activă Iron Fist (APS) către BAE Systems Hägglunds.
Ținta, aflată la aproximativ 50 de km, a fost lovită cu o precizie remarcabilă de proiectilul ghidat Excalibur lansat de obuzierul autopropulsat K9.
O unitate de forțe pentru operaţii speciale a armatei ucrainene a încercat o incursiune amfibie îndrăzneață pe teritoriul ocupat de Rusia la gura de vărsare a fluviului Nipru în primele ore ale zilei de marți, 6 august. ''Unitatea pentru Acțiuni Active Artan'' și Serviciul de Informații Militare (GUR) au desfășurat o operațiune pe mica insulă Tendra Spit, ocupată temporar în partea de nord a Mării Negre.
Hamas a eliberat șase ostatici israelieni sâmbătă în Gaza, în al șaptelea schimb contra eliberării de deținuți palestinieni din cadrul armistițiului intrat în vigoare pe teritoriul palestinian pe 15 ianuarie, după 15 luni de război distructiv.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
În cadrul Defense Tech Innovations Forum 2025 din Kiev, a fost prezentată pentru prima dată racheta de croazieră ucraineană ”Трембіта” (Trembita sau Trîmbița), a cărei dezvoltare a început în 2023.
Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, în cadrul unui interviu acordat recent, a subliniat că din discuțiile pe care le-a purtat cu partea americană nu doar că SUA nu se vor retrage din România, dar își vor întări prezența în bazele de aici.
România achiziționează armament de ultimă generație pentru avioanele sale de luptă F-16 Fighting Falcon.
Donald Trump a anunțat vineri că îl înlocuiește pe șeful Statului Major Interarme al armatei SUA, punând capăt după mai puțin de doi ani mandatului celui mai înalt gradat din forțele armate, notează Agerpres și AFP.
În cadrul unui mesaj postat pe rețeaua de socializare X, trimisul președintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a descris vineri (21.02.2025) discuțiile sale cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ca fiind “extinse și pozitive”, adăugând că a purtat convorbiri și cu “echipa de securitate talentată” a lui Zelenski de la Kiev. Kellogg a spus, de asemenea, că președintele ucrainean este “un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”.
CEO-ul companiei Saab crede că avioanele de luptă JAS 39 Gripen vor ajunge în Ucraina, dar ar trebui să fie un program pe termen lung. Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen pentru Ucraina Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen Ucrainei, care a fost discutată pentru prima dată în 2023.
Schimbările survenite în contextul geopolitic actual vor necesita schimbări semnificative în ceea ce privește cheltuielile cu resursele militare, iar această situație trebuie bine înțeleasă. Dacă Statele Unite încetează în cele din urmă să acorde asistență militară Ucrainei, atunci țările europene vor trebui să își mărească asistența acordată ucrainenilor cu încă 100 până la 350 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția evenimentelor de pe câmpul de luptă.
Statele membre NATO au continuat în această săptămână cele mai mari exerciții de luptă din 2025, testându-și capacitatea de a desfășura rapid forțe de amploare la granița estică a alianței, în timp ce cresc îngrijorările cu privire la prezenţa militară a Statele Unite pe bătrânul continent.
La 20 februarie 2025, compania Pratt & Whitney, o filială cheie a RTX, a anunțat că a obținut un contract semnificativ, în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari, pentru a asigura mentenanța continuă a motoarelor F119 care echipează flota de avioane de luptă F-22 a Forțelor Aeriene ale SUA. Acest contract pe trei ani este conceput pentru a spori disponibilitatea operațională a peste 400 de motoare F119 care au depășit împreună 900 000 de ore de zbor ale motoarelor, determinând în același timp reduceri de costuri la nivelul întregii flote.
La scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit despre „oportunități incredibile de parteneriat cu rușii”, după discuțiile cu o delegație rusă condusă de omologul său Serghei Lavrov, el i-a sunat pe oficiali europeni.
Rusia și SUA au deschis oficial canale diplomatice abia săptămâna aceasta. Neoficial, s-ar părea că discuțiile între cele două părți au loc de câteva luni.
România va deține anul acesta trei escadrile complete de F-16 Fighting Falcon urmând ca modernizarea F-urilor să se facă la Aerostar Bacău.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Cercetătorii de la Microsoft, cu sprijinul Agenţiei pentru Proiecte de Cercetare Avansate în domeniul Apărării (DARPA) din SUA, au anunțat dezvoltarea unui circuit integrat pentru computerele cuantice, care ar putea duce la dezvoltarea de instrumente de inteligență artificială bazate pe mult mai puține resurse și energie.
Exercițiile militare recente ale Chinei în apropiere de Taiwan nu au fost manevre obișnuite, ci un „test de unificare forțată” a insulei cu China continentală.
SUA ar fi întrerupt vânzările și livrările de arme către Ucraina, a afirmat joi un deputat ucrainean. Deputatul ucrainean Roman Kostenko, care lucrează ca secretar al Comisiei pentru Securitate Națională, Apărare și Informații din Rada Supremă a Ucrainei , a declarat că unele companii implicate în vânzarea și livrarea de arme către Ucraina așteaptă decizii politice, dar motivul exact al suspendării nu este clar.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, a cerut Ucrainei să „îndulcească tonul” în comunicarea sa cu guvernul SUA și să analizeze din nou „foarte atent” acordul privind vânzarea resurselor de minereuri rare propus de administrația Trump. Waltz a declarat acest lucru într-un interviu acordat FoxNews pe 20 februarie.
A apărut prima imagine confirmată a unui F-16AM Fighting Falcon ucrainean care se întoarce dintr-o misiune de atac, marcând o etapă importantă în evoluția capacităților de luptă aeriană ale Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt în criză de rachete pentru sistemele Patriot fabricate în SUA, în timpul unei conferințe de presă pe fondul negocierilor în curs între SUA și Rusia. Acesta a povestit o discuție cu unul dintre comandanții săi, care a semnalat o situație critică.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
Aliații europeni sunt avertizați să-și dubleze producția de arme pentru a se pregăti de război.
Premierul britanic Keir Starmer urmează să îi propună președintelui american Donald Trump, săptămâna viitoare, la Washington, un plan prin care solicită desfășurarea a 30 000 de trupe europene în Ucraina pentru a menține o încetare a focului. Propunerea urmărește să contribuie la stabilizarea situației din Ucraina, trupele europene urmărind orice acord de încetare a focului.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a reafirmat hotărârea țării sale de a lupta împotriva agresiunii ruse, subliniind că Ucraina a rezistat celui mai teribil atac militar din istoria modernă a Europei.
În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.
Un avion de vânătoare Su-27S ucrainean a fost fotografiat recent cu o nouă schemă de camuflaj, conform unor rapoarte recente apărute pe diferite canale de X (ex-Twitter) care analizează războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.
Autoritatea pentru Concurență din Europa investighează oportunitatea achiziției de către Safran a Collins Aerospace.
Președintele rus Vladimir Putin a lăudat discuțiile ruso-americane de la Riad. Americanii au acționat fără prejudecăți, iar rezolvarea războiului împotriva Ucrainei este prioritatea Rusiei, a spus el.
După ce a apărut informația că șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat că Rusia a cerut SUA ca România să revină în sfera ei de influență, fostul ministru de Externe a lămurit problema.