Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova lansează un nou atac asupra instituțiilor și oficialilor Republicii Moldova.
Ministerul rus de externe a anunțat astăzi că Rusia va interzice funcționarea pe teritoriul său a 81 de publicații europene, ca răspuns la cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni, adoptat ieri în Consiliul Afaceri Externe, care aproba interdicția funcționării în UE a patru instituții mass-media cheie conduse de stat sau controlate din Rusia.
Cele patru publicații ruse vizate de sancțiuni sunt Rossiyskaya Gazeta, RIA Novosti, Izvestia și Vocea Europei. Primele două publicații sunt deținute de stat, în timp ce Izvestia este controlată de statul rus.
UE a interzis anterior alte instituții de propagandă rusești, precum RT și Sputnik.
Rusia anunțase încă de ieri, după publicarea sancțiunilor UE, că vor exista măsuri de retorsiune. Astăzi, Moscova răspunde în stilul caracteristic - la sancțiunile UE care interzic 4 publicații rusești, rușii opun o interdicție pentru 81 de publicații europene și paneuropene.
Cea mai afectată țară, cu 9 mass-media interzise, este Franța. România apare și ea în listă, cu 3 canale TV interzise. Este vorba de b1tv.ro, digi24.ro, protv.ro și stirileprotv.ro.
Iată lista cu publicațiile interzise în Rusia, potrivit notei Ministerului rus al Afacerilor Externe:
Austria
1. Compania de stat de televiziune și radio „ORF” (orf.at);
2. Media holding „Osterreich” (oe24.at);
Belgia
3. Revista „Le Vif” (levif.be);
4. Revista Knack (knack.be);
Bulgaria
5. Portalul de informații despre știri „Mediapool” (Mediapool.bg);
6. Ziarul „24 Hours” (24chasa.bg);
Ungaria
7. Portal de informare pe internet 444.hu;
Germania
8. Revista „Der Spiegel” (spiegel.de);
9. Ziarul „Die Zeit” (zeit.de);
10. Ziarul „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (faz.net);
Grecia
11. SA „Radio și Televiziune Greacă” EPT (ert.gr, ertnews.gr);
12. Media care deține „Skai” (skai.gr);
13. Canalul TV „Mega” (Megatv.com);
14. Ziarul „Proto Thema” (protothema.gr);
Danemarca
15. Ziarul zilnic „Berlingske” (berlingske.dk);
16. Publicația „Informații” (information.dk);
Irlanda
17. Radiodifuzor național RTE (rte.ie);
18. Ziarul The Irish Times (irishtimes.com);
19. Ziarul The Irish Independent (independent.ie);
Spania
20. Ziarul „El Mundo” (elmundo.es);
21. Ziarul „El Pais” (elpais.com);
22. Agenția de informații „EFE” (efe.com);
23. Televiziunea de stat a Spaniei „Televisión Española” (rtve.es);
Italia
24. Canalul național de televiziune „LA7” (la7.it);
25. Ziarul „La Stampa” (lastampa.it);
26. Ziarul „La Repubblica” (repubblica.it);
27. Compania de televiziune „RAI” (rai.it, rainews.it);
Cipru
28. Ziarul „Politis” (politis.com.cy);
29. Portalul electronic de informații „Cyprus Times” (cyprustimes.com);
30. Ziarul „Cyprus Mail” (cyprus-mail.com);
Letonia
31. Canalul TV „Latvian Television” și Letonia Radio 4 (lsm.lv);
32. Portal de internet apollo.lv;
33. canal TV internet tvnet.lv;
34. Publicația „Diena” (diena.lv);
Lituania
35. Portalul de internet „LRT” (lrt.lt);
36. Portal de internet „15min.lt” (15min.lt);
37. Portal de internet „lrytas.lt” (lrytas.lt);
Malta
38. Canalul central de televiziune de stat „Television Malta” TVM (tvmnews.mt);
39. Ziarul „Times of Malta” (timesofmalta.com);
40. Ziarul The Malta Independent (independent.com.mt);
41. Ziarul „Malta Today” (maltatoday.com.mt);
Olanda
42. Compania de televiziune și radio „Nos” (nos.nl);
