Întrevederea șefilor serviciilor de informații din marile puteri mondiale a avut loc în marja unei conferințe internaționale cunoscută ca Dialogul Shangri-La, unde au participat aproximativ 600 de reprezentanți ai statelor din întreaga lume.
Evenimentul a avut însă o componentă interesantă: 24 de șefi de servicii de informații din întreaga lume, inclusiv SUA și China, au avut câteva discuții în spatele ușilor închise. Informațiile au fost date către Reuters de cinci surse diferite și se pare că astfel de întâlniri „secrete” au loc anual.
Foto: Ministerul Apărării din China
Reputatul George Friedman, analist american, fondator Stratfor și preşedintele publicaţiei de securitate Geopolitical Futures, a analizat ceea ce s-a întâmplat în Singapore. Friedman arată pe bună dreptate că avem de a face cu o scurgere de informații cu caracter intern în contextul în care pregătirea logistică a unor asemenea evenimente confidențiale e extrem de meticuloasă, se întinde pe mai multe luni și include și măsuri draconice de securitate. În analiza sa publicată pe Geopolitical Futures, Friedman remarcă faptul că atunci când vorbim de o singură sursă avem o scurgere de informații, dar când cinci surse interne dau aceleași informații ne aflăm în fața unui adevărat „comunicat de presă” neasumat.
Și, potrivit surselor interne care au dat în media sub protecția anonimatului informațiile, printre cei 24 de șefi de servicii de informații s-au numărat superputerile SUA și China, dar și șefii de informații din Five Eyes (Pe lângă SUA, Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă). La întrevederi au fost și șefi ai serviciilor de informații din India. Cei care au divulgat întrevederea s-au asigurat să precizeze că Rusia nu a participat, dar nu au divulgat celelalte state prezente.
„Întâlnirea a fost divulgată simultan de cinci surse. Pierderea caracterului secret va spori îngrijorarea publică în unele țări cu privire la motivul pentru care au avut loc întâlnirile și de ce au fost ele ținute la secret, dar și ce s-a discutat și convenit. În statele democratice, precum SUA, agențiile de informații se confruntă deja cu pierderea încrederii”, remarcă Friedman.
Președintele Chinei Xi Jinping, alături de președintele rus Vladimir Putin. Foto: Kremlin
Analistul american e de părere că dacă au existat discuții serioase cel mai probabil acestea s-au purtat între șefii serviciilor a unui număr restrâns de state. El remarcă totodată importanța absenței Rusiei de la întrevedere.
„Mă îndoiesc că Rusia a lipsit de la întâlnirile anterioare, dar a lipsit de la aceasta. Este evident, China nu a insistat ca Rusia să fie inclusă. Disponibilitatea chinezilor de a discuta cu alte puteri fără prezența Moscovei înseamnă că Rusia nu mai este văzută ca o mare putere”, precizează Friedman, care arată că India și China au avut cel mai probabil pe agendă conflictul de la graniță dintre cele două iar dialogul dintre China și SUA s-ar fi putut axa și el pe dosare deosebit de sensibile.
În ceea ce privește discuțiile dintre cele două superputeri, analistul american e sceptic că SUA și China au vorbit despre un „potențial război”. Mai degrabă discuțiile s-au axat pe modul de interceptare a avioanelor de vânătoare, sisteme de avertizare, etc. Discuția a avut mai mult caracter geopolitic.
„Există zvonuri că SUA, care au interes ca războiul din Ucraina să se termine, au cerut Chinei să pună presiune pe partenerul său rus pentru a pune capăt conflictului. Discuțiile despre capacitatea Chinei de a face acest lucru, dar și despre prețul pe care l-ar cere pentru un asemenea scenariu, e posibil să fi fost pe agenda directorilor serviciilor de informații. O altă posibilitate, mult mai probabilă, e aceea că cele două state, simțind declinul Rusiei, încearcă să gândească arhitectura în viitor pentru a preveni un conflict între cele două superputeri (n.r. - SUA și China”, mai scrie Friedman.
„După întrevedere a fost dezvăluit faptul că India se îndepărtează de relația sa cu Rusia, mult timp un furnizor major de arme pentru statul indian, și se îndreaptă spre Statele Unite”, remarcă Friedman. Interesant e că afirmația e susținută de o informație oficială apărută în aceste zile și analizată și de DefenseRomania: India a anunțat oficial achiziția a 31 de drone americane de tip MQ-9B, pentru 3 miliarde de dolari.
Cu o rivalitate mare în Pacific împotriva Indiei, China înțelege că se află într-o poziție militară dificilă: „Blocată în afara Pacificului și cu o Indie din ce în ce mai puternică la sud-vestul ei”, notează Friedman.
„Desigur, nu e clar cât va dura relația dintre SUA și India, dar pentru moment, coroborat cu declinul Rusiei și acțiunile agresive ale SUA pentru a forma alianțe în Pacificul de Vest, China e într-o poziție dificilă. Am susținut de mult timp că Beijingul nu va risca un război în Pacific. Acum, China va trebui să ia măsuri pentru a reduce tensiunea. O întâlnire la care au participat șefii serviciilor de informații din China, SUA, India, Marea Britanie, Australia, Canada și Noua Zeelandă - nu însă și Rusia - sugerează că Beijingul înțelege poziția în care se află și trebuie să facă o schimbare”, scrie George Friedman.
Testul va fi dacă Beijungul va înceta să amenințe cu război Taiwanul, sau măcar își va limita amenințările și gesturile de provocare. Dar în ansamblu, China semnalează noi relații”, conchide analistul american.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Șeful serviciului de securitate internă (Shin Bet) al Israelului, Ronen Bar, a afirmat că decizia anunțată duminică de Benjamin Netanyahu de a-l demite 'nu are legătură' cu atacul Hamas din 7 octombrie 2023, el evocând 'așteptările prim-ministrului de loialitate personală', transmit Agerpres și AFP.
Tudor Curtifan, redactorul-șef al DefenseRomania, a declarat în ultima ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic că potrivit surselor sale colonelul rus Evgheni Ignatiev, atașatul militar adjunct al Rusiei în România, a fost observat participând la diverse conferințe pe teme de securitate, îmbrăcat în haine civile, ceea ce facilitează apropierile cu cetățenii români și nu numai.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Procurorii DIICOT au reţinut şase inculpaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi trădare, fiind acuzaţi că au format o organizaţie de tip militar şi ar fi negociat cu agenţi ai Rusiei ieşirea României din NATO.
Liderii Uniunii Europene se află în mod evident în spatele deciziei de a aduce acuzaţii împotriva candidatului la preşedinţia României Călin Georgescu, susţine Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR) într-un comunicat publicat marţi şi preluat de TASS.
Fantoma interferenței serviciilor secrete rusești planează în continuare asupra statelor est-europene, România aflându-se acum în prima linie a acestei lupte. GRU, FSB și SVR, agențiile de informații ale Rusiei, sunt implicate activ în operațiuni menite să destabilizeze ţara noastră și să submineze alianțele pe care le avem cu aliaţii occidentali.
Potrivit postului de televiziune CNN, care citează actuali și foști oficiali americani, Moscova vede discuțiile cu Washingtonul ca pe o oportunitate de a-și reînnoi rețeaua de spionaj din Statele Unite. SUA și Rusia au convenit să negocieze revigorarea ambasadelor și consulatelor lor în ambele țări. Potrivit oficialilor americani, Moscova vrea să reinstaleze agenți de informații la reprezentanțele sale din Washington, New York sau Houston, sub acoperire diplomatică.
Federația Rusă a creat în 2023 o unitate specială care se concentrează pe atacurile împotriva țărilor occidentale: asasinate, sabotaj sau comploturi de a instala dispozitive explozive pe avioane.
Serviciul secret al SBU l-a arestat pe șeful de cabinet al centrului său antiterorist. Îl acuză că lucrează pentru serviciul secret rus, FSB.
Noi rapoarte indică faptul că Rusia a utilizat drone pentru a supraveghea bazele militare germane în care soldații ucraineni sunt instruiți. Aceste drone au fost observate zburând deasupra zonelor de antrenament, putând culege informații cu privire la deplasările de trupe, exercițiile de pregătire și desfășurarea echipamentelor militare.
Rusia a făcut apel la americani să devină spioni pentru Kremlin, ca răspuns la încercările serviciilor americane de informații de a recruta ruși. Începând cu anul 2023, Agenția Centrală de Informații (CIA) a SUA a publicat pe rețelele de socializare o serie de materiale video în limba rusă, solicitând ruşilor care ocupa funcţii importante în aparatul de stat şi care erau dezamăgiți de conducerea rusă să furnizeze informaţii.
Actele de sabotaj întreprinse în ultimii ani împotriva Alianţei Nord-Atlantice au cuprins ameninţări de comploturi privind asasinarea unor şefi de companii, ca în cazul directorului general al producătorului german de armament Rheinmetall, a declarat marţi un înalt responsabil al NATO, potrivit Agerpres și Reuters.
Un fost analist CIA a pledat vinovat vineri, în fața unui tribunal federal din Virginia, la acuzația de divulgare de informații clasificate privind planurile Israelului de a ataca Iranul. Asif William Rahman, în vârstă de 34 de ani, din statul Virginia, a fost arestat anul trecut în Cambodgia și apoi dus în Guam. El riscă o pedeapsă maximă de 10 ani de închisoare pentru fiecare dintre cele două capete de acuzare de deținere și transmitere de informații clasificate legate de apărarea națională.
CIA încearcă să recruteze noi spioni ruși apelând la cetățenii dezamăgiți de războiul purtat de Moscova în Ucraina, postând un nou material video cu mesaje de recrutare pe canalele sale oficiale. Videoclipul, publicat în limba rusă, le cere oamenilor să contacteze agenția americană de intelligence, adăugând: „Poate că oamenii din jurul vostru nu vor să audă adevărul. Noi vrem să-l auzim”.
Autoritățile ucrainene au reținut un locuitor al orașului Izmail, aflat lângă granița cu România, care furniza informații Federației Ruse, au informat Procuratura Generală a Ucrainei și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
România a fost vizată, în intervalul iulie-august, de mai multe de astfel de tentative abandonate, SRI reușind să prevină materializarea unei operațiuni de sabotaj - cu identificarea atentatorului chiar înainte de a acționa.
Pentru a contracara o posibilă incursiune militară rusă din Belarus în Ucraina, Franța şi-a pregătit intens forțe speciale prin intermediul exercițiului Perseus. Informația a fost preluată de ediția franceză a site-ului de investigaţii Intelligence Online. Astfel, la sfârșitul anului 2024, forțele speciale franceze au efectuat timp de mai multe săptămâni exerciții strict secrete cunoscute sub numele de Perseus. Aceste exerciții erau destinate pregătirii unei eventuale intervenții în cazul în care forțele belaruse ar lansa un atac asupra Ucrainei.
Fostul director al National Intelligence din SUA, John Ratcliffe, nominalizat pentru postul de director al CIA de către președintele ales al SUA, Donald Trump, a explicat în timpul unei audieri în Senat cum crede că amenințarea Rusiei la adresa SUA diferă de amenințările venite din parte Chinei. Ratcliffe a confirmat că Rusia este un „adversar foarte clar al Statelor Unite”, cu stocuri de arme nucleare substanțiale. Dar ceea ce o diferențiază, a spus candidatul la funcția de director al CIA, este dimensiunea și capacitățile economiei sale.
Nava petrolier Eagle S, despre care se crede că face parte din flota umbră a Rusiei și care a fost reținută de Finlanda pe 26 decembrie în legătură cu defectarea unui cablu de comunicații în Marea Baltică, transporta echipamente care puteau fi folosite pentru a spiona avioane și navele NATO. Informația a fost publicată de ziarul britanic Lloyd's List, pe 27 decembrie.
Serviciul național de informații din Coreea de Sud confirmă că Forțele armate ucrainene au capturat pentru prima dată un soldat din Republica Populară Democrată Coreeană care a luptat de partea Rusiei, a relatat agenția Yonhap.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat că au arestat membri ai "unei vaste reţele de agenţi ruşi" care aveau drept misiune să spioneze aerodromuri militare ce pot găzdui avioane militare F-16 furnizate Ucrainei de către Occident, relatează Agerpres și AFP.
La începutul acestui an, autoritățile britanice au arestat șase bulgari acuzați de spionaj în favoarea Rusiei. Săptămâna trecută, doi dintre aceștia - Orlin Rusev și Biser Djambazov - au pledat vinovați în instanță, marcând un punct de cotitură în ceea ce a fost numit cazul „Spy Cell”. Detaliile activităților lor secrete, dezvăluite în fața Curții Penale Centrale din Londra, descriu o imagine îngrijorătoare a unei rețele sofisticate de spionaj care operează în întreaga Europă.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) susține că a notificat aliații României cu privire la încercările unor actori externi de a se implica în campania electorală și garantează că ţara noastră va răspunde în mod corespunzător. "Autorităţile române investighează această tentativă de influenţare, care este în desfăşurare. Ne-am informat aliaţii cu privire la această încercare de interferenţă externă şi vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja democraţia, securitatea naţională şi suveranitatea", se arată într-un comunicat al MAE.
Potrivit FBI, rusoaica Nomma Zarubina stabilea legături cu jurnaliști, personal militar și experți în numele serviciilor de informații ruse. Conform documentelor agenției, aceasta a mințit autoritățile americane cu privire la legăturile sale cu Rusia, dar ulterior a recunoscut că a lucrat cu FSB.
Potrivit surselor publicațiilor ucrainene, Biroul Președintelui dorește să-l schimbe pe Kirilo Budanov, șeful HUR, informațiile militare ucrainene și să numească în locul lui „o persoană mai loială autorităților”.
Comandantul unei unități ucrainene de Forțe pentru Operații Speciale (FOS) a fost arestat sub acuzația de spionaj în favoarea GRU (serviciul de informații al Ministerul rus al Apărării). Informația a fost făcută publică, pe 15 noiembrie, de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
Rusia nu a reușit să intercepteze o dronă ucraineană care a survolat o mare parte a teritoriului rus și a lovit probabil nave rusești aflate într-un port din Marea Caspică, potrivit unui raport al serviciilor de informații britanice, publicat la 15 noiembrie. Potrivit comunității britanice a serviciilor de informații, este destul de probabil că acest lucru să fi provocat îngrijorare în rândul liderilor politici și militari din Rusia.
Numărul de hackeri susținuți de China, potrivit FBI, este de cel puțin 50 de ori mai mare decât numărul personalului cibernetic al agenției americane. În total, China a adunat o armată de aproximativ 600.000 de spioni.
Președintele rus Vladimir Putin testează „liniile roșii” ale Occidentului, i-a avertizat șeful serviciilor de informații civile, Bruno Kahl, pe parlamentarii germani, în cursul audierii de luni a comisiei parlamentare de supraveghere a Bundestagului.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 13 noiembrie, armata ucraineană a efectuat o serie de lovituri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare ruse în Crimeea ocupată, regiunea Zaporojie și pe teritoriul rusesc, folosind mai multe tipuri de arme produse pe plan intern, inclusiv rachete Flamingo și Bars.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
