Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Mircea Duşa, a avut marți, 19 iunie, o întrevedere cu omologul său macedonean, Dragan Nikolic, la sediul Ministerului Apărării Naţionale.
În timpul discuţiei au fost analizate relaţiile militare bilaterale, dar şi cooperarea între România şi Republica Macedonia în cadrul iniţiativelor regionale de menţinere a securităţii şi stabilităţii în Europa de Sud – Est. Un punct important al agendei l-a constituit discuția despre sprijinul pe care România îl poate oferi Republicii Macedonia în parcursul său euro – atlantic.
Asistenţă în domeniul planificării integrate a apărării
Mircea Duşa a remarcat progresele realizate de R. Macedonia în procesul de integrare şi a subliniat disponibilitatea României de a oferi asistenţă în domeniul planificării integrate a apărării sau a planificării strategice, și consultanță în domenii precum logistică, instrucţie şi doctrină, comunicaţii, informatică şi resurse umane.
„Pentru România, spaţiul Balcanilor de Vest reprezintă o zonă cu interes strategic, iar consolidarea stabilităţii şi securităţii acesteia este deosebit de importantă. Acesta este şi motivul pentru care am susţinut constant, la nivel politic şi tehnic, eforturile autorităţilor de la Skopje de a progresa în reformele necesare pentru atingerea obiectivelor de integrare în NATO şi Uniunea Europeană”, a subliniat Mircea Duşa. Oficialul român a adăugat că România sprijină activ politica NATO a uşilor deschise şi va susţine în continuare decizia Summit-ului de la Bucureşti de a invita R. Macedonia să adere la Alianţa Nord-Atlantică.
Ofițeri macedoneni, la cursuri în România
Tot în sprijinul aderării R. Macedonia la NATO, Mircea Duşa a reiterat disponibilitatea Ministerului Apărării Naţionale de a primi la cursuri ofiţeri macedoneni în cele două centre de educare şi instruire pentru partenerii străini, aflate în Bucureşti şi Braşov.
Agenda discuţiilor a cuprins şi o analiză a cooperării regionale pentru creşterea stabilităţii în Europa de Sud-Est şi a modalităţilor în care aceasta poate fi consolidată, cu accent pe procesul SEDM, principala iniţiativă regională în domeniul apărării menită să asigure un climat de securitate şi stabilitate.
Totodată, România susţine găzduirea comandamentului SEEBRIG în R. Macedonia, în perioada 2020 – 2026. În plus, ţara noastră poate oferi asistenţă în asigurarea tuturor condiţiilor necesare unei funcţionări optime a comandamentului, prin prisma experienţei acumulate în cei 4 ani în care structura de comandă a fost găzduită la Constanţa.
Ambii oficiali au apreciat întrevederea ca fiind un pas important în consolidarea relaţiilor de cooperare bilaterală în domeniul apărării.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Prima ediție a exercițiului militar ucraineano-britanic ”Buzduganul cazac” s-a desfășurat în perioada 12-24 iulie în regiunea Nikolaev sub coordonarea comandantului Forțelor Terestre ale Ucrainei, general-colonel Oleksandr Sirski.
Militarii străini participanţi la Exerciţiul NOBLE JUMP 2021 se deplasează spre ţările de origine timp de 3 zile, începând de joi, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării, care precizează că pe rutele celor 13 convoaie militare traficul rutier poate fi îngreunat.
Ziua Distinşilor Vizitatori la exerciţiul multinaţional NOBLE JUMP 2021 (NOJP21) este organizată marţi, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită "Getica" (CNII), din Cincu, judeţul Braşov.
Preşedintele american Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin se vor întâlni la Geneva pe 16 iunie, a anunţat Casa Albă într-un comunicat, relatează Reuters şi AFP.
Preşedintele american Joe Biden şi omologul său rus Vladimir Putin se vor întâlni în Elveţia pentru primul lor summit, scrie cotidianul Tages-Anzeiger în ediţia de luni, citând 'surse de încredere', transmite Reuters.
În Turcia, la Istanbul, s-a deschis, azi, prima expoziție virtuală din lume, în variantă 3D, destinată produselor de apărare.
