Publicația rusă Vzglyad, cunoscută pentru poziția sa și materialele sale pro-Kremlin, pleacă de la analiza celor spuse de președintele Maia Sandu cu privire la intenția de a modifica Constituția și a reveni la limba română.
În acest sens, amintim că Maia Sandu a declarat că Parlamentul este cel care e în măsură să opereze această modificarea și să înlocuiască sintagma „limba moldovenească” cu „limba română”. Un viitor Parlament ar putea acționa în acest sens, având în vedere că în Republica Moldova vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate pe data de 11 iunie.
În ceea ce privește „limba moldovenească”, aceasta pur și simplu nu există și este un artificiu de care sovieticii și ulterior rușii s-au folosit pentru a rupe și nega unitatea dintre Republica Moldova și România. Crearea unei false identități naționale moldovenești și condamnarea cu „mânie proletară” a unionismului face parte din aceeași strategie.
Revenind la articolul pe care l-am menționat la începutul acestui material, publicația rusă susține că politizarea limbii române de către președintele Maia Sandu e un „pas important spre românizarea Moldovei”, lucru denunțat în cadrul unui interviu acordat jurnaliștilor ruși de Vlad Batrîncea, vicepreşedintele Parlamentului de la Chișinău și secretar executiv în formațiunea politică pro-rusă Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon.
„Pentru unioniști, schimbarea limbii moldovenești în limba română ar fi un pas important către românizarea Moldovei”, precizează Batrîncea. Socialistul acuză președinția că încearcă această modificare în Parlament și nu printr-un referendum unde nu ar avea sorți de izbândă. „Majoritatea cetățenilor noștri consideră că limba lor este cea moldovenească și se vor opune” limbii române, mai spune deputatul socialist.
În continuarea materialului, jurnaliștii ruși alimentează această teorie artificială despre limba moldovenească. „Limba vorbită de majoritatea populației din Republica Moldova este departe de limba română literară”, se arată în textul citat. Rușii spun că moldovenii au dezvoltat un fel de dialect alimentând astfel teoria limbii moldovenești.
În ciuda acestei teorii evidențele sunt greu de negat. Publicația afirmă doar că „limba română și limba literară modernă moldovenească e de fapt una și aceeași”. Jurnaliștii ruși spun că în Basarabia așa-zisa limbă moldovenească a preluat nenumărate slavisme prin care, insinuează aceștia, s-a modificat și desprins de limba română.
Nivelul propagandistic al materialului atinge punctul culminant în momentul în care jurnaliștii ruși vorbesc despre faptul că „problema limbii a devenit un instrument politic care a distrus o Moldovă sovietică înfloritoare” și despre „românizarea și unionismul” care se fac vinovate pentru războiul din Transnistria.
„Politizarea problemei lingvistice a însoțit Moldova de-a lungul istoriei sale moderne. Și chiar imediat după declararea independenței, românizarea și unionismul au dus la conflictul sângeros din 1992, pierderea Transnistria și pierderea temporară a Găgăuziei”, precizează sursa citată.
În ceea ce privește războiul de pe Nistru, încă dinainte de izbucnire, problematica limbii a născut numeroase probleme, mai ales după introducerea obligativității alfabetului latin, când au existat proteste din partea populației care nu vorbea limba română.
Însă războiul a izbucnit ca urmare a faptului că pe 2 septembrie 1990 a fost proclamată așa-zisa Republică Moldovenească Nistreană.
Declarația de independență a Republicii Moldova a fost adoptată de Parlament pe data de 27 august 1991 și cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. Parlamentul a cerut URSS să înceapă negocierile cu privire la ocupația ilegală a Republicii Moldova și retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul ei.
Ciocniri au avut loc încă din 1990, primele dintre ele înregistrându-se la Dubăsari. În 1992 după ce Moldova a primit statutul de membru al ONU a fost autorizată de Președinție o intervenție militară împotriva forțelor separatiste care continuau să atace posturi ale autorităților de la Chișinău.
Separatiștii au beneficiat de sprijinul trupelor sovietice și au reușit să își consolideze o mare parte din zona disputată. Pe data de 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnat un acord privind implementarea unei reglementări pașnice a conflictului din Transnistria.
Promovarea ideii că războiul din Transnistria a fost generat de „unionismul și românizarea” care încercau să acapareze o „Republică Sovietică înfloritoare”, nu reprezintă doar denaturarea istoriei ci denotă și cinism.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Marea Britanie este cel mai belicos stat din lume, susține serviciul rus de informații externe (SVR), acuzând Londra că saboteazî eforturile SUA de a asigura pacea în Ucraina.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a făcut o întoarcere incredibilă. După ce în urmă cu doar câteva luni a dat vina pe Occident, inclusiv pe SUA, pentru tot ce se întâmplă în Ucraina, acum Europa este singura de vină. La rândul său, liderul autoritar din Belarus Alexander Lukașenko l-a lăudat într-un interviu pe președintele american Donald Trump pentru politica sa față de Ucraina.
Liderii Uniunii Europene se află în mod evident în spatele deciziei de a aduce acuzaţii împotriva candidatului la preşedinţia României Călin Georgescu, susţine Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR) într-un comunicat publicat marţi şi preluat de TASS.
Într-un podcast realizat de un controversat jurnalist american, Călin Georgescu a vorbit la modul cel mai deschis despre organizarea unui referendum pentru ieșirea României din UE și NATO. Fostul candidat la prezidențiale a bifat toate narativele propagandei ruse, vorbind inclusiv de „sclava România”. Tot azi, Serviciul Rus de Informații Externe a acuzat UE că este în spatele deciziei procurorului român de a-l acuza pe Călin Georgescu.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
Inspirat de președintele american Donald Trump, parlamentarul ultranaționalist rus Serghei Mironov intenționează să rusifice Arctica. A publicat o hartă pe contul său Telegram, în care Arhipelagul Franz Josef - ce face parte din Regiunea Arhanghelsk a Rusiei - apare denumit drept „Ținutul Lomonosov”.
Ultranaționalistul rus susține, de asemenea, că Oceanul Arctic ar trebui să fie numit Oceanul Rusiei (o măsură similară cu cea luată de Trump în cazul Golfului Mexic, transformat în Golful Americii). El ar redenumi și insula norvegiană Spitsbergen, teritoriu ce aparține de Svalbard, Norvegia, din Oceanul Arctic.
Republica Moldova a fost și este o zonă de maxim interes pentru Moscova care plănuiește o ”lume rusă” până la Gurile Dunării.
MAE ucrainean a avut o reacție virulentă la adresa candidatului pro-rus Călin Georgescu, care a negat integritatea și suveranitatea Ucrainei și a vorbit despre „dezmembrarea ireversibilă” a țării noastre vecine și preluarea de către România a unor teritorii ce aparțin azi, potrivit tuturor normelor de drept internațional, statului Ucraina. Pe de altă parte Kievul și-a reiterat prietenia pentru „poporul român” și a subliniat importanța relației de normalitatea dintre Ucraina și România.
Un nou manual şcolar, care face o paralelă între războiul din Ucraina şi lupta sovieticilor contra naziştilor şi în care se afirmă că Rusia s-a considerat "forţată" să-şi trimită trupele împotriva Ucrainei, a fost prezentat luni la Moscova, relatează Agerpres și Reuters.
Nu tot ce zboară este dronă. Echipa de comunicare a Ministerului Apărării Naționale semnalează pe platforma InfoRadar cu privire la o încercare de inducere în eroare care circulă pe rețelele de socializare.
Așa cum amintea și o analiză FT de săptămâna trecută, gestul președintelui Trump de a lua în calcul anexarea Groenlandei, deschide o cutie a Pandorei, având implicații geopolitice profunde. Pe de o parte, acest lucru justifică chiar și acțiunile lui Putin în Ucraina, iar pe de altă parte, gestul lui Trump vor putea fi folosit ca precedent de o serie de actori revizioniști, cum este cazul cu declarațiile liderului sârbilor bosniaci, Milorad Dodik.
În marea tricoloră de susținători ai lui Călin Georgescu, adunată vinerea trecută în fața Palatului Parlamentului a existat o singură pată de culoare, un steag stacojiu, utilizat de obicei de militarii ruși, în luptă.
Deși se luptă de trei ani să controleze o parte dintr-o țară pe care o considerau posibil de ocupat integral în trei zile, iar în prezent sunt departe de o victorie în teren, rușilor nu le-a dispărut apetitul propagandist de intimidare, prin care încearcă să mai compenseze din lipsurile severe de putință.
Crede oare Călin Georgescu, „președintele ales (!)”, în ceea ce spune? Puțin probabil, dar e irelevant. Problema majoră e că scenariile pe care le lansează au un grad uriaș de periculozitate și reprezintă o vulnerabilitate pe care chiar el o creează împotriva propriei țări. Trădarea e definită ca o „înșelătorie în mod voit și perfid”, inclusiv a propriei țări.
Elon Musk atacă din nou un lider UE, de această dată folosind ca pretext un fake, care se referă la alegerile in România.
Ministrul Apărării Angel Tîlvăr a vorbit despre operațiunile masive de dezinformare care se desfășoară în spațiul public, în special pe social media, și care vizează slăbirea încrederii în Armată și în instituțiile statului. Pe lângă imagini cu tehnică militară care nici măcar nu se află în dotarea Armatei României, prezentate cu mesajul „Armata română se deplasează către Ucraina pentru a lua parte la război”, un alt subiect folosit intens e că „Armata va deveni obligatorie”.
Înainte de Anul Nou, în Rusia a devenit foarte mediatizat un videoclip în care sistemele rusești de apărare antiaeriană doboară cu o rachetă sania lui Moș Crăciun deasupra Kremlinului.
Serviciul de Informaţii Externe a început să aibă informaţii despre "anumite influenţe" care apar în spaţiul României încă de prin 2023 şi le-a transmis decidenţilor, a declarat, marţi, deputatul USR Nicu Fălcoi, după întâlnirea Comisiei parlamentare de control al activităţii SIE, cu directorul Gabriel Vlase.
Guvernul României a adoptat vineri două proiecte din domeniul apărării naționale, care privesc spaţiul aerian naţional şi cadrul pentru desfăşurarea de operaţiuni militare pe teritoriul naţional.
Imediat, propaganda rusă a început să rostogolească informații false.
Moscova a amenințat în mod repetat cu noi anexări dacă Ucraina nu acceptă, practic, să capituleze.
E multă isterie în aceste zile, isterie alimentată de un candidat la alegerile prezidențiale anulate ca urmare a ingerințelor unor actori statali în manipularea procesului electoral, prin acțiuni de război hibrid.
Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken l-a acuzat joi pe omologul său rus Serghei Lavrov de propagarea unui "tsunami de dezinformare".
La Tbilisi, mii de oameni au ieșit pentru a șasea zi consecutiv pentru a protesta împotriva respingerii de către guvern a integrării europene.
Adevăratele schimbări dramatice pentru georgieni au început în primăvara acestui an, când în Georgia a fost adoptată așa-numita lege a agenților străini, care vizează mass-media și ONG-urile care au finanțare străină.
Dar adevăratele, adevăratele schimbări pentru georgieni au fost în 2018. Atunci, actualul guvern care se declară pro-european a consacrat în Constituție obiectivul aderării la UE, dar a eliminat toate puterile președintelui. Acum, Rusia culege roadele politicii abile de infiltrare a instituțiilor georgiene.
Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și reevalueze relația cu Rusia, spune ministrul de externe Ian Lipavski.
Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.
TikTok a fost acuzat că a avut un rol semnificativ în influențarea primului tur al alegerilor prezidențiale din România.
Manipularea percepției publice pe platforme precum TikTok poate avea consecințe serioase asupra procesului democratic, arată o analiză Politico.
Capturarea mai multor sate din apropierea orașului Siversk din regiunea Donețk din Ucraina, raportată de comandanții ruși către superiori, s-a dovedit a fi o minciună. ”Succese” similare au fost raportate și la Torske.
Operația rapidă a SUA împotriva Venezuelei, care s-a încheiat cu arestarea președintelui țării, Nicolás Maduro, a stârnit un val de comentarii admirative din partea comunității Z-pro-război, deși Rusia și Venezuela sunt legate printr-un acord de parteneriat strategic, care include cooperare militar-tehnică. DefenseRomania a „aruncat un ochi” pe câteva astfel de canale, analizând modul în care bloggerii ruși s-au raportat la operațiunea spectaculoasă a SUA.
Pentru prima dată, o dronă de atac rusească de tip Geran (Shahed) a fost observată în Ucraina cu un reflector în infraroșu, care ar trebui să orbească dispozitivele de vedere pe timp de noapte ale piloților ucraineni de F-16 și Mirage 2000, avioane utilizate intens în operațiuni antiaeriene. Inițial pe dronele Shahed rușii au integrat și rachete aer-aer, o contramăsură împotriva avioanelor, elicopterelor și dronelor ucrainene.
La finalul lui 2024 România a semnat acordul preliminar pentru achiziționarea avioanelor de generația a V-a de tip F-35 Lighting II, intrând într-un club select al statelor care operează sau vor opera F-35. În regiune un astfel de exemplu e Polonia, stat unde programul F-35 e mai avansat, contractul fiind desigur parafat mult înaintea noastră.
Nu, nu e nicio glumă. Slovacia a semnat un acord cadru în care era menționată suma de 103 miliare de euro în loc de 1 miliard, dintr-o greșeală pe care a făcut-o cel care a redactat actul oficial. Acordul vizează achiziția de camioane militare Tatra.
China a cerut duminică, 4 ianuarie, Statelor Unite să îl elibereze „imediat” pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, după ce Washingtonul a lansat lovituri militare de amploare asupra capitalei Caracas și a altor regiuni ale țării, urmate de capturarea și evacuarea forțată a liderului venezuelean și a soției sale, Cilia Flores.
Operațiunea fără precedent a SUA în Venezuela, unde în doar câteva ore americanii au intervenit militar, au paralizat Armata statului sud-american și l-au extras pe dictatorul Nicolas Maduro, cu zero pierderi de vieți omenești de partea SUA, a fost întâmpinată cu poziții diferite de statele membre ale Uniunii Europene, entitate care nu recunoaște legalitatea regimului de la Caracas, condus mai până ieri de Nicolas Maduro.
Preşedintele Nicuşor Dan va participa marţi, la Paris, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai "Coaliţiei de Voinţă" (Coalition of the Willing), potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale.
Republica Moldova a anunțat că trece etapizat la arme de calibru NATO și renunță la celebrele AK-47. O decizie ce se află și pe masa României, care a fost amânată de mai multe ori însă va fi luată în 2026. E vorba de programul de înzestrare cu arme de asalt ce vizează înlocuirea armelor sovietice din dotarea militarilor români.
Într-un material video publicat de Batalionul Operații Speciale al Regimentului 225 Desant-Asalt din cadrul forțelor armate ucrainene este prezentată în mod direct desfășurarea unui episod de luptă în localitate, în care un soldat din batalionul „Morok”, aparținând aceluiași regiment, a ucis trei militari ruși în confruntare apropiată.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat că nu va desfăşura trupe în Venezuela şi nici nu va lansa noi atacuri împotriva acestei ţări dacă vicepreşedinta lui Nicolas Maduro, Delcy Rodriguez, "face ce vrem noi”.
„Vom conduce Venezuela până când va avea loc o tranziție corespunzătoare”, a zis Donald Trump.
