Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Macron, demersuri diplomatice pentru soluţionarea crizei din Libia
News
Data publicării:
Preşedintele francez Emmanuel Macron îi reuneşte marţi la Paris pe principalii patru actori importanţi ai conflictului libian în încercarea de a organiza alegeri şi de a scoate ţara din criză.

''Sperăm într-un angajament al oficialilor libieni pentru un plan de ieşire din criză'', a indicat Palatul Elysee, dând asigurări că lucrează cu emisarul special al ONU, Ghassan Salame.

La zece luni de la întrevederea dintre premierul Fayez al-Sarraj şi mareşalul Khalifa Belqasim Haftar la Celle-Saint-Cloud, în apropiere de Paris, la 25 iulie 2017, şeful statului francez a decis să extindă demersurile diplomatice.

El i-a invitat, de asemenea, marţi dimineaţă, la Palatul Elysee, pe preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Aguila Salah, cu sediul la Tobruk (est), care nu recunoaşte guvernul de uniune naţională din Libia (GNA) şi pe preşedintele Consiliului de Stat, echivalentul camerei superioare a parlamentului la Tripoli, Khaled al-Mechri.

"Ei vor lucra la elaborarea unui text politic (...) Este nevoie de un angajament colectiv de a face totul pentru ca alegeri (prezidenţiale şi parlamentare) să aibă loc până la sfârşitul anului", a anunţat preşedinţia franceză.

Foaia de parcurs care trebuie validată prevede, de asemenea, unificarea forţelor armate şi de securitate, în prezent formate din miliţii, precum şi crearea unei singure bănci centrale şi a unui singur parlament.

Aceste angajamente vor fi asumate în faţa a 20 de ţări, membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, state vecine Libiei, ţări din Europa, Maghreb şi Golf, toate implicate în soluţionarea crizei libiene sau afectate de problemele create de aceasta, în special în ceea ce priveşte securitatea şi migraţia.

Preşedinţii Idriss Deby din Ciad, nigerian Mahamadou Issoufou, tunisian Beji Caid Essebsi şi congolez Denis Sassou Nguesso, reprezentant al Uniunii Africane pentru Libia precum şi premierul algerian Ahmed Ouyahia vor participa la convorbiri.

Participanţii, ''mediatori'' străini, puteri regionale şi internaţionale, ''fiecare va fi pus în faţa responsabilităţilor sale'', a subliniat Palatul Elysee, în timp ce Libia este încă în haos la şapte ani după intervenţia din 2011.

Emmanuel Macron, care a făcut Libia una dintre priorităţile politicii sale internaţionale, speră să materializeze rezultatele reuniunii care a avut loc în oraşul La Celle-Saint-Cloud.

Dar pariul se anunţă riscant, având în vedere divizările de pe teren şi rivalităţile între actorii regionali, în special europeni, au apreciat patru experţi internaţionali consultaţi de AFP.

''Pe hârtie, conferinţa de la Paris este o nouă victorie pentru Franţa care arată că, cel puţin în plan diplomatic, conduce demersurile diplomatice în dosarul libian', a spus Federica Saini Fasanotti de la Institutul Brookings din Washington.

"Dar realitatea este infinit mai complexă, a adăugat ea, indicând rolul miliţiilor care cresc numeric pe fondul haosului din ţară şi a aversiunii libienilor faţă de ingerinţele străinilor.

Principalii actori politici şi militari din oraşul Misrata - care are cele mai puternice şi influente grupuri armate din vestul Libiei - boicotează reuniunea de la Paris, după ce au cerut să fie trataţi în mod egal cu cele patru delegaţii, potrivit unor surse politice libiene.

''Mulţi în vestul Libiei văd iniţiativa franceză ca o încercare de a consolida poziţia lui Khalifa Belqasim Haftar şi de a-l transforma într-un jucător-cheie'', a apreciat Mohamed Eljrah, din cadrul societăţii Libia Outlook.

Un număr de actori în dosarul libian cer, de asemenea, organizarea unui referendum constituţional care să definească atribuţiile viitorului preşedinte - funcţie care nu există în prezent în Libia - înaintea oricărui scrutin prezidenţial.

"Franţa este singura care doreşte să organizeze alegeri atât de repede", notează Jalel Harchaoui, doctorand la Universitatea Paris VIII. "Ea se grăbeşte deoarece are criterii non-libiene, non-arabe. Ea vede lucrurile în raport cu Italia, Rusia, Statele Unite", a spus el, referindu-se la cursul influenţei politice, economice şi militară în această ţară.