Ziua Drapelului Național a fost sărbătorită vineri, 26 iunie, în Piața Tricolorului din Capitală, în cadrul unei ceremonii organizate de Prefectura Capitalei, Primăria Municipiului București și Ministerul Apărării Naționale.
Pandemia de coronavirus este puțin probabil să scadă în curând, iar US European Command (USEURCOM) analizează modul în care pot continua exercițiile la scară largă precum „Baltic Operations 2020” („BALTOPS 2020”), conceput special pentru verifica promptitudinea cu care militarii răspund împotriva problemelor de sănătate publică și asigurarea protecției, transmite Janes.
Israelul a reacționat după ce o rachetă trasă din Fâșia Gaza a vizat o manifestare a partidului Likud la care se afla și premierul Benjamin Netanyahu, transmite agenția Tasnim.
Două aeronave MiG-21 LanceR de la Baza 86 Borcea au participat în aceste zile la show-ul aviatic din Marea Britanie. Tonourile, lupingurile, zborul la joasă altitudine și forțajul au ținut cu sufletul la gură audiența. Evoluția perfectă a piloților noștri a fost aplaudată la scenă deschisă.
Sâmbătă, 8 iunie, între orele 10.30 și 17.00, la Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” va avea loc „Ziua Porților Deschise”.
Data de 6 iunie marchează Ziua Debarcării în Normandia și începutul evenimentelor care au dus la victoria Aliată pe Frontul de Vest în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Cei aproximativ 7.600 de militari români care participă, începând de luni timp de trei săptămâni, la Exerciţiul Multinaţional Saber Guardian 2019 (SG19) care se desfăşoară în mai multe locaţii din ţară, precum Cincu, Babadag, Smârdan, Capu Midia, Boboc, Borduşani, alături de militari din alte 14 state, văd o oportunitate extraordinară în a lucra alături de colegii lor din statele membre NATO.
Luni, 3 iunie, începând cu ora 10.00, vor avea loc, simultan, ceremoniile de deschidere ale Exercițiului Multinațional Saber Guardian 2019 (SG19) în cinci locații din țară unde se vor desfășura principalele activități, astfel: Cincu, Bordușani, Babadag, Smârdan, Râșnov.
Aproximativ 8.000 de militari din şase ţări (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, România, Ungaria şi Statele Unite ale Americii) vor participa, în perioada 3-24 iunie, la exerciţiul multinaţional Saber Guardian 2019 (SG19), condus de Forţele Terestre ale Statelor Unite din Europa (USAREUR) şi Statul Major al Forţelor Terestre al Armatei României, care se va desfăşura pe teritoriile Bulgariei, României şi Ungariei.
Cel mai mare exerciţiu NATO din Marea Neagră, "Sea Shield 19", se desfăşoară în perioada 5-13 aprilie.
Membri ai guvernelor britanic şi rus s-au întâlnit sâmbătă în Germania, marcând reluarea oficială a dialogului la nivel înalt între Londra şi Moscova după 11 luni de când acestea şi-au îngheţat relaţiile diplomatice bilaterale în urma scandalului Skripal, relatează AFP.
Vladimir Putin a declarat marţi că este neclar de ce o rusoaică, Maria Butina, a fost arestată în Statele Unite şi a fost acuzată că este agent al Rusiei, pentru că şefii serviciilor de informaţii ruse nu ştiu nimic despre această femeie, relatează Reuters.
O aernavă a Armatei Române efectuează astăzi o misiune umanitară.
România, prin Jandarmeria Română, va semna textul declarației comune a Comandanţilor şi Directorilor Generali ai Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene.
Un avion al SUA s-a prăbușit în timpul unui exercițiu.
Milițiile rivale angajate în lupte aproape de Tripoli ar putea înceta focul în urma unui acord.
SUA sunt îngrijorate de decizia Rusiei de a furniza Siriei sisteme de rachete S-300, măsura fiind considerată a fi o "escaladare semnificativă" din partea Moscovei, potrivit lui John Bolton, consilier prezidenţial american pentru securitate naţională.
Zeci de biciclişti i-au adus sâmbătă un omagiu 'fotografului Unirii', Samoilă Mârza, reconstituind traseul parcurs de acesta, pe bicicletă, în ziua de 1 Decembrie 1918 din satul său natal, Galtiu, până la Alba Iulia.