43. Ziarul „Nrc” (nrc.nl);
44. Ziarul „Algemeen Dagblad” (ad.nl);
Polonia
45. Canalul TV „Belsat” (belsat.eu, belsat.pl);
46. Revista „Noua Polonia” (novayapolsha.eu, novayapolsha.com, novayapolsha.pl);
Portugalia
47. canal TV „RTP International” (rtp.pt);
48. Ziarul „Publico” (publico.pt);
49. Ziarul „Expresso” (expresso.pt);
50. Proiect informativ și analitic „Observador” (observador.pt);
România
51. Canalul TV „Pro TV International” (stirileprotv.ro, protv.ro);
52. canal TV „Digi24” (digi24.ro);
53. canal TV „B1TV” (b1tv.ro);
Slovacia
54. Ziarul „IMM” (sme.sk);
55. Publicația de internet „Dennik N” (dennikn.sk);
Slovenia
56. Publicația de internet „Nova24” (Nova24.si, Nova24tv.si);
57. Publicația de internet „Demokracija” (Demokracija.si, Demokracija.eu);
Finlanda
58. Ziarul „Ilta-Sanomat” (is.fi);
59. Ziarul „Iltalehti” (iltalehti.fi);
60. Ziarul „Helsingin Sanomat” (hs.fi);
61. Compania de televiziune și radio „Yleisradio” (yle.fi);
Franţa
62. canal TV „LCI” (tf1info.fr);
63. Ziarul Le Monde (lemonde.fr);
64. Ziarul La Croix (la-croix.com);
65. Ziarul „Liberation” (liberation.fr);
66. Revista Lexpress (lexpress.fr);
67. Compania de radio „Radio France” (radiofrance.fr);
68. Agenția de informații „Agence France-Presse” (afp.com, afpforum.com);
69. canal TV „CNews” (cnews.fr);
70. Compania de televiziune „Arte” (arte.tv);
Cehia
71. Canalul TV „Ceska Televize” (ceskatelevize.cz);
72. Portalul de internet „Seznam Zpravy” (seznamzpravy.cz);
Suedia
73. Compania de televiziune și radio „SVT” (svt.se);
74. Compania de radio Sveriges Radio (sverigesradio.se);
Estonia
75. Portalul web de informații propastop.org;
76. Corporația Națională de Radiodifuziune „ERR” (err.ee);
77. Resursa media „Delfi” (delfi.ee);
Mass-media paneuropeană
78. Agence Europe (agenceurope.eu);
79. Politico (www.politico.eu, www.politico.com);
80. Pachetul satelit „Svoboda Satellite Package” (rsf.org);
81. Publicația de internet „Euobserver” (Euobserver.com).
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova lansează un nou atac asupra instituțiilor și oficialilor Republicii Moldova.
Imaginile publicate recent de canalul Telegram „Crimean Wind” relevă desfășurarea sistemului rusesc de apărarea antiaeriană la joasă înălțime Pantsir-S1M chiar pe Podul Crimeea, pod considerat o facilitate critică a cărei integritate are o semnificație majoră nu atât pentru aprovizionarea trupelor ruse care au invadat sudul Ucrainei, cât pentru moralul acestora și al armatei ruse în general.
Ucraina a primit recent primele sale avioane de luptă F-16 din Danemarca, Țările de Jos, Belgia și Norvegia. Oficialii olandezi confirmă că Ucraina poate folosi aceste avioane pentru a ataca ținte în interiorul Rusiei.
Achiziția sistemelor Patriot cu rază lungă de acțiune reprezintă cel mai mare program de înzestrare din istoria României. Iar în jurul său s-au născut multe dezinformări, unele alimentate de propaganda rusă, altele chiar de persoane din media fără vreo minimă verificare. Recent am observat că în spațiul public au fost readuse două astfel de mituri, preluate și nemestecate de o parte a publicului, fapt pentru care sunt necesare câteva clarificări. Căci a greși e omenește, a o face cu intenție ridică deja alte semne de întrebare. Ce țin inclusiv de destabilizare și chestiuni de securitatea națională.
După două zile, parchetul francez a rupt tăcerea și a publicat detalii despre reținerea de sâmbătă a miliardarului Pavel Durov, creatorul Telegram.