La fel ca în iulie 2017, Italia, fostă putere colonială şi prima ţară care a primit valuri de migranţi de origine subsahariană din Libia, nu pare încântată de iniţiativa Parisului.

''Este ca şi cum Macron a vrut să profite de acest moment de absenţă politică italiană în dosarul libian'' din cauza crizei politice de la Roma, relata La Repubblica în ediţia sa din 24 mai, citând surse diplomatice italiene.

În acest context, centrul de analiză International Crisis Group (ICG) sugerează ca la Paris să fie adoptată o declaraţie "deschisă" fără angajamente scrise. "Este nevoie de multă muncă pentru ca eforturi de stabilizare să aibă rezultat în Libia", a apreciat ICG într-o notă scrisă.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Putin s-a întâlnit de ziua lui cu comandanții militari: “Rusia își menține inițiativa strategică în războiul cu Ucraina”
Un sfert de escadrilă. Bulgaria primește încă două avioane F-16, dar Forțele Aeriene nu îndeplinesc încă misiuni de protecție a spațiului aerian
În Bavaria polițiștii germani vor putea să tragă în drone
Marea naționalizare a lui Vladimir: Rusia anunță cum răspunde înghețării activelor sale și sancțiunilor de către Occident
Președintele Serbiei: Toate țările se pregătesc de război. Singura întrebare e cine va lupta alături de cine
România și Coreea de Sud, ”umăr la umăr”. Cum se consolidează cooperarea industrială și de apărare dintre cele două state
Raidurile cu drone rusești obligă Germania să instaleze sisteme de detecție cu laser pe aeroportul din München
„Căderile de la ferestre continuă” la Moscova. Fostul director al editurii Pravda s-a sinucis
Muniție pentru propaganda Kremlinului: Angela Merkel vede Polonia și balticii ca principali vinovați pentru războiul din Ucraina
Nicușor Dan anunță noua echipă de consilieri de la Cotroceni. Marius Lazurca, responsabil de politica externă, iar noul consilier pentru afaceri europene este Valentin Naumescu
Criză politică în Franța: Premierul Sebastien Lecornu, apropiat al lui Macron, a demisionat la mai puțin de 30 de zile de la învestire
Armata Federației Ruse, sursă foto: Ministerul Apărării de la Moscova
EXCLUSIV
De ce mai vrea Rusia câteva luni de război?
Putin: Dacă Trump livrează Tomahawk Ucrainei, va distruge relațiile cu Rusia
Hegseth l-a demis pe șeful Statului Major al Marinei SUA, John Harrison
Rușii au atacat în valuri. Ținte din vestul Ucrainei, lovite cu rachete Kalibr, Kinjal, Kh-101 și drone kamikaze
Cehia virează spre Orban și Fico? Partidul eurosceptic al fostului premier Andrej Babis câştigă alegerile în Cehia
Rusia a executat, zilele trecute, un atac de amploare asupra infrastructurii energetice din estul Ucrainei
”Înainte erau decisive doar oțelul și praful de pușcă”. Olanda schimbă abordarea în domeniul cibernetic: Forțele armate, pregătite nu doar pentru apărare, ci și să perturbe activitățile inamicului
Rușii au lovit cu drone un tren aflat în gară. A doua dronă a atacat în timp pasagerii erau evacuați; zeci de persoane au fost rănite
Bătălia pentru spațiu. Marea Britanie susține că Rusia îi vizează săptămânal sateliții militari
Un model ce ar putea fi aplicat și de România? Ucraina țintește să devină „vioara întâi” în materie de drone, cu transfer tehnologic masiv din SUA
Raportul anulării alegerilor din România. Top 3 cele mai clare dovezi ale implicării unui actor străin, statal
Provocări și pe orbită. Rusia încearcă constant să perturbe în spațiu funcționarea sateliților militari ai Marii Britanii
Belgia, ultima victimă a dronelor rusești care au isterizat Europa
După un zbor de peste 1.700 de kilometri, dronele ucrainene au lovit un gigant chimic rusesc
Putin spune că Rusia nu a provocat niciodată vreun război și de fapt „tigrul de hârtie” e NATO
Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri de război
Venezuela condamnă un presupus zbor ilegal al unui avion de vânătoare american în largul coastei sale
Ungaria va cumpăra gaze de la compania franceză Engie, dar nu renunță la gazul rusesc
Sancțiunile nu funcționează? Aviația civilă din Rusia, nevoită să-și ”canibalizeze” opt aeronave Boeing pentru piese de schimb

