Cât de important este pentru un stat să dețină rachete lansate de la sol, capabile să lovească facilități aflate la sute de kilometri distanță? Acest lucru s-a văzut clar în Ucraina, acolo unde sistemele HIMARS au demonstrat că poate afecta logistica și capacitatea de luptă a adversarului, având avantajul elementului surpriză.
Statele europene nu au reușit să furnizeze Ucrainei un sistem comparabil cu HIMARS, deoarece pur și simplu nu au dezvoltat un astfel de sistem performant, modern și mobil.
Totuși, acest lucru este pe cale să se schimbe.
Germania se află în faza de dezvoltare a unei noi rachete cu rază lungă de acțiune, care poate fi lansată și terestru. RCM² va avea capacitatea de a lovi la o distanță de aproximativ 500 km și este un concept european, realizat MBDA Germania.
Dezvoltarea RCM² este mai mult decât promițătoare, întrucât noua armă poate fi lansată și de pe platforme terestre, similare cu sistemul HIMARS.
Portalul german Hartpunkt, citând surse bine informate, scrie că compania de apărare MBDA Germania, care conduce proiectul RCM², intenționează să „înghețe designul” (Design Freeze) pentru fuzelajul acestei rachete, timp în care vor fi determinate caracteristicile esențiale.
Design Freeze înseamnă că toate specificațiile structurale majore ale aeronavei/rachetei sunt finalizate și nu mai pot fi modificate fără consecințe majore asupra costurilor și termenelor de livrare. Acest lucru înseamnă că faza de proiectare generală este aproape finalizată și urmează definirea spectelor de detaliu și, ulterior, producția.
Primele lansări de testare de pe o platformă la sol vor fi realizate până în 2028, mai notează Hartpunkt, citată de publicația ucraineană DefenseExpress.
Analuștii presupun că MBDA este în contact cu potențialul client (probabil Bundeswehr - n.r.), chiar dacă proiectul este în prezent finanțat din fondurile companiei.
În prezent, Europa se bazează fie pe variantele vechi ale M270 MLRS (care sunt mai puțin mobile), fie pe rachete de croazieră performante, lansate aerian (cum ar fi SCALP/Storm Shadow), dar nu dispune de un sistem terestru echivalent cu HIMARS.
Noua rachetă este, așa cum îi spune și numele, una versatililă: Multidomain Multirole Remote Carrier - RCM². Aceasta poate fi lansată aerian, din avioanele de luptă și de transport, dar mai ales RCM va fi lansată de pe fregate și vehicule terestre.
Racheta este planificată să aibă aproximativ 4 metri lungime și o greutate de lansare de 350 kg, din care aproximativ o treime fiind focosul. Pentru platformele terestre și navale este avută în vedere utilizarea unui propulsor de lansare, care îi va crește dimensiunea și greutatea, scrie publicația germană.
În același timp, există informații că inginerii MBDA Germania evită în mod deliberat să folosească componente americane pentru a evita problemele cu controlul exporturilor, dar această abordare încetinește ritmul de lucru.
Proiectanții rachetei RCM intenționează să utilizeze cât mai multe elemente de la alte echipamente produse tot de MBDA. Spre exemplu, senzorii, antenele sau elementele cârmei, cum ar fi cele utilizate în racheta de croazieră Taurus (produs de MBDA Germania și SAAB), ar putea fi, de asemenea, integrate în RCM².
Potrivit producătorului, RCM² poate fi utilizată pentru o gamă largă de aplicații – atât din punct de vedere cinetic, cât și în spectrul electromagnetic – și are o rază lungă de acțiune. De asemenea, RCM² va putea fi integrată în rețea cu ajutorul inteligenței artificiale.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Zgomotul asurzitor al senilelor tancurilor, cândva sunetul războiului mecanizat, răsună acum cu o notă de incertitudine. Atât în grupurile de reflecție militare, cât și pe câmpurile de luptă, o întrebare profundă domnește în aer: a ajuns epoca tancurilor la apusul ei?
CDU și SPD, cele două partide care negociază formarea viitorului guvern din Germania au în vedere un vast plan de investiţii în apărare şi infrastructuri care ar putea ajunge la câteva sute de miliarde de euro, a informat Agerpres, citând Bild și AFP.
