Ca urmare a conflictului de anul trecut, Armenia a semnat un acord de pace prin care a cedat controlul asupra a peste 120 de oraşe şi sate din disputata regiune Nagorno-Karabah către Azerbaidja. Acordul a avut loc cu medierea Rusiei și a pus capăt la şase săptămâni de confruntări. Din teritoriile cedate face parte şi oraşul Shushi, numit Shusha de către azeri, care are o importanţă strategică.
Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.
A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. Reluarea conflictului anul trecut a fost cel mai grav incident dintre cele două state din ultimii 30 de ani.
Ambasadorul Armeniei la București ne-a acordat un interviu în care a vorbit despre cele petrecute. Armenia denunță operațiune azeră fără precedent prin amploarea forței folosite și a tehnicii militare moderne, dar și prin prisma faptului că Turcia s-a implicat direct în conflict prin „plasarea de mercenari” din Orient în Nakorno-Karabah.
DefenseRomania: Care sunt consecințele agravării situației din Nagorno-Karabakh în toamna anului trecut?
Ostilitățile la scară largă, inițiate de Azerbaidjan, la sfârșitul lunii septembrie 2020, au fost fără precedent atât prin amploarea lor și uzului de forță, cât și prin noile metode de desfășurare a operațiunilor militare și tehnica modernă folosită. Fără precedent a fost și implicarea, de partea Azerbaidjanului, a țării vecine, Turcia. Aceasta a plasat în Azerbaidjan teroriști internaționali din Orientul Apropiat, implicați în ostilitățile desfășurate împotriva armenilor în Nagorno-Karabakh.
De fapt, cred că ne-am confruntat, pentru prima oară în istorie, cu fenomenul folosirii teroriștilor internaționali în spațiul politic european; atunci când un stat partener UE – Turcia, susținând un alt stat partener UE și membru al Parteneriatului Estic – Azerbaidjan, a folosit mercenari în operațiunile militare îndreptate împotriva armenilor din Nagorno-Karabakh și a unui alt stat-membru al Parteneriatului Estic – Armenia. Și există multiple dovezi în acest sens din partea unor importanți lideri politici, state și instituții, cea mai recentă fiind adoptarea de către Parlamentul European a documentului ce demonstra implicarea directă a Turciei de partea Azerbaidjanului.
Ostilitățile în regiunea Nagorno-Karabakhului au luat sfârșit prin semnarea unui document trilateral între Armenia, Azerbaidjan și Rusia la 10 noiembrie 2020. Urmare a acestei Declarații, în regiunea de conflict a Nagorno-Karabakhului au fost plasate trupe rusești de menținere a păcii și au fost inițiate contacte între părți pentru deschiderea comunicațiilor.
Cu toate acestea, unele prevederi ale acestei Declarații, în special paragraful 8, în care este stipulat că toți civilii și militarii aflați în captivitate trebuie eliberați, nu sunt pe deplin respectate de partea azeră, având în vedere că unii prizonieri de război și civili continuă să fie ținuți în Azerbaidjan. Mai mult decât atât, în timpul operațiunilor militare au fost înregistrate acte de violență și atitudine inumană la adresa militarilor și civililor, au fost distruse nu doar monumente istorice și arhitecturale armenești de importanță culturală și religioasă, dar și edificii civile (precum spitale, maternități, școli). O parte a acestor monumente a rămas pe teritoriile care au ajuns sub controlul Azerbaidjanului, iar soarta lor este incertă, motiv pentru, care aceste chestiuni rămân, în continuare, în atenția structurilor și organizațiilor corespunzătoare, inclusiv a UNESCO.
DefenseRomania: Care sunt perspectivele soluționării politice a conflictului?