Festivalul 'AeroNautic Show 2018 - Lacul Morii Bucureşti', ediţia a IX-a, care combină acrobaţiile aeriene cu cele nautice, va avea loc sâmbătă, începând cu ora 10,00, pe Lacul Morii din Capitală.
Mihai Fifor participă, vineri, la deschiderea simpozionului dedicat celebrării Marii Uniri şi a împlinirii a 90 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor Neamului.
Vă invităm pe data de 15 Septembrie să petreceți o zi în natură și să aflați mai multe despre domeniile aerian și nautic la deja tradiționalul festival AeroNautic Show ce are loc fiecare an în prima sâmbătă dupa începerea școlii.
Victimele atentatelor de la 11 septembrie 2001 au fost comemorate, marţi, la Baza Militară Deveselu, în cadrul unei ceremonii la care au participat ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm.
Libia este în stare de urgență după ce a început conflictul între cele două miliții rivale.
Avioanele de vânătoare Typhoon ale Forţele Regale Aeriene Britanice, aflate în la baza Mihai Kogălniceanu au interceptat două avioane de luptă ruseşti, care s-au apropiat de spaţiul aerian al NATO, deasupra Mării Negre.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Discuțiile dintre România și gigantul german Rheinmetall ar depăși simpla înființare a unei fabrici de pulberi la Brașov. Deși investiția de 535 de milioane de euro este una strategică, finanțată prin noul instrument SAFE al UE, ea pare a fi, în realitate, ar fi uşa care deschide calea către un acord industrial mult mai amplu: asigurarea contractului de 6,5 miliarde de euro pentru 216 tancuri noi, unde Rheinmetall își poziționează puternic familia de blindate KF51 Panther.
Pe 9 septembrie, NATO a fost forțată să demonstreze, în contextul unui incident de securitate petrecut la granița Poloniei, exact cât de falimentară este doctrina sa actuală de apărare aeriană. Au fost ridicate avioane F-16 pentru a intercepta drone rusești. S-au tras rachete în valoare de aproximativ 500.000 de euro bucata. Rezultatul? Un eșec pe jumătate și un dezastru economic: ,,interceptoare de lux'', extrem de scumpe, irosite pe drone Shahed care valorează, în cel mai bun caz, o zecime din costul rachetei.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
Polonia, România și Danemarca implementează noul sistem Merops, fabricat în SUA, pentru a-și consolida apărarea împotriva dronelor rusești de pe flancul estic al NATO.
Această desfășurare a SUA abordează recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, care au expus vulnerabilități și costul ridicat al metodelor tradiționale de interceptare cu avioane de vânătoare.
Lockheed Martin a livrat cel de-al 750-lea HIMARS, o dovadă tangibilă a modului în care o fabrică dintr-un oraș mic susține forțele armate ale SUA și ale aliaților săi din întreaga lume, transmite gigantul american.
În cursul nopții de 10.11.2025, Ucraina a atacat din nou portul rusesc Tuapse.
Prezent în cadrul platoul emisiunii „Special” de la B1 TV, Tudor Curtifan, redactorul-șef al DefenseRomania, a abordat și oportunitățile pe care le avem în zona navală, după multe rateuri, în momentul în care a fost întrebat despre discuția președintelui Nicușor Dan cu președintele Volodimir Zelenski în ceea ce privește dezvoltarea parteneriatului strategic. Și, desigur, mecanismul european SAFE.
Pokrovsk și Mirnograd au devenit epicentrul celor mai aprige lupte, în timp ce ambele părți au înregistrat pierderi grele.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Portul rusesc Tuapse, un hub vital pentru exporturile de combustibil ale Rusiei, a fost zguduit de explozii în noaptea de luni, 10 noiembrie. Surse locale și canale de Telegram raportează un atac coordonat cu drone maritime ucrainene, confirmând că Ucraina își continuă strategia de a lovi direct infrastructura critică ce alimentează mașina de război a Kremlinului.
Generalul Sîrskîi a dat asigurări că Pokrovsk este o zonă fortificată solidă și a îndemnat să nu se intre în panică.
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Ucraina reia discuțiile despre utilitatea aeronavelor turbopropulsate de atac EMB 314 Super Tucano ca soluție pragmatică în lupta împotriva dronelor kamikaze Shahed, o nevoie resimțită tot mai acut pe măsură ce aceste drone devin tot mai numeroase.
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Comandamentul Forțelor Aeriene ale SUA din Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) a anunțat că, pe 08.11.2025, bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress aparținând Bazei Aeriene Barksdale din Louisiana au sosit la Baza Aeriană Morón din Spania. Aeronavele vor desfășura operațiuni de antrenament multilateral alături de Finlanda, Lituania și Suedia, precum și de alți aliați și parteneri, ca parte a misiunii “Bomber Task Force Europe 26-1”.
Ucraina a confirmat primirea și desfășurarea, în cadrul forțelor sale de asalt a distrugătoarelor de tancuri pe roți Centauro B1 furnizate de Italia. Această livrare face parte din pachetul de ajutor militar italian, a cărui natură este adesea menținută sub tăcere, Roma fiind recunoscută pentru discreția cu care își gestionează transferurile de echipament către Kiev.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Armata Statelor Unite ale Americii a realizat că este periculos de mult în urmă şi că trebuie să facă o schimbare serioasă în ceea ce priveşte doctrina militară. Astfel, Pentagonul plănuiește să achiziționeze cel puțin un milion de drone în următorii doi până la trei ani, adică până în 2028. Nu este o simplă modernizare a arsenalului militar american, ci o cursă contra-cronometru pentru a recupera un decalaj strategic masiv față de adversari și pentru a rezolva o vulnerabilitate critică: dependența industrială de China.
Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) al Forței Spațiale a SUA a anunțat oficial că a semnat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Apărării, în cadrul căruia s-a stabilit că un număr de aliați cheie pot avea acces la tehnologia de navigație de cea mai înaltă precizie și rezistență la bruiaj, așa cum este cunoscut “Echipamentul utilizatorului GPS militar” (MGUE) utilizat de americani..
Un avertisment de o claritate tăioasă vine de la vârful Armatei SUA din Pacific, semnalând o schimbare de abordare impusă de noua realitate geopolitică. Generalul Ronald Clark, comandantul Comandamentului Armatei SUA din Pacific (USARPAC), trage un semnal de alarmă public privind nevoia urgentă de reformă, subliniind că „prețul eșecului este mult prea mare”.
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Războiul din Ucraina este, înainte de toate, o cursă necruțătoare a adaptării. Iar în această cursă, realitatea de pe teren spulberă adesea miturile și marketingul. În timp ce Rusia își perfecționează tacticile, combinând drone-kamikaze cu „nave-mamă” aeriene și folosind cabluri de fibră optică pentru a lovi orașe aflate la 30 km de front, o mare parte din tehnologia occidentală sofisticată, dar „sterilă”, eșuează lamentabil.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Imaginea unei Rusii „mari și puternice”, capabilă să producă mii de tancuri și rachete, este motorul propagandei de stat a Kremlinului. Această imagine este, parțial, o realitate trăită tragic de ucraineni, care înfruntă zilnic bombe ghidate, rachete balistice și drone de atac.
În ciuda declarațiilor optimiste și a acordurilor de cooperare semnate recent, mult-așteptata producție locală a vehiculelor de luptă germane KF41 Lynx în Ucraina este, în realitate, departe de a fi finalizată. O prăpastie uriașă se deschide între intențiile strategice afișate public și realitatea birocratică și financiară: nu există niciun contract semnat și, mai important, nicio finanțare alocată.
În cursul nopții de 08.11.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor obiective din Ucraina, lovind inclusiv teritorii din adâncimea liniei frontului. În acest scop, au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, inclusiv rachete aerobalistice Kinjal, rachete balistice și de croazieră Iskander, rachete de croazieră Kalibr, dar și bombe de aviație și drone de diferite tipuri.
Supremația tehnologică a sistemului american Patriot este pusă sub semnul întrebării direct pe câmpul de luptă din Ucraina. Sistemul Patriot, considerat mult timp etalonul apărării antiaeriene occidentale, întâmpină dificultăți majore în fața noilor tactici rusești, în timp ce rivalul său european, sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba), pare să fi preluat conducerea în materie de eficiență.