Versiunea inițială a muniţiei GLSDB folosea bomba convențională cu diametru mic GBU-39/B, care s-a dovedit nepotrivită în contextul mediului de luptă contemporan, dar versiunea actualizată încearcă să rezolve problema vulnerabilității ridicate la sistemele de bruiaj electronic.
Lituania și Ucraina au ajuns la un acord preliminar privind derularea producției comune de „arme strategice” în Lituania, potrivit Ministerului Apărării din Lituania.
Armata SUA este pregătită să implementeze versiunea mobilă terestră a armei sale hipersonice cu rază lungă de acțiune (LRHW) într-o unitate operațională până la sfârșitul anului 2025, după cum se arată într-un raport recent al Congresului SUA, publicat la 27 februarie 2025. Acest lucru reprezintă un progres notabil în inițiativele de modernizare ale armatei americane și subliniază importanța tot mai mare a tehnologiei hipersonice în contextul dinamicii în schimbare a războiului contemporan. LRHW este o componentă a unei strategii mai ample menite să asigure că armata SUA își păstrează superioritatea tehnologică în fața rivalilor care își dezvoltă rapid propriile sisteme de rachete.
Europenii lucrează la un TAURUS terestru, RCM² fiind o rachetă cu rază lungă de acțiune, lansată similar cu rachetele utilizate de sistemele HIMARS.
Presa rusă a informat, citând ca surse serviciile secrete ucrainene, că, în ultima perioadă, partea rusă a crescut producția de drone kamikaze de tip Geran de la 30-40 la 150 de unități pe zi.
Uniunea Europeană pregătește o inițiativă majoră de apărare. Va fi cel mai mare proiect în domeniul militar de la Războiul Rece încoace, iar UE intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru a consolida securitatea.
Pentru Ucraina, Germania a fost statul care a devenit unul dintre principalii donatori de sisteme de rachete sol-aer și alte echipamente de apărare aeriană, după ce a transferat un total de trei Patriot, șase sisteme de apărare aeriană IRIS-T în versiunile SLM cu rază medie de acțiune și SLS cu rază scurtă de acțiune, alături de 57 de sisteme antiaeriene autopropulsate Gepard și două Skynex. Dar numărul de rachete pe care Germania le-a frunizat Ucrainei a devenit public abia acum. Germania nu produce încă rachete pentru Patriot, dar este singurul producător de interceptoare IRIS-T
Industria rusă dă de înțeles că ar pregăti un mare contract pentru vânzarea unui avion de generația a 5-a, dar lasă misterios să se înțeleagă că ar putea fi chiar macheta Su-75 și nu Su-57. În orice caz, sunt date care arată că ar putea fi doar un bluf.
Tancul Altay, produs de industria turcă de apărare, va intra în inventarul armatei turce în 2025, a declarat luni șeful Președinției Industriilor de Apărare (SSB), Haluk Gorgun, în timpul unei vizite la unitatea de producție a companiei BMC din Ankara. Subliniind faptul că atât producția de vehicule blindate, cât și producția de motoare și transmisii de putere necesare vehiculelor blindate vor fi realizate la unitatea din districtul Kahramankazan, Görgün a remarcat că activitățile de construcție ale acesteia continuă rapid.
Șeful Rheimetall este unul dintre puținii lideri europeni cu viziune și curaj, capabil să le ofere rușilor un răspuns foarte ferm. Nu degeaba a încercat Moscova să-l asasineze anul trecut.
România urmează să semneze în următoarea perioadă contractul cu SUA în urma căreia va primi un sistem Patriot, în schimbul celui donat Ucrainei. Vestea bună e că vom primi aproape gratis un sistem Patriot în cea mai modernă versiune, mai modernă decât cea donată.
Producătorul american de drone Shield AI caută parteneri în Ucraina printre producătorii de muniții ghidate cu laser pentru a-și echipa drona V-BAT. James Lithgow, director al Shield AI, a declarat pentru publicatia Militarnyi despre acest lucru la expoziția Defense Tech Innovation Forum 2025.
După trei ani de război necruțător declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Suedia a marcat cumplita aniversare printr-un gest puternic de solidaritate: o contribuție de 110 milioane de dolari pentru sisteme de apărare aeriană menite să consolideze efectivele militare ucrainene.
Nava de suport logistic de luptă (Combat Support Ship - CSS) Den Helder, construită la Damen Galați timp de patru ani, a fost livrată oficial, sâmbătă, Marinei Regale Olandeze.
