Ca urmare a conflictului de anul trecut, Armenia a semnat un acord de pace prin care a cedat controlul asupra a peste 120 de oraşe şi sate din disputata regiune Nagorno-Karabah către Azerbaidja. Acordul a avut loc cu medierea Rusiei și a pus capăt la şase săptămâni de confruntări. Din teritoriile cedate face parte şi oraşul Shushi, numit Shusha de către azeri, care are o importanţă strategică.
Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.
A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. Reluarea conflictului anul trecut a fost cel mai grav incident dintre cele două state din ultimii 30 de ani.
Ambasadorul Armeniei la București ne-a acordat un interviu în care a vorbit despre cele petrecute. Armenia denunță operațiune azeră fără precedent prin amploarea forței folosite și a tehnicii militare moderne, dar și prin prisma faptului că Turcia s-a implicat direct în conflict prin „plasarea de mercenari” din Orient în Nakorno-Karabah.
DefenseRomania: Care sunt consecințele agravării situației din Nagorno-Karabakh în toamna anului trecut?
Ostilitățile la scară largă, inițiate de Azerbaidjan, la sfârșitul lunii septembrie 2020, au fost fără precedent atât prin amploarea lor și uzului de forță, cât și prin noile metode de desfășurare a operațiunilor militare și tehnica modernă folosită. Fără precedent a fost și implicarea, de partea Azerbaidjanului, a țării vecine, Turcia. Aceasta a plasat în Azerbaidjan teroriști internaționali din Orientul Apropiat, implicați în ostilitățile desfășurate împotriva armenilor în Nagorno-Karabakh.
De fapt, cred că ne-am confruntat, pentru prima oară în istorie, cu fenomenul folosirii teroriștilor internaționali în spațiul politic european; atunci când un stat partener UE – Turcia, susținând un alt stat partener UE și membru al Parteneriatului Estic – Azerbaidjan, a folosit mercenari în operațiunile militare îndreptate împotriva armenilor din Nagorno-Karabakh și a unui alt stat-membru al Parteneriatului Estic – Armenia. Și există multiple dovezi în acest sens din partea unor importanți lideri politici, state și instituții, cea mai recentă fiind adoptarea de către Parlamentul European a documentului ce demonstra implicarea directă a Turciei de partea Azerbaidjanului.
Ostilitățile în regiunea Nagorno-Karabakhului au luat sfârșit prin semnarea unui document trilateral între Armenia, Azerbaidjan și Rusia la 10 noiembrie 2020. Urmare a acestei Declarații, în regiunea de conflict a Nagorno-Karabakhului au fost plasate trupe rusești de menținere a păcii și au fost inițiate contacte între părți pentru deschiderea comunicațiilor.
Cu toate acestea, unele prevederi ale acestei Declarații, în special paragraful 8, în care este stipulat că toți civilii și militarii aflați în captivitate trebuie eliberați, nu sunt pe deplin respectate de partea azeră, având în vedere că unii prizonieri de război și civili continuă să fie ținuți în Azerbaidjan. Mai mult decât atât, în timpul operațiunilor militare au fost înregistrate acte de violență și atitudine inumană la adresa militarilor și civililor, au fost distruse nu doar monumente istorice și arhitecturale armenești de importanță culturală și religioasă, dar și edificii civile (precum spitale, maternități, școli). O parte a acestor monumente a rămas pe teritoriile care au ajuns sub controlul Azerbaidjanului, iar soarta lor este incertă, motiv pentru, care aceste chestiuni rămân, în continuare, în atenția structurilor și organizațiilor corespunzătoare, inclusiv a UNESCO.
DefenseRomania: Care sunt perspectivele soluționării politice a conflictului?
În baza Declarației semnate pe 10 noiembrie 2020 au încetat ostilitățile și a fost instaurat regimul de încetare a focului. Totuși, elementul-cheie al conflictului din Nagorno-Karabakh – problema statutului său, trebuie determinat în cadrul activității celor trei țări ce co-prezidează grupul de la Minsk al OSCE, Federația Rusă, Republica Franceză și Statele Unite ale Americii. Toate cele trei țări au confirmat necesitatea soluționării definitive a conflictului respectând Principiile de Bază elaborate de acestea. O dovadă elocventă în acest sens este declarația în cadrul OSCE, comentată și de reprezentanții celor trei țări co-prezidatoare.