Ştiri Recomandate

România bifează două escadrile complete de F-16 care execută misiuni de Poliție Aeriană. Cerul României, apărat de zeci de avioane NATO
Soluție pentru blindatele din linia întâi: Divizia 1 Cavalerie a US Army creează o zonă de detecție de 3,5 km a dronelor mici
Demonstrație de forță a SUA: Bombardierele B-1B au zburat spre Venezuela; Maduro amenință că va doborî avioanele americane cu sisteme MANPAD Igla-S
Obuziere K9 Thunder și mașini de luptă Redback „made in Romania”, vândute în Europa? Cum plănuiesc coreenii să transforme România într-un „gigant industrial” în Europa de Est
Unul dintre ”gardienii” Flotei fantomă? Nava de desant rusă ”Alexander Șabalin” a ancorat în largul coastelor Germaniei
Mai multă muniție pentru Polonia: Companii franceze și poloneze vor produce propulsori pentru obuzele de 155 mm
Merz se așteaptă ca SUA să scutească divizia germană a Rosneft de sancțiuni
Cum își finanțează Coreea de Nord programul nuclear: Miliarde de dolari, furate din criptomonede și atacuri cibernetice
UE amână până în decembrie decizia privind activele rusești
"Au rămas acolo 20 de secunde". Avioane Su-30 și Il-78 încalcă spațiul aerian lituanian. Două Eurofighter spaniole au reacționat imediat
Al 19-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei: Flota fantomă, cripto, bănci, ”diplomați” ruși. Economia de război a Rusiei primește încă o lovitură
Companiile petroliere chineze suspendă achizițiile de petrol rusesc din cauza sancțiunilor americane. Ținta principală: Rosneft și Lukoil
Războiul cognitiv, cea mai mare parte din războiul hibrid din regiune. Societățile, obligate să treacă la o gândire strategică
Trageri reale efectuate de Armata României. Sursă foto: MApN
EXCLUSIV
România în fața unei noi ordini industriale de apărare. Lecțiile EDIP pentru o țară periferică
România vinde energia ieftin şi o cumpără scump, dar are planuri mari: Capacități de stocare cât 10 reactoare de la Cernavodă
Companiile europene Airbus, Thales și Leonardo își unesc forțele pentru a concura cu Starlink
Furie la Moscova, după sancțiunile americane asupra Lukoil și Rosneft: Trump a declarat război Rusiei
Tehnologia face diferența (FOTO): Drona ucraineană „Sea Baby” 2.0 rescrie strategia navală în Marea Neagră, devenind principala ameninţare la adresa Flotei ruse
Summit important la Bruxelles. Mai multe țări țin piciorul pe frână, însă doar două au o agendă pro-Kremlin
Capacitatea de apărare a NATO, confirmată de generalul Dorin Toma: Vă pot spune cu toată convingerea că putem respinge orice potențială agresiune asupra României
Avertisment de pe scena Forumului Aspen-GMF București. Lordul McConnell: „Urmează o nouă eră de instabilitate globală”
A început producția pentru România a obuzierelor K9 și a vehiculelor de alimentare K10. Când va fi mutată în țară producția
”Aveți mai mult decât orice altă țară din Europa". Diaspora trebuie folosită pentru a promova România, crede Charlie Ottley
O explozie puternică a avut loc la o uzină militară din apropierea orașului rusesc Celiabinsk (FOTO/VIDEO)
Primul transport China - Europa pe traseul nordic a durat jumătate din timpul pe ruta clasică (VIDEO). “Drumul Mătăsii de Gheață” trece însă prin Rusia
Sfârșitul răbdării: Donald Trump sancționează companiile Rosneft și Lukoil, recunoscând eșecul ,,diplomației'' cu Vladimir Putin
Geopolitica europeană la răscruce | "Gata de un şoc în 3-4 ani": Avertismentul Franței despre o posibilă agresiune militară rusă
Iranul, la un pas de reluarea ambițiilor nucleare? Reconstrucția misterioasă de la complexul Taleghan-2, sub ochii Israelului și ai lumii occidentale
Crime de război rusești la Pokrovsk. Atacarea civililor, o practică generalizată în Armata rusă
Rusia începe producția de masă a bombelor aeriene cu o rază de aproape 200 km, anunță serviciile ucrainene. Cum pot fi combătute KAB-urile rusești
De la Blitzkriegul de 3 zile la Războiul de 4 ani. Hărțuită de dronele ucrainene, Rusia apelează la elicoptere, rezerviști și dirijabile pentru apărarea rafinăriilor
Un „păianjen” fabricat în România? Peste 25 de firme românești, gata să se implice în producția în țară a Redback, dacă România va opta pentru mașini de luptă Redback
pixel