După dezastrul și degringolada din primele săptămâni de invazie, Moscova a țesut o întreagă mitologie in jurul "simbolisticii" literei Z și V, iar strategii rusi au scormonit repede o poveste în care cele două banale litere au fost reșapate în simboluri ale Victoriei și "denazificării".
Din cauza incursiunii ucrainene, Federația Rusă a evacuat deja peste 121.000 de locuitori din nouă raioane ale regiunii Kursk, a raportat agenția rusă TASS. Această zonă are un total de aproximativ 1,1 milioane de locuitori, așa că aproximativ unul din nouă ruși a fost strămutat.
Chișinăul este victima unor atacuri hibride fără precedent din partea Federației Ruse care, în ultimii doi ani, a susținut mai toate mișcările de destabilizare posibil, precum: proteste de stradă la Chișinău și în marile orașe, susținerea oficialilor din Găgăuzia și Transnistria, sprijinirea mișcărilor pro-ruse din Moldova, precum blocul ”Victorie” (”Pobeda”), al cărui pseudo-congres (pe tiparul congreselor partidelor comuniste interbelice) a fost organizat la Moscova.
În cadrul unui discurs susținut la deschiderea forumului tehnico-militar internațional Armata-2024, care a început în localitatea Kubinka de lângă Moscova, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a declarat, pe 12.08.2024, că „operația militară specială” - invadarea ilegală a Ucrainei - este o confruntare armată între Rusia și ceea ce rușii numesc „Occidentul colectiv” condus de SUA.
Portalul de știri online al MApN, Inforadar, atrage atenţia cu privire la răspândirea unei dezinformări apărută pe un canal din rețeaua de socializare Telegram și redistribuită în alte rețele din România, cu privire la un așa-zis „Raport despre activitățile MApN despre antrenarea piloților ucraineni în anul 2024” – facsimilul marcat cu eticheta „fake news”.
Rusia, China și Iranul vor încerca probabil să folosească tentativa de asasinat a fostului președinte american Donald Trump și decizia actualului președinte american Joe Biden de a nu candida pentru realegere ca parte a operațiunilor lor propaganda şi război informaţional în curs de desfășurare pentru a influența viitoarele alegeri prezidențiale din SUA.
Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova atrage atenția cetățenilor asupra unor falsuri promovate în presa din Rusia, precum că ministrul Mihai Popșoi ar fi declarat că se pregătește extrădarea cetățenilor ucraineni apți de luptă.
Videoclipul conține imagini reale, dublate de o voce generată artificial. „Este doar o parodie”, s-a justificat antreprenorul, la peste 5 ore de la postare.
Publicația poloneză Visegrad 24 a intrat într-un „breaking news” pe Twitter, precizând că dronele ruse de tip Shahed, achiziționate din Iran, ar fi fost doborâte de sisteme antiaeriene românești Gepard. Avem și o reacție promptă a Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Guvernul de la Chișinău a aprobat Strategia Națională 2024-2034. Noul document este adaptat la situația regională și tendințele sistemului internațional de securitate.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sosit marți la New York pentru a participa la sesiunile Consiliului de Securitate al ONU din 16 și 17 iulie în timpul președinției Rusiei, care a început la 1 iulie.
La Centrul F-16 de la Baza Aeriană Fetești vor ajunge viitorii piloți de F-16 din statele NATO, dar și piloți ucraineni. Avioanele de aici nu vor merge în Ucraina, așa cum susține propaganda Moscovei.
Portalele de propagandă ruse emit din nou dezinformări masive cu privire la avioane de tip F-16 Fighting Falcon care, decolând din România, efectuează misiuni de luptă în Ucraina.
Ministerul Apărării rus a informat duminică dimineața că rachete balistice Iskander au distrus două lansatoare pentru sistemele de rachete sol-aer Patriot în regiunea Odesa.
Rusia blochează site-urile a 81 de mass-media europene.
InfoRadar, o platformă prin care MApN participă activ la combaterea dezinformărilor, semnalează o știre falsă apărută pe canalul pro-Kremlin Rybar de pe serviciul de mesagerie Telegram, conform căreia analiștii militari ruși susțin că „au fost deja efectuate de mai multe ori zboruri de probă, în direcția regiunii Odesa – Insula Șerpilor, cu aeronave F-16 transferate Ucrainei de țări din NATO, de la baza aeriană Fetești, unde piloții ucraineni sunt antrenați”. Aceeași sursă pro-Kremlin transmite „oficial” că infrastructura NATO va fi folosită de avioanele de luptă F-16 transferate Ucrainei pentru a lovi Rusia.