La fel de important este și faptul că la fel ca în anii anteriori, această poziție a celor trei state ce co-prezidează grupul de la Minsk al OSCE este susținută și de Uniunea Europeană și țările membre, dar și structurile europene. Am menționat deja documentele adoptate de Parlamentul European, la care se adaugă și Rapoarte anuale privind Implementarea Politicii Comune Externe și de Securitate și a Politicii Comune de Securitate și Apărare, în care este redat sprijinul pentru activitatea grupului de la Minsk al OSCE. În același spirit a fost adoptată și Declarația comună din 2 februarie a Președinților Delegației pentru relațiile cu Caucazul de Sud, europarlamentarul Marina Kaljurand, raportorul permanent al Parlamentului European pentru Armenia, eurodeputatul Andrey Kovatchev și raportorul permanent al Parlamentului European pentru Azerbaidjan, europarlamentarul Željana Zovko, despre necesitatea reluării negocierilor privind soluționarea conflictului din Nagorno-Karabakh. În această Declarație, este din nou sublinitată necesitatea efectuării schimbului de prizonieri de război, a păstrării patrimoniului cultural, dar și a altor solicitări de ordin umanitar, condiții care pot duce spre activizarea negocierilor pentru soluționarea conflictului din Nagorno-Karabakh, așa cum prevăd principiile de bază privind soluționarea, propuse de co-președinții grupului OSCE de la Minsk.
DefenseRomania: În timpul conflictului, dar și ulterior, România, alături de alte state UE a invocat necesitatea unei implicări mai active a Uniunii Europene în soluționarea conflictelor înghețate din spațiul ex-sovietic.
E adevărat, ultima escaladare militară în conflictul din Nagorno-Karabakh a condus spre mai multe reacții venite din partea țărilor UE-partenere, privind evitarea ostilităților în cadrul conflictelor armate, inclusiv în spațiul ex-sovietic.
În acest context, România a venit cu o propunere, ce a fost susținută de zece țări UE, în concordanță cu abordările generale UE, referitoare la evitarea reizbucnirii operațiunilor militare și desfășurarea negocierilor în cadrul”formatului existent”, care, în cazul Nagorno-Karabakhului, este formatul co-președinților grupului de la Minsk al OSCE.
Aș dori să subliniez, în acest context, că partea armeană a apreciat foarte mult îndemnurile României și a altor state-UE spre încetarea imediată a ostilităților și revenirea la o soluționare pe cale pașnică a conflictului.
În egală măsură, suntem recunoscători părții române pentru sprijinul financiar oferit prin Crucea Roșie Internațională, în valoare de 30.000 euro, pentru ajutorarea persoanelor care au avut de suferit în urma operațiunilor militare recente din Nagorno-Karabakh. Acest sprijin reprezintă un gest de umanitate important din partea României și nu doar la nivel de stat. În acest context, de remarcat este faptul că persoanele, care au avut de suferit în urma ostilităților au fost susținute prin acordarea de sprijin financiar și umanitar atât datorită eforturilor organizațiilor diasporale locale, dar și a persoanelor particulare, cetățeni români și nu doar de origine armeană. Acest sprijin a fost cu atât mai important cu cât a contribuit la alinarea greutăților celor suferinzi în zona de conflict.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În urma anunțului de noi tarife de către SUA, care vor afecta și țările europene, diplomația ungară a criticat Uniunea Europeană.
Guvernul ungar a anunțat joi că a decis să se retragă din acordul privind Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru care CPI a emis un mandat de arestare, a sosit în țară pentru o vizită de stat.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr a participat în zilele de 2 și 3 aprilie, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din țările membre ale Uniunii Europene, care a avut loc la Varșovia, în Polonia.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținut o declarație de presă (joi, 3 aprilie), la ora 6 dimineața (ora României), din Samarkand, Uzbekistan, în urma anunțului cu privire la noi tarife globale anunțate de Statele Unite.