În baza Declarației semnate pe 10 noiembrie 2020 au încetat ostilitățile și a fost instaurat regimul de încetare a focului. Totuși, elementul-cheie al conflictului din Nagorno-Karabakh – problema statutului său, trebuie determinat în cadrul activității celor trei țări ce co-prezidează grupul de la Minsk al OSCE, Federația Rusă, Republica Franceză și Statele Unite ale Americii. Toate cele trei țări au confirmat necesitatea soluționării definitive a conflictului respectând Principiile de Bază elaborate de acestea. O dovadă elocventă în acest sens este declarația în cadrul OSCE, comentată și de reprezentanții celor trei țări co-prezidatoare.
La fel de important este și faptul că la fel ca în anii anteriori, această poziție a celor trei state ce co-prezidează grupul de la Minsk al OSCE este susținută și de Uniunea Europeană și țările membre, dar și structurile europene. Am menționat deja documentele adoptate de Parlamentul European, la care se adaugă și Rapoarte anuale privind Implementarea Politicii Comune Externe și de Securitate și a Politicii Comune de Securitate și Apărare, în care este redat sprijinul pentru activitatea grupului de la Minsk al OSCE. În același spirit a fost adoptată și Declarația comună din 2 februarie a Președinților Delegației pentru relațiile cu Caucazul de Sud, europarlamentarul Marina Kaljurand, raportorul permanent al Parlamentului European pentru Armenia, eurodeputatul Andrey Kovatchev și raportorul permanent al Parlamentului European pentru Azerbaidjan, europarlamentarul Željana Zovko, despre necesitatea reluării negocierilor privind soluționarea conflictului din Nagorno-Karabakh. În această Declarație, este din nou sublinitată necesitatea efectuării schimbului de prizonieri de război, a păstrării patrimoniului cultural, dar și a altor solicitări de ordin umanitar, condiții care pot duce spre activizarea negocierilor pentru soluționarea conflictului din Nagorno-Karabakh, așa cum prevăd principiile de bază privind soluționarea, propuse de co-președinții grupului OSCE de la Minsk.
DefenseRomania: În timpul conflictului, dar și ulterior, România, alături de alte state UE a invocat necesitatea unei implicări mai active a Uniunii Europene în soluționarea conflictelor înghețate din spațiul ex-sovietic.
E adevărat, ultima escaladare militară în conflictul din Nagorno-Karabakh a condus spre mai multe reacții venite din partea țărilor UE-partenere, privind evitarea ostilităților în cadrul conflictelor armate, inclusiv în spațiul ex-sovietic.
În acest context, România a venit cu o propunere, ce a fost susținută de zece țări UE, în concordanță cu abordările generale UE, referitoare la evitarea reizbucnirii operațiunilor militare și desfășurarea negocierilor în cadrul”formatului existent”, care, în cazul Nagorno-Karabakhului, este formatul co-președinților grupului de la Minsk al OSCE.
Aș dori să subliniez, în acest context, că partea armeană a apreciat foarte mult îndemnurile României și a altor state-UE spre încetarea imediată a ostilităților și revenirea la o soluționare pe cale pașnică a conflictului.
În egală măsură, suntem recunoscători părții române pentru sprijinul financiar oferit prin Crucea Roșie Internațională, în valoare de 30.000 euro, pentru ajutorarea persoanelor care au avut de suferit în urma operațiunilor militare recente din Nagorno-Karabakh. Acest sprijin reprezintă un gest de umanitate important din partea României și nu doar la nivel de stat. În acest context, de remarcat este faptul că persoanele, care au avut de suferit în urma ostilităților au fost susținute prin acordarea de sprijin financiar și umanitar atât datorită eforturilor organizațiilor diasporale locale, dar și a persoanelor particulare, cetățeni români și nu doar de origine armeană. Acest sprijin a fost cu atât mai important cu cât a contribuit la alinarea greutăților celor suferinzi în zona de conflict.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Prim-ministrul Republicii Portugheze, Luis Montenegro, însoțit de reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării, a efectuat o vizită de lucru în România, vineri, 20 decembrie, în garnizoana Caracal, unde sunt dislocate trupe portugheze.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri Uniunea Europeană cu taxe vamale dacă blocul comunitar nu îşi reduce excedentul comercial în relaţiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz şi petrol american, transmite Agerpres și AFP
Guvernul ungar a acceptat cererea deputatului Marcin Romanowski și i-a acordat protecție internațională în temeiul Legii privind azilul – a declarat avocatul fostului ministru adjunct al justiției.
Economia Rusiei rămâne stabilă indiferent de presiunile externe. Creșterea economică ar putea ajunge la 3,9 până la 4 la sută din PIB în acest an, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conferințe de presă, un bilanț de sfârșit de an.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Ministerul Energiei al Moldovei a confirmat informații că Gazprom nu a rezervat capacitate de tranzit de gaze către Transnistria pentru ianuarie 2025.
Republica Moldova a anticipat astfel de presiuni și a declarat, din 16 decembrie, instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în faţa riscului întreruperii livrărilor de gaze ruseşti către regiunea separatistă Transnistria.
Avioanele de luptă olandeze F-35 au interceptat marți avioane de luptă și bombardiere ruși cu rachete supersonice, care survolau Marea Baltică.
Președintele României, conferință de presă la Bruxelles.
Modificarea va permite Alianței să pretindă un rol mai direct în sprijinirea Kievului.
Patru senatori americani, republicani şi democraţi, condamnă interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din România şi îşi exprimă sprijinul pentru ţara noastră în lupta pentru integritatea procesului electoral.
Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat luni, un acord privind achiziţia diviziei de soluţii pentru gospodării şi clienţi a companiei E.ON din România.
India ar putea face o alegere surpriză în privința viitoarelor aeronave de luptă pe care Forțele Aeriene doresc să le achiziționeze. Cele mai mari șanse pare să le aibă varianta propusă de Suedia, cu aeronava JAS-39 Gripen.
Preşedintele României, Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete de pensionare pentru magistrați.
Sâmbătă, petrolierul rusesc Volgoneft 212, care are la bord 4.000 de tone de produse petroliere s-a rupt în jumătate în strâmtoarea Kerci, lângă Peninsula Crimeea ucraineană. O oră mai târziu, petrolierul Volgoneft 239 a eșuat și el.
Moscova a amenințat în mod repetat cu noi anexări dacă Ucraina nu acceptă, practic, să capituleze.
Serviciul Securității de Stat din Abkhazia susține că a reținut un cetățean român, acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei.
Fostul fotbalist Kavelashvili devine președintele Georgiei, o lovitură adusă aspirațiilor europene ale micului stat din Caucazul de Sud.
Publicația Financial Times a informat, pe 13.12.2024, că Rusia își retrage o parte din forțele sale dislocate în Siria. Jurnaliștii britanici au ajuns la această concluzie în urma analizării unor imagini din satelit ale bazelor și coloanelor de echipamente militare.
Parlamentul sud-coreean a adoptat sâmbătă o moţiune de suspendare a preşedintelui Yoon Suk Yeol, ca urmare a încercării sale eşuate de a impune legea marţială în Coreea de Sud pe 3 decembrie, relatează AFP.
Forțele Terestre (US Army) și Marina (US Navy) au efectuat cu succes primul test de luptă al rachetei hipersonice cu rază lungă Dark Eagle.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, are în vedere o lovitură preventivă asupra Iranului pentru a opri programul nuclear în curs de desfășurare al Iranului.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit noul prim-ministru pe șeful partidului MoDem, Francois Bayrou, și i-a încredințat sarcina formării unui guvern, a anunțat Palatul Elysée într-un comunicat emis vineri.
Încetarea focului în războiul din Ucraina va fi subiectul principal al întâlnirii convocate miercurea viitoare la Bruxelles de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
La o întâlnire cu membrii guvernului de joi, președintele rus Vladimir Putin a cerut adoptarea unor măsuri extraordinare de sprijinire a companiilor rusești de exploatare a cărbunelui.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Preşedintele chinez Xi Jinping nu va participa la ceremonia de învestire a preşedintelui ales Donald Trump, care va avea loc pe 20 ianuarie la Washington, a informat vineri CBS News, transmit Agerpres și EFE.
Publicația Financial Times (FT) a informat, pe 12.12.2024, că membrii europeni ai NATO negociază o creștere a obiectivului anual de cheltuieli pentru apărare din cadrul alianței de la nivelul actual de 2% la 3% din produsul intern brut (PIB). Un acord în acest sens ar trebui să fie obținut până în iunie anul viitor, când va avea loc summitul anual al Alianței Nord-Atlantice în Olanda.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Guvernul a adoptat azi un proiect legislativ care reglementează combaterea dronelor în spațiul aerian al României.
Publicația Meduza din Letonia, specializată în problematica Federației Ruse și a fostelor state sovietice, a publicat pe 9 ianuarie un articol inedit privind faptul că tot mai multe persoane din rândul elitei politice ruse încep să își exprime nemulțumirea față de continuarea războiului din Ucraina.
Forțele Armate Sârbe utilizează o cantitate semnificativă de echipamente și arme de proveniență sovietică și rusă, inclusiv 14 avioane MiG-29 și 30 de tancuri T-72, precum și șase sisteme de apărare aeriană Pantsir. Având în vedere că Serbia nu mai poate conta pe Rusia pentru aprovizionarea cu arme, a fost necesar să caute surse alternative pentru a face rost de componentele necesare mentenanţei, după cum precizează generalul Milan Mojsilović, Șeful Statului Major al Forțelor Armate Sârbe, într-un interviu pentru cotidianul sârb Vecernje Novosti.
Elham Ahmed, co-președinte al Departamentului de Externe al administrației kurde, a declarat că sunt în desfășurare discuții pentru a securiza granițele din nordul Siriei cu participarea forțelor americane și franceze, subliniind că solicită Franței să o ajute la stabilirea unor relații bune cu Ankara, ca parte a eforturilor care vizează dezamorsarea unui conflict între Turcia și forțele kurde siriene susținute de Occident.
Un material video interesant a apărut recent pe reţele de socializare, în care un cont de pe X susține că prezintă o întâlnire între un Sukhoi rus și un F-35 italian. Deși data și locația nu sunt clare, pilotul rus care apare în materialul video sugerează că aeronava din dreapta sa este într-adevăr un F-35 din Forțele Aeriene Italiene.
Ștefan Dănilă, general (r.) cu patru stele, primul general de aviație care a deținut funcția de șef al Statului Major General al Armatei, semnează un text excelent cu privire la disputa care a divizat socitatea, cunoscută popular drept „armata obligatorie”.
Problemele faimoasei Brigăzi 155 Mecanizate din Ucraina provin din faptul că soldații săi trebuie să lupte cu doi inamici simultan: rușii, dar și comandamentul excesiv de centralizat ca moștenire a trecutului sovietic. Acest lucru a fost anunțat de agenția de presă AFP, care a prezentat un raport al unității care luptă în regiunea Donețk din estul Ucrainei.
Guvernul federal al Statelor Unite tocmai a anunțat oficial că România intră de astăzi în clubul select numit Visa Waiver. Începând cu 31 martie, anul acesta, românii pot călători în SUA fără vize. Acesta este evident un moment important şi fericit pentru toți românii, iar decizia Statelor Unite arată cât de puternică a devenit în timp legătura dintre România și SUA, a precizat ambasadorului României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook a Embassy of România to the United States of America.
Rusia afirmă că monitorizează îndeaproape situația cu Groenlanda, după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, a refuzat să excludă măsuri militare sau economice pentru a prelua controlul asupra teritoriului de la Danemarca. „Urmărim foarte îndeaproape evoluția destul de dramatică a situației, dar până acum, slavă Domnului, suntem la nivel de declarații”, a declarat joi reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Tranzacția prin care compania E.ON ar urma să fie preluată de MVM ar putea fi blocată din motive de securitate națională, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a făcut apel la „coaliția istorică” a aliaților să continue să sprijine Ucraina. „Această coaliție a fost alături de ei (armata ucraineană - n.a.) timp de aproape cei trei ani de război. Și nu trebuie să ne oprim acum”, a declarat Austin presei după cea de-a 25-a reuniune a Grupului Internațional de Contact pentru Sprijinul Apărării Ucrainei la baza Ramstein din Germania, pe 9 ianuarie.
Aviația militară a SUA întâmpină probleme în a pregăti un număr suficienți de piloți. Pentru a rezolva problema se testează soluții de cooperare cu mediul civil. Ar putea deveni cel mai mare parteneriat militar-civil pe această direcție, după o abordare similară din cel de-al Doilea Război Mondial (WWII).
China ar putea distruge sau neutraliza în Indo-Pacific Forțele Aeriene ale SUA și ale aliaților într-un ipotetic conflict, cu mult mai puține lovituri decât ar fi necesar în sens invers, susține un raport al think tank-ului american Hudson Institute.
Federația Rusă recurge la amenințări în cazul în care nu sunt respectate acordurile privind exclava rusă Kaliningrad, fostă Königsberg, care în 1945, după înfrângerea Germaniei naziste, a fost cedată Uniunii Sovietice în urma Conferinței de la Potsdam.
Bundeswehr și TAURUS Systems GmbH, un joint-venture între gigantul europea MBDA și firma suedeză Saab, au anunțat pe 20 decembrie 2024 că au semnat un contract pentru întreținerea și modernizarea rachetelor de croazieră aeriene TAURUS KEPD 350.
Pe 10 ianuarie, întreruperile de energie electrică din regiunea transnistreană vor avea loc o dată pe zi timp de 5 ore. Electricitatea va fi întreruptă între orele 18:00 și 23:00.
Intrarea României în programul american de scutire de vize - Visa Waiver - va fi celebrată vineri atât la Washington, cât şi la Bucureşti.
Mobilitatea navală, alături de alte măsuri de apărare, va juca un rol important pentru națiunile din indo-pacific în descurajarea unui posibil conflict cu China.
Anul trecut România a semnat contractul privind achiziția a 32 de avioane F-35 Lightning II, în cea mai modernă versiune posibilă, aflată azi în curs de dezvoltare.
O coaliţie internaţională ce vizează livrarea de drone pentru Ucraina, coordonată de Regatul Unit şi Letonia, va furniza 30.000 de noi drone Kievului, a anunţat joi Ministerul Apărării britanic, informează Agerpres și France Presse.
Ucraina a anunțat, pe 6 ianuarie 2025, o realizare majoră în urma utilizării unor dronelor navale, cunoscute și sub denumirea de vehicule de suprafață fără pilot (USV). Aceste platforme au fost folosite pentru prima dată ca baze de lansare pentru drone aeriene care au efectuat atacuri asupra unor ținte terestre rusești, distrugând un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1. Această operațiune marchează o schimbare semnificativă în contextul conflictului din Ucraina, care a devenit un teren de testare pentru forțele ucrainene în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de luptă autonome și a tacticilor inovatoare.
Reprezentantul special ales de Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a declarat că și-a stabilit obiectivul de a încerca să găsească o soluție la actualul război la scară largă, în 100 de zile de la învestirea noului președinte. Keith Kellogg a spus acest lucru într-un interviu, din 8 ianuarie, pentru Fox News, .
Patru lansatoare de rachete ale unor sisteme S-400 așteaptă să fie strămutate din Siria, iar cel mai probabil scenariul indica interesul Moscovei pentru o desfășurare pe frontul ucrainean, deși unele analize nu exclud posibilitatea utilizării lor în Libia. După cum reiese din informaţiile furnizate de mai mulţi analişti OSINT, lansatoarele de rachete S-400 sunt amplasate în prezent în portul sirian Tartus, unde sunt pregătite pentru încărcare pe o navă.
Finlanda a declarat că petrolierul Eagle S, suspectat că a deteriorat cabluri de energie electrică aflate pe fundul Mării Baltice, are defecte tehnice grave și nu poate fi utilizat fără a avea pare de reparații serioase. O anchetă este în curs de desfășurare cu privire la incidentul din Marea Baltică, unde un cablu electric s-a rupt. La 8 ianuarie, ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a declarat că Helsinki nu poate lega incidentul de nicio agenție guvernamentală specifică sau altă entitate. Potrivit acesteia, anchetatorii finlandezi investighează cazul, care implică și parteneri „de peste Marea Baltică”.
Bombardierul stealth american B-21 Raider începe să-și ''întindă aripile'' și deja face furori. Rapoartele confirmă faptul că mai mult de un prototip s-a ridicat la cer pentru teste de zbor riguroase, semnalând faptul că acest avion revoluționar este tot mai aproape de a deveni o mașină de război în toată regula.
Agenția de presă poloneză PAP a informat că, pe 08.01.2025, patru avioane de vânătoare norvegiene de tip F-35 au aterizat la baza aeriană din Poznan, Polonia. Potrivit reprezentanților Ministerului polonez al Apărării, aeronavele vor proteja centrul logistic de pe aerodromul Rzeszów, care se află la aproximativ 100 de kilometri de granița poloneză cu Ucraina și care distribuie ajutorul internațional destinat Kievului.
Autoritățile sârbe au reziliat unele dintre contractele în domeniul cooperării militare cu Rusia, iar o altă parte a fost amânată pe termen nelimitat. Acest lucru a fost declarat miercuri, 08 ianuarie, de șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Serbiei, generalul Milan Mojsilovic, într-un interviu acordat portalului Evening News.
Pe 7 ianuarie 2024, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat o serie de inițiative pentru a îmbunătăți capacitățile de apărare ale Turciei. Vorbind după prima întâlnire a Cabinetului de Miniștri din 2025, Erdogan a evidențiat unele proiecte strategice care subliniază ambițiile militare ale Turciei
Pe 7 ianuarie, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a numit Armenia „stat fascist”, susținând că Baku ar putea să nu aibă altă opțiune decât să „distrugă” așa-numita „ideologie fascistă” a vecinului său. Aliyev a făcut declarația într-un interviu de 30 de minute acordat canalelor media locale, potrivit agenției de presă de stat Azertac.
Statele Unite vor anunța un nou pachet de asistență pentru Ucraina în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari în timpul reuniunii Ramstein de joi, 9 ianuarie. Informația a fost transmisă de corespondentul Voice of America, Carla Babb, care îl însoțește pe șeful Pentagonului, Lloyd Austin, la reuniunea miniștrilor apărării din Germania.
Ministerul britanic al Apărării a anunțat o sesiune de lansare a proiectului COOKSON, care va avea loc pe 22 ianuarie 2025 la Londra. Evenimentul invită partenerii industriali din NATO, Ucraina și țările Five-Eyes (Australia, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelandă și SUA) să contribuie la dezvoltarea unei drone maritime versatile, rapide și greu detectabile concepută pentru operații cu precădere în Ucraina.
Donald Trump a declarat marți că nu ar exclude utilizarea forței militare pentru a prelua controlul Canalului Panama și al Groenlandei, declarând că controlul SUA asupra ambelor teritorii este vital pentru securitatea națională americană.
Ucraina a declarat marți, 7 ianuarie, că trupele sale lansează o nouă ofensivă în regiunea rusă Kursk. Potrivit Reuters, aceasta vine la două zile după ce Rusia a raportat o nouă ofensivă ucraineană în zonă. Marți, Statul Major al Armatei Ucrainene a declarat că trupele sale au lovit un post de comandă rusesc aflat în apropierea satului Belaia din regiunea Kursk.