Statele Unite și Polonia înființează un grup pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva dezinformării rusești, a anunțat la 10 iunie Centrul de angajament global al Departamentului de Stat al SUA.
Franța, Germania și Polonia au devenit recent principalele ținte ale campaniilor de dezinformare rusești în perioada premergătoare alegerilor din acest weekend, a declarat marți, 4 iunie, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, în fața unui grup de jurnaliști la Bruxelles. Înainte de votul din 6-9 iunie pentru Parlamentul European, aceste țări mari au fost "supuse unor atacuri permanente", a spus ea, citând cercetări care nu sunt publice ale European Digital Media Observatory (EDMO).
Situația mai mult decât tensionată de la frontiera polono-belarusă arată ce înseamnă pentru un stat să împartă granița cu Rusia (sau cu sateliții săi).
La o zi după ce Casa Albă a declarat că Ucraina ar putea folosi arme americane pentru a lovi Rusia, o înregistrare video fake cu purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a fost difuzată în mass-media, relatează New York Times.
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Redăm mai jos declarațiile făcute de oficialii a două state care par să se afle pe poziții foarte asemănătoare în mai toate aspectele: influențarea majoră a justiției de către stat (domnia legii, zero); reducerea la tăcere a societății civile (hăituirea ONG-urilor în Ungaria; iar în Belarus nici nu se mai pune problema de opoziție) sau poziționarea față de agresiunea rusă din Ucraina.
Descoperirea șocantă a fost făcută de personalul Turnului Eiffel când au găsit cinci sicrie din lemn acoperite cu steagul francez și cu inscripția „Soldații francezi căzuți în Ucraina” la baza monumentului reper din Paris.
Camuflaj pentru propaganda pro-Moscova? Zeci de mii de oameni au venit la evenimentul Fidesz intitulat Marșul Păcii.
Reprezentanții guvernului polonez au declarat că informația despre presupusa mobilizare a 200.000 de oameni este falsă și a fost postată pe fluxul de știri al agenției naționale de știri, probabil printr-un atac cibernetic venit din Rusia. Acest lucru a fost declarat de Krzysztof Gawkowski, vicepremierul Poloniei, care este, de asemenea, responsabil pentru problemele din domeniul digital.
Strategii de la Moscova au dus Rusia în punctul în care creșterea economică a țării depinde de continuarea războiului.
Războiul din Ucraina a dus la explozia cererii de sisteme antiaeriene, în timp ce producătorii de armament încearcă să țină pasul cu nivelul fără precedent al consumului de astfel de echipamente militare.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Liderul grupării şiite libaneze Hezbollah, Naim Qasem, a avertizat sâmbătă că, dacă Israelul nu părăseşte Libanul şi îşi continuă agresiunea împotriva acestei ţări, "nu va avea de ales decât să opteze pentru alte opţiuni", în ciuda angajamentului său de a menţine armistiţiul, informează Agerpres.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Serviciul de presă al companiei ruse de stat Rostec a informat, pe 29.03.2025, că Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au primit în dotare primul lot de avioane de vânătoare de tip Su-35S furnizat în acest an de întreprinderea producătoare.
Liderul Partidului Socialiștilor din Moldova, fostul președinte pro-rus Igor Dodon, a depus o declarație de venit pentru 2024, din care reiese că cei mai mulți bani câștigați anul trecut au fost din prelegerile finanțate de banca rusă Sberbank.
Statele Unite au desfășurat bombardiere invizibile B-2 Spirit în baza militară Diego Garcia din Oceanul Indian, o mișcare care ar putea fi legată de pregătirile pentru un potențial atac asupra infrastructurii nucleare a Iranului.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat că din august 2024, numărul execuțiilor soldaților ucraineni capturați de Federația Rusă a crescut semnificativ.
Secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă că alianţa de securitate dintre ţara sa şi Japonia "va continua să fie piatra de temelie a păcii şi prosperităţii" în Indo-Pacific, la un eveniment de comemorare a 80 de ani de la Bătălia de la Iwo Jima
Comandamentul militar rus vrea să consolideze poziția Kremlinului în negocierile de încetare a focului.
Armata ucraineană a pierdut în doar câteva săptămâni tot teritoriul pe care l-a ocupat în timpul invaziei sale a regiunii Kursk din Rusia în august anul trecut, iar la acest eșec pare să fi contribuit din plin și sistemul de satelit Starlink al lui Elon Musk.
Surse politice și din industria de apărare au confirmat pe canale diferite pentru DefenseRomania că România va achiziționa o corvetă ușoară din Turcia. O decizie care ridică multe sprâncene.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Vicepreşedintele american JD Vance a criticat aspru presupusa lipsă de acţiune a Danemarcei în Groenlanda, pe care Donald Trump a reafirmat că vrea să o anexeze, în cursul vizitei sale vineri la singura bază militară americană din teritoriu, relatează Agerpres și AFP.
Rusia urmează să antreneze 1,5 milioane de operatori de drone de atac în cinci ani, așa cum rezultă dintr-un regulament guvernamental intitulat „Strategia pentru dezvoltarea aviației fără pilot până în 2035”.
La summitul de la Paris de săptămâna aceasta, Ucraina a reușit să primească acceptul statelor europene privind accesul la datele de informații, a dezvăluit președintele Zelenski, în timpul unui briefing.
Potrivit publicației germane Bild, avionul rusesc zbura deasupra apelor neutre ale Mării Baltice, la est de insula Rügen.
Vicepreședintele SUA JD Vance și soția sa au aterizat vineri, 28 martie, la stația spațială militară americană Pituffik din nord-vestul Groenlandei. Vizita lui Vance pe insula arctică a iritat politicienii din Groenlanda și Danemarca, apărând în peisajul politic global ca un nou exemplu a nivelului la care se poate ajunge atunci când oameni mici conduc o țară mare.
CEO-ul Armin Papperger a vizitat vineri uzina Volkswagen din Osnabrück, ca parte a unei delegații a principalului producător de muniție din Europa. Demersurile se înscriu într-o serie întreagă de acțiuni și declarații care prefigurează investiții majore în industria europeană de apărare.
Vineri, 28 martie 2025 a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele Interimar al României, Ilie Bolojan.
În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Un nou acord propus de administrația Trump privind resursele minerale ale Ucrainei stârnește controverse, fiind catalogat de către corespondentul de război Radu Hossu drept un „jaf în stil american”.
China a desfășurat două bombardiere H-6 lângă Scarborough Shoal din Marea Chinei de Sud, au dezvăluit imaginile din satelit.
Gigantul coreean Hyundai Rotem producătorul tancurilor de ultimă generație K2 Panther e o companie specializată și în proiecte de infrastructură pentru transport, porturi și logistică smart, fapt pentru care explorează posibilitatea unor colaborări suplimentare, la pachet cu livrările de armament modern. Iar aici ar putea fi o oportunitate majoră pentru România.
În data de 27 martie 2025, a fost finalizat procesul de dislocare etapizată a întregului detașament „Carpathian Vipers” în Lituania, în baza aeriană Šiauliai, unde vor asigura Serviciul de Poliție Aeriană Întărită, în perioada aprilie – iulie 2025.
Aflat într-o vizită de lucru la Murmansk, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat, pe 27.03.2025, că Ministerul rus al Apărării a aprobat un program de consolidare a trupelor de infanterie marină din cadrul Forțelor Navale.
România are nevoie investiții în industria de apărare, iar președintele interimar Ilie Bolojan a explicat că formatele de lucru au început deja să funcționeze.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că eforturile președintelui Donald Trump de a obține controlul asupra Groenlandei nu sunt surprinzătoare pentru Rusia, având în vedere interesul de lungă durată al SUA pentru acest teritoriu bogat în resurse minerale.
Curtea Constituțională a României a respins cele patru sesizări ale proiectelor legislative care ofereau cadru legal Armatei României să angajeze drone care violează teritoriul românesc. Legile fuseseră contestate la CCR de trei partide politice: AUR, POT și SOS.