În cadrul Defense Tech Innovations Forum 2025 din Kiev, a fost prezentată pentru prima dată racheta de croazieră ucraineană ”Трембіта” (Trembita sau Trîmbița), a cărei dezvoltare a început în 2023.
E cât se poate de clar azi că celebrul blindat amfibiu românesc Saur 2 are nevoie de o modernizare pentru a se actualiza cu cerințele forțelor armate moderne. Însă de ce a eșuat Saur 2 și nu a fost achiziționat de Armată acum câțiva ani când a fost produs?
România achiziționează armament de ultimă generație pentru avioanele sale de luptă F-16 Fighting Falcon.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
România va deține anul acesta trei escadrile complete de F-16 Fighting Falcon urmând ca modernizarea F-urilor să se facă la Aerostar Bacău.
Experții britanici de la Royal United Services Institute (RUSI) au semnalat faptul că, în acest an, Rusia intenționează să crească în mod semnificativ producția de bombe de aviație cu module universale de planare și corecție. Specialiștii institutului se așteaptă la o producție în 2025 de aproximativ 70.000 de bombe de acest tip.
Autoritatea pentru Concurență din Europa investighează oportunitatea achiziției de către Safran a Collins Aerospace.
Armata SUA efectuează teste în condiții de frig extrem pe vehiculul de luptă M10 Booker la Fort Greely, Alaska. Aceste teste ar putea fi considerate ca parte a strategiei arctice a Departamentului Apărării al SUA pentru evaluarea gradului de eficacitate operațională în condiții sub zero grade. Rezultatele vor sta la baza deciziilor privind producția și desfășurarea la capacitate maximă, asigurând performanța vehiculului în medii dificile în care temperaturile pot coborî sub -50°C.
La expoziția militară Idex 2025 din Abu Dhabi, T-90MS, un tanc principal de luptă modernizat al companiei rusești Uralvagonzavod și-a făcut apariția la standul companiei Rosoboronexport.
Agenția Poloneză pentru Armament (Agencja Uzbrojenia) a primit pentru primul lot de vehicule de luptă pentru infanterie de serie Borsuk o „ofertă interesantă”, potrivit purtătorului de cuvânt al agenției, Grzegorz Polak. Această informație este relatată de publicația poloneză Defence24.pl, care a vorbit cu Polak despre mult așteptatul contract pentru vehiculele de luptă ale infanteriei Borsuk.
Compania turcă Otokar a câștigat anul trecut un program major de înzestrare pentru Armată. E vorba de „Autovehicul tactic blindat de tip ușor (ATBTU)”, sau, popular, blindate 4x4 în diferite configurații și derivate. Contractul a fost câștigat de turci în baza unei licitații.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Cu aceste noi intrări, proiectul numără acum 23 de țări, o altă creștere față de cele 15 inițiale care au început programul în octombrie 2022.
Armin Papperger arată că este de neclintit în privința planurilor pentru Ucraina. Nu contează dacă va fi război sau pace, Rheinmetall va fi acolo, a spus el, transmițând un mesaj de solidaritate cu națiunea ucraineană și inspirând în același timp liderii europeni.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
Strategii de la Moscova au dus Rusia în punctul în care creșterea economică a țării depinde de continuarea războiului.
O limuzină Aurus Senat, care face parte din flota oficială a președintelui rus Vladimir Putin, a luat foc pe străzile Moscovei pe 29 martie.
Războiul din Ucraina a dus la explozia cererii de sisteme antiaeriene, în timp ce producătorii de armament încearcă să țină pasul cu nivelul fără precedent al consumului de astfel de echipamente militare.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Liderul grupării şiite libaneze Hezbollah, Naim Qasem, a avertizat sâmbătă că, dacă Israelul nu părăseşte Libanul şi îşi continuă agresiunea împotriva acestei ţări, "nu va avea de ales decât să opteze pentru alte opţiuni", în ciuda angajamentului său de a menţine armistiţiul, informează Agerpres.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Serviciul de presă al companiei ruse de stat Rostec a informat, pe 29.03.2025, că Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au primit în dotare primul lot de avioane de vânătoare de tip Su-35S furnizat în acest an de întreprinderea producătoare.
Liderul Partidului Socialiștilor din Moldova, fostul președinte pro-rus Igor Dodon, a depus o declarație de venit pentru 2024, din care reiese că cei mai mulți bani câștigați anul trecut au fost din prelegerile finanțate de banca rusă Sberbank.