Escadrila 48 Vânătoare din cadrul Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii e formată din 16 avioane F-16 Fighting Falcon livrate pe parcursul anului trecut din Norvegia. Avioanele fac parte din cele 32 achiziționate de România din statul nordic, dar provocarea modernizării bazei de aici și pregătirea facilității pentru a opera avioane F-16 a fost un proces complex. Realizat înainte de termen.
Înlăturarea lui Nicolas Maduro ridică întrebarea privind motivele din spatele intervenției americane în Venezuela. Răspunsul scurt ar fi reîmpărțirea sferelor de influență.
Pe 15 august, Vladimir Putin și Donald Trump s-au întâlnit în Alaska. Înaintea reuniunii, consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, anunța vag că discuțiile vor viza conflictul din Ucraina și securitatea internațională.
Ce au stabilit cele două delegații rămâne necunoscut publicului, însă - întâmplător sau nu - la doar două săptămâni după întâlnirea din Alaska, pe 2 septembrie, Donald Trump a anunțat că forțele americane au interceptat o ambarcațiune care transporta cocaină către SUA, operațiune soldată cu moartea a 11 persoane. Spre deosebire de precedentele misiuni similare, intervenția s-a bazat exclusiv pe Marina SUA, fără implicarea Gărzii de Coastă. Acesta a fost un prim semnal că se pregătea mai mult decât o simplă operațiune de combatere a traficului de droguri.
Concomitent, Statele Unite au desfășurat aproape de apele Venezuelei o adevărată flotă de nave de război, cu peste 4.500 de militari.
Donald Trump a publicat o poză cu Nicolas Maduro capturat.
Rusia este profund îngrijorată şi condamnă "actul de agresiune armată" împotriva Venezuelei comis de Statele Unite, a declarat sâmbătă Ministerul rus de Externe, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
SUA au mărit comanda pe care au făcut-o companiei Raytheon pentru producția de rachete de croazieră Tomahawk în versiunea Block V, aceasta fiind de altfel și cea mai avansată versiune a temutelor rachete de croazieră americane. Există doi aliați care au depus comenzi și pentru care cel mai probabil s-a luat această decizie.
Președintele Donald Trump a anunțat în urmă cu puțin timp că forțele speciale ale SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro care a fost deja scos din Venezuela.
Donald Trump a anunțat capturarea lui Nicolas Maduro și a soției sale, în urma unei operațiuni spectaculoase a Armatei americane în Venezuela.
Explozii puternice, însoţite de sunete asemănătoare unor survolări, s-au auzit în jurul orei locale 02:00 (06:00 GMT) sâmbătă la Caracas, Venezuela.
Senatorul republican Mike Lee a declarat sâmbătă că a discutat la telefon cu secretarul de stat american Marco Rubio, care i-a spus că acţiunea SUA în Venezuela "se încadrează probabil în autoritatea inerentă a preşedintelui (Trump), în temeiul Aticolului II din Constituţie, de a proteja personalul american de un atac iminent", relatează agențiile Agerpres și DPA.
SUA desfășoară în aceste momente o operațiune militară în Venezuela. Pe cerul capitalei statului sud-american au putut fi observate inclusiv mai multe elicoptere militare ale Forțelor pentru Operații Speciale (FOS) americane, după ce o serie de explozii majore s-au înregistrat în mai multe orașe din Venezuela. Regimul Maduro a confirmat atacul și a declarat stare de urgență.
Rușii folosesc intens în încercarea de a găsi clienți externi pentru avionul lor de generația a 5-a Su-57, ceea ce în România a devenit deja o frază celebră: „E doar strategie de marketing”. În acest sens, Su-57 e prezentat pe piața externă ca fiind un „avion mai sigur decât F-35 Lightning II” american.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat vineri că intenţionează să îl înlocuiască pe actualul ministru al apărării, Denis Şmigal, şi să îl numească în această funcţie pe Mihailo Fedorov, