Producția de serie pentru blindatele 4x4 Cobra II ale Armatei României va începe în această vară la Mediaș, unde transferul de tehnologie e efectuat în proporție de aproape 100% de către compania turcă Otokar. Dar cum va decurge acest proces și care e de fapt situația la Automecanica Mediaș, în contextul în care există destul de multă confuzie cu privire la cine deține de fapt Automecanica?

Racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune Flamingo, dezvoltată în Ucraina, a intrat în producție în serie, a raportat fotojurnalistul Associated Press (AP), Efrem Lukatsky, pe 17 august. Lukatsky, care a avut acces pentru a fotografia racheta la un atelier nedezvăluit al companiei ucrainene de apărare Fire Point pe 14 august, a precizat că racheta are o rază de acțiune de 3.000 de kilometri. Specificațiile tehnice oficiale nu au fost făcute publice.

Pentru prima dată de la începutul invaziei ruse la scară largă, țările europene au depășit Statele Unite în ceea ce privește volumul de sprijin militar industrial acordat Kievului. O veste care confirmă, din nou, o nouă realitate geopolitică. Conform unui studiu realizat de respectatul Institut Kiel pentru Economia Mondială din Germania, de la începutul invaziei în februarie 2022 și până la sfârșitul lunii iunie 2025, Europa a alocat cel puțin 35,1 miliarde de euro (41,1 miliarde de dolari) pentru producția de armament destinată Ucrainei. Această cifră este cu 4,4 miliarde de euro mai mare decât cea a Statelor Unite, pe parcursul aceleiași perioade.

Czechoslovak Group, gigantul ceh din industria de apărare, se extinde pe piața americană, primind un contract uriaș pentru a moderniza o fabrică strategică de muniție a armatei SUA. Administrația americană a decis să accelereze masiv producția de muniție, iar pentru prima dată, a apelat la expertiza unei companii europene. MSM Group North America, o subsidiară a grupului slovac MSM, parte la rândul ei a puternicului conglomerat ceh Czechoslovak Group (CSG), a obținut un contract de 635,2 milioane de dolari pentru a construi noi facilități la Iowa Army Ammunition.

Germania a prezentat recent o nouă rachetă anti-dronă, un proiect care ridică o întrebare esențială în contextul războiului modern: este o soluție militară scumpă justificată, chiar și atunci când este prezentată ca "ieftină"? La 2.500 de euro bucata, racheta DroneHammer este o "afacere" față de un sistem de apărare antiaeriană tradițional, dar o extravaganță față de o dronă FPV de 500 de euro, care ar putea face aceeași treabă. O analiză rece a tehnologiei arată că nemții par să reinventeze roata, ignorând lecțiile de pe câmpul de luptă din Ucraina.

Într-un context geopolitic tensionat, Germania pare să-și revizuiască drastic politica de înzestrare militară. După ani de discuții și tergiversări, se pare că Guvernul de la Berlin este gata să facă un pas important, hotărând să extindă arsenalul de rachete de croazieră Taurus. Această decizie, deși încă neconfirmată oficial, ar putea marca momentul unei schimbări de paradigmă în strategia de securitate a Bundeswehr, mai ales în fața amenințărilor din est.

Ofensiva Leopard 2 pe piața europeană continuă, încă un stat din flancul estic fiind gata să achiziționeze un batalion de tancuri moderne.

Autoritățile bulgare au demarat o serie de percheziții la nivel național, vizând mai mulți traficanți de arme locali, la solicitarea Ucrainei. Ceea ce a început ca o investigație privind prețurile umflate la livrările de arme către Kiev s-a extins rapid într-o anchetă mult mai amplă, care include acuzații grave de încălcare a sancțiunilor internaționale și vânzarea de echipamente militare către Rusia. Situația scoate la iveală vulnerabilitățile pieței de apărare a Europei de Est și subliniază complexitatea lanțurilor de aprovizionare care pot deveni portițe pentru eludarea sancțiunilor.

După ani de întârzieri, schimbări de priorități și așteptare, Ministerul Apărării Naționale din România a publicat, pentru transparență publică, Hotărârea de Guvern privind achiziția de vehicule de luptă pentru infanterie, un element-cheie în modernizarea Forțelor Terestre ale țării. Cu un buget estimat la 3 miliarde de euro, licitația vizează achiziția a peste 300 de vehicule blindate, pentru a înlocui flota învechită de MLI-84 Jderul.

O analiză a mai multor imagini din satelit, publicată de Financial Times, dezvăluie o realitate care nu mai poate fi ignorată: Europa a intrat într-o nouă eră a apărării, una definită de beton, oțel și o expansiune industrială fără precedent în ultimele decenii. Fabricile de armament de pe continent se extind cu o viteză de trei ori mai mare decât în perioadele de pace, adăugând peste 7 milioane de metri pătrați de noi construcții industriale de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Ceea ce păreau a fi doar angajamente politice și promisiuni bugetare se materializează acum într-o infrastructură tangibilă, menită să schimbe fundamental paradigma de securitate a continentului.

Una caldă și una rece. Compania germană Rheinmetall anunță deja planuri de dublare a producției la fabrica sa din Ucraina. Dar, fabrica se află în construcție de ceva timp și programul pare că înregistrează anumite întârzieri.

Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.

Imaginile apărute la începutul lunii august, care arată tancurile M1A1 Abrams de fabricație americană operate de Ucraina și dotate cu blocuri de blindaj reactiv exploziv (ERA) de origine sovietică, reprezintă mai mult decât o simplă modificare de pe câmpul de luptă. Această adaptare, impusă de realitatea cruntă a frontului, subliniază o vulnerabilitate critică a platformelor occidentale și trimite un semnal puternic către planificatorii de la Pentagon și din cadrul NATO: epoca blindajului proiectat exclusiv pentru confruntări frontale a apus.

Inovație interesantă la care a apelat industria de apărare din Ucraina. Avionul civil agricol turbo-propulsor Z-137, de producție cehoslovacă, a fost reconvertit pentru îndeplinirea misiunilor de apărare antiaeriană. Astfel, pe partea din spate a fuzelajului a fost aplicat un marcaj de identificare specific aviației militare, format din două benzi transversale albe. Iar sub aripile avionului au fost montate două sisteme AKU-73, ceea ce a permis integrarea rachetelor aeriene cu rază scurtă de acțiune R-73.

Politicile Administrației Trump 2.0, cel puțin în primele luni ale mandatului, au determinat mai multe state aliate să discute deschis despre posibilitatea de a reconsidera achiziția de avioane americane de generația a 5-a, F-35 Lightning II. Asta în ciuda faptului că F-35 este soluția aleasă de majoritatea aliaților SUA în ceea ce privește tranziția de la avioane de generația a 4-a, la cele de generație următoare. România nu face nici ea rabat în acestă chestiune, țara noastră alegând deja F-35 ca înlocuitor al F-16 Fighting Falcon.

Franța, în colaborare cu partenerii săi Italia și Regatul Unit, a efectuat cu succes un al doilea test de calificare al rachetei sol-aer de nouă generație Aster 30 B1NT. Testul, gestionat de Organizația pentru Cooperare în Materie de Armament (OCCAR), confirmă capacitatea interceptorului de a angaja ținte la o distanță de până la 150 de kilometri și validează dezvoltarea unei capabilități europene credibile de apărare împotriva rachetelor balistice și hipersonice.

După 42 de luni de război de uzură în Ucraina și cu pierderi de vehicule blindate care depășesc 4.000 de unități, complexul militar-industrial al Rusiei apelează la cele mai vechi rezerve din perioada sovietică. Imagini recente din satelit, analizate de experți open-source (OSINT), confirmă că uzina Uralvagonzavod (UVZ) din Nijni Taghil a început procesul de recondiționare a tancurilor T-72A, un model vechi de aproape 50 de ani, considerat până acum impropriu pentru luptă.

Northrop Grumman a oferit o rară imagine asupra viziunii sale pentru viitorul dominației aeriene navale, publicând pe site-ul său oficial primul concept artistic pentru avionul de vânătoare de generația a șasea, F/A-XX. Imaginea, care prezintă un design futurist cu accent pe manevrabilitate și tehnologie stealth, apare însă într-un moment de criză profundă pentru acest program, care se află in stand by din cauza unei dispute bugetare acerbe între Marină (U.S. Navy) și Pentagon, o confruntare ce amenință să facă irelevantă strategic întreaga clasă de portavioane Ford, evaluată la 13 miliarde de dolari bucata.

Propunerea de a dezvolta un nou avion de luptă F-55, o variantă cu două motoare a F-35, este privită cu mult scepticism de către experții din industrie, care o consideră o manevră strategică a companiei Lockheed Martin pentru a menține fluxul de finanțare de la Pentagon, în special după pierderea contractului pentru avionul de generația a șasea, F-47, în favoarea Boeing. Criticii susțin că proiectul, prezentat ca un „super upgrade”, este în realitate o încercare de a masca problemele fundamentale ale platformei F-35 și de a evita consecințele financiare ale unor programe cu probleme.

Spania nu mai ia în considerare opțiunea achiziționării avioanelor de luptă F-35 fabricate în SUA, anunță Reuters. Ziarul El País relatase mai devreme, miercuri, că Executivul de la Madrid a renunțat la planurile de a cumpăra F-35, avion fabricat de gigantul american Lockheed Martin.

Polonia are un contract în desfășurare cu SUA pentru achiziția a 250 de tancuri americane Abrams. E vorba de M1A2 Abrams în versiunea SEPv3. Concomitent există și un alt contract pentru 116 tancuri M1A1 Abrams FEP, în uz, angajament parafat în 2023. Cu aceste achiziții Polonia e de departe cel mai mare operator de Abrams din Europa și al treilea în lume, după Egipt și desigur, SUA. Dar în ultimele zile în presa poloneză au apărut informații controversate cu privire la mentenanța acestor tancuri.

Revista Military Watch Magazine a informat, în ediția din 02.08.2025, că avioanele de luptă rusești Su-57 de generația a cincea au fost echipate cu arme hipersonice. Publicația a citat o declarație în acest sens a șefului Statului Major Principal și prim-locțiitor al comandantului-șef al Forțelor Aerocosmice Ruse, general locotenent Alexander Maksimtsev.

Australia alege fregatele japoneze din clasa Mogami, modernizate și personalizate, pentru flota sa navală. E o lovitură uriașă pe care o dă industria de apărare din Japonia, stat care după cel de-al Doilea Război Mondial a trecut sub restricții severe în ceea ce privește industria de armament, dar care azi sub parteneriatul cu SUA a devenit un furnizor de securitate în regiune și un pilon al democrației.

O evaluare rapidă a atacurilor cu drone aeriene rusești asupra teritoriului Ucrainei arată o tendință de-a dreptul îngrijorătoare dacă ne referim fie și doar la aspectul cantitativ al acestora.

Lockheed Martin și Rheinmetall au anunțat astăzi, 4 august, succesul primului test de tragere reală al sistemului GMARS (Global Mobile Artillery Rocket System). Evenimentul marchează o etapă crucială în dezvoltarea unei platforme ce combină puterea de foc a unui lansator M270 cu mobilitatea unui șasiu pe roți, țintind direct nevoia pieţei europene de sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune.

Confruntându-se cu probleme cronice de producție, costuri exorbitante și provocări tehnice nerezolvate, Rusia a propus Indiei o versiune localizată a tancului său de ultimă generație T-14 Armata, într-o mișcare ce pare menită nu doar să consolideze parteneriatul strategic, ci și să salveze un program militar aflat în dificultate. 

Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat semnarea unui acord-cadru cu Lockheed Martin Corporation pentru producția și livrarea unor loturi suplimentare de rachete de croazieră AGM-158 JASSM-ER și rachete anti-navă AGM-158C LRASM. Valoarea potențială totală a contractului se ridică la 4,3 miliarde de dolari, cu o tranșă inițială de 1,4 miliarde de dolari disponibilă la semnare.

În luna iunie, la Paris, în cadrul Paris Air Show, Lockheed Marin a prezetat în premieră în Europa prototipul elicopterului S-97 Raider, dar și o machetă a viitoarei generații, platforma X2, promovată în cadrul programului companiei în cadrul programului NATO Next Generation Rotorcraft Capability (NGRC) care are ca scop înlocuirea în viitor a UH-60 Black Hawk, AW101, NH90 sau Puma. Și ajungem astfel la două strategii diferite: Elicoptere cu pedigree militar, de la concepție până la fabricație sau versiuni civile militarizate?

Sistemele actuale nu a fost gândite pentru doborârea dronelor, utilizarea rachetelor antiaeriene costisitoare fiind nesustenabilă într-un război de mare intensitate.

Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.

Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).

Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.

Reîntoarcerea în masă a veteranilor ruși provoacă îngrijorare la cele mai înalte niveluri ale societății ruse. Chiar și președintele Vladimir Putin se teme de acest lucru. Prin urmare, potrivit Reuters, Kremlinul, la cererea conducătorului său, a elaborat un plan pentru a ajuta veteranii să se integreze în societatea civilă. Printre altele, aceștia urmează să participe la structurile politice.

Preşedintele american Donald Trump se va afla miercuri şi joi în cea de-a doua vizită de stat în Regatul Unit, prima, în timpul căreia a fost primit de regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham, datând din 2019.

Londra şi Washingtonul vor semna un acord de colaborare pentru creşterea energiei nucleare în timpul vizitei de stat a preşedintelui american Donald Trump de săptămâna aceasta în Regatul Unit, a anunţat guvernul britanic, precizând că aceasta va contribui la asigurarea investiţiilor pentru finanţarea de noi centrale nucleare, relatează luni Reuters și Agerpres.

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, precizează că piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul.

China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.

Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.

Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.

Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.

O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei.

Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.

Rusia ia în considerare cumpărarea sistemelor S-400 din Turcia, care folosește foarte puțin aceste sisteme. Kremlinul intenționează apoi să le revândă altor țări.

Ambele părți încearcă să exploateze orice vulnerabilitate a adversarului pentru a obține un avantaj. Uneori reușesc dar, în cele mai multe situații planurile și acțiunile sunt dejucate, deoarece omniprezentele drone nu mai lasă loc de surprize. Pentru a scăpa de ochiul vigilent al UAV-urilor ucrainene, trupele ruse folosesc de mai mult timp mediul subteran pentru a se apropia în ascuns de pozițiile ucrainene.

Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit.

Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței.

Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.

Ieri seară, o dronă neidentificată a intrat în spaţiul aerian naţional al României. Două aeronave de luptă F-16 au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Feteşti.

Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.

„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.

Toți ochii Occidentului fiind ațintiți asupra exercițiului din Belarus “Vest-2025” (Zapad-2025), după ce la precedenta ediție - cea din 2011 - manevrele militare ruso-belaruse au constituit preambul invadării Ucrainei.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc. 

Aproape că a devenit o obișnuință să prezentăm achizițiile de tehnică militară a făcute de Polonia și, ca de fiecare dată, nu putem să nu observăm diferența de ritm între Varșovia și București în ceea ce privește derularea achizițiilor pentru întărirea capacității naționale de apărare.

Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.

Armata Germaniei trebuie să ajungă la un total de aproximativ 460.000 de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO menite să crească nivelul de pregătire în fața amenințării tot mai mari a agresiunii ruse, spune comandantul său într-un document confidențial văzut de Reuters.

Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.

Alianța introduce o misiune flexibilă pentru consolidarea apărării și schimbul de informații în Europa de Est și lansează Operațiunea ” Eastern Sentry” pentru a consolida securitatea pe flancul estic al Alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferințe de presă de vineri, 12 septembrie.

O declarație înaintată de Franța și Arabia Saudită, aprobată vineri de Adunarea Generală a ONU, solicită sprijin pentru o soluție cu două state și recunoașterea unui stat palestinian.

SUA au dislocat în Marea Britanie două bombardiere strategice B-52H, care vor participa la partea a doua a exercițiului “Cobra Warrior-2025”.

Danemarca intenționează să achiziționeze sisteme de apărare aeriană de fabricație europeană în valoare totală de 58 de miliarde de coroane daneze (9,1 miliarde de dolari), a anunțat vineri ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. Este vorba despre cea mai mare achiziție de arme din istoria țării.

Potrivit premierului Viktor Orbán, Ungaria nu este implicată în războiul din Ucraina și păstrează distanța, însă dronele rusești deasupra Poloniei sunt o dovadă că „polonezii sunt până la gât în ​​această privință”. 

Guvernul de la Varșovia a precizat că va fi o fabrică ”cea mai recentă tehnologie”.

Succesul NATO de a doborî câteva drone rusești în spațiul aerian polonez pare, la prima vedere, o demonstrație de forță. Avioane F-35, sisteme Patriot, tehnologie de ultimă oră - tot arsenalul a fost mobilizat. Dar, dincolo de retorica triumfalistă a Alianței, se ascunde o vulnerabilitate majoră, una care arată că apărarea europeană nu este deloc pregătită pentru războiul de azi.

Singura plasă de siguranță pentru NATO este investiția masivă în apărare și nu cuvântul lui Putin. Alianța nord-atlantică trebuie să investească miliarde pentru a se apăra împotriva Rusiei după orice acord de pace semnat cu Putin, a declarat Denys Shmyhal într-un interviu pentru The Times, publicat pe 11 septembrie.