Statele Unite au desfășurat bombardiere invizibile B-2 Spirit în baza militară Diego Garcia din Oceanul Indian, o mișcare care ar putea fi legată de pregătirile pentru un potențial atac asupra infrastructurii nucleare a Iranului.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat că din august 2024, numărul execuțiilor soldaților ucraineni capturați de Federația Rusă a crescut semnificativ.
Secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă că alianţa de securitate dintre ţara sa şi Japonia "va continua să fie piatra de temelie a păcii şi prosperităţii" în Indo-Pacific, la un eveniment de comemorare a 80 de ani de la Bătălia de la Iwo Jima
Comandamentul militar rus vrea să consolideze poziția Kremlinului în negocierile de încetare a focului.
Armata ucraineană a pierdut în doar câteva săptămâni tot teritoriul pe care l-a ocupat în timpul invaziei sale a regiunii Kursk din Rusia în august anul trecut, iar la acest eșec pare să fi contribuit din plin și sistemul de satelit Starlink al lui Elon Musk.
Surse politice și din industria de apărare au confirmat pe canale diferite pentru DefenseRomania că România va achiziționa o corvetă ușoară din Turcia. O decizie care ridică multe sprâncene.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Vicepreşedintele american JD Vance a criticat aspru presupusa lipsă de acţiune a Danemarcei în Groenlanda, pe care Donald Trump a reafirmat că vrea să o anexeze, în cursul vizitei sale vineri la singura bază militară americană din teritoriu, relatează Agerpres și AFP.
Rusia urmează să antreneze 1,5 milioane de operatori de drone de atac în cinci ani, așa cum rezultă dintr-un regulament guvernamental intitulat „Strategia pentru dezvoltarea aviației fără pilot până în 2035”.
La summitul de la Paris de săptămâna aceasta, Ucraina a reușit să primească acceptul statelor europene privind accesul la datele de informații, a dezvăluit președintele Zelenski, în timpul unui briefing.
Potrivit publicației germane Bild, avionul rusesc zbura deasupra apelor neutre ale Mării Baltice, la est de insula Rügen.
Vicepreședintele SUA JD Vance și soția sa au aterizat vineri, 28 martie, la stația spațială militară americană Pituffik din nord-vestul Groenlandei. Vizita lui Vance pe insula arctică a iritat politicienii din Groenlanda și Danemarca, apărând în peisajul politic global ca un nou exemplu a nivelului la care se poate ajunge atunci când oameni mici conduc o țară mare.
CEO-ul Armin Papperger a vizitat vineri uzina Volkswagen din Osnabrück, ca parte a unei delegații a principalului producător de muniție din Europa. Demersurile se înscriu într-o serie întreagă de acțiuni și declarații care prefigurează investiții majore în industria europeană de apărare.
Vineri, 28 martie 2025 a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele Interimar al României, Ilie Bolojan.
În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Un nou acord propus de administrația Trump privind resursele minerale ale Ucrainei stârnește controverse, fiind catalogat de către corespondentul de război Radu Hossu drept un „jaf în stil american”.
China a desfășurat două bombardiere H-6 lângă Scarborough Shoal din Marea Chinei de Sud, au dezvăluit imaginile din satelit.
Gigantul coreean Hyundai Rotem producătorul tancurilor de ultimă generație K2 Panther e o companie specializată și în proiecte de infrastructură pentru transport, porturi și logistică smart, fapt pentru care explorează posibilitatea unor colaborări suplimentare, la pachet cu livrările de armament modern. Iar aici ar putea fi o oportunitate majoră pentru România.
În data de 27 martie 2025, a fost finalizat procesul de dislocare etapizată a întregului detașament „Carpathian Vipers” în Lituania, în baza aeriană Šiauliai, unde vor asigura Serviciul de Poliție Aeriană Întărită, în perioada aprilie – iulie 2025.
Aflat într-o vizită de lucru la Murmansk, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat, pe 27.03.2025, că Ministerul rus al Apărării a aprobat un program de consolidare a trupelor de infanterie marină din cadrul Forțelor Navale.
România are nevoie investiții în industria de apărare, iar președintele interimar Ilie Bolojan a explicat că formatele de lucru au început deja să funcționeze.