Ambasadorul ucrainean în Polonia, Vasyl Bodnar, a stârnit indignare declarând că țările care nu își trimit trupele în Ucraina ca parte a unei „misiuni de menținere a stabilității” nu vor putea lua parte la reconstrucția postbelică a țării.
Ministrul Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României privind posibilitatea ca militari activi, aflați în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo.
Oficial, partea rusă nu a acceptat și nici nu a respins încetarea focului; negocierile sunt încă în desfășurare. O serie de politicieni ucraineni și ruși au comentat propunerea. Partea rusă aude, însă, și opinii negative. Ryabkov este unul dintre criticii propunerii americane.
Statele Unite trimit un al doilea portavion în Orientul Mijlociu, a anunțat marți purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, Sean Parnell, invocând protecția fluxurilor comerciale în regiune, relatează Agerpres, AFP și Reuters. E vorba de portavionul USS Carl Vinson.
O brigadă germană de blindate a intrat în serviciu în Lituania, pe flancul estic al NATO.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Uniunea Europeană va fi pregătită să ia măsuri de represalii împotriva tarifelor comerciale ale SUA, dacă este necesar. Acest lucru este raportat de agenția Reuters.
China și Rusia vor fi „prieteni pentru totdeauna, niciodată dușmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi într-o declarație publicată marți în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat, de asemenea, semnele de normalizare a relațiilor dintre Washington și Moscova.
Ungaria a intrat sub lupa Berlinului, atitudinea aproape frățească față de Rusia - în contextul războiului din Ucraina - i-ar putea aduce lui Orban un răspuns european mai puternic.
Este știut faptul că vecinii ungari ”au pus talpă” la toate sancțiunile UE privind Rusia și au urmărit doar propriul beneficiu economic (cumpărând în continuare gaze) în dauna unității europene.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
Un tribunal francez a găsit-o pe liderul Raliului Național (RN) de extremă dreapta, Marine Le Pen, vinovată de deturnare de 470.000 de euro de la Parlamentul European.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și tarife secundare dacă Teheranul nu ajunge la un acord cu Washingtonul cu privire la programul său nuclear.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
O limuzină Aurus Senat, care face parte din flota oficială a președintelui rus Vladimir Putin, a luat foc pe străzile Moscovei pe 29 martie.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă că alianţa de securitate dintre ţara sa şi Japonia "va continua să fie piatra de temelie a păcii şi prosperităţii" în Indo-Pacific, la un eveniment de comemorare a 80 de ani de la Bătălia de la Iwo Jima
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Vicepreşedintele american JD Vance a criticat aspru presupusa lipsă de acţiune a Danemarcei în Groenlanda, pe care Donald Trump a reafirmat că vrea să o anexeze, în cursul vizitei sale vineri la singura bază militară americană din teritoriu, relatează Agerpres și AFP.
Vicepreședintele SUA JD Vance și soția sa au aterizat vineri, 28 martie, la stația spațială militară americană Pituffik din nord-vestul Groenlandei. Vizita lui Vance pe insula arctică a iritat politicienii din Groenlanda și Danemarca, apărând în peisajul politic global ca un nou exemplu a nivelului la care se poate ajunge atunci când oameni mici conduc o țară mare.
La summitul de la Paris de săptămâna aceasta, Ucraina a reușit să primească acceptul statelor europene privind accesul la datele de informații, a dezvăluit președintele Zelenski, în timpul unui briefing.
CEO-ul Armin Papperger a vizitat vineri uzina Volkswagen din Osnabrück, ca parte a unei delegații a principalului producător de muniție din Europa. Demersurile se înscriu într-o serie întreagă de acțiuni și declarații care prefigurează investiții majore în industria europeană de apărare.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Vineri, 28 martie 2025 a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele Interimar al României, Ilie Bolojan.
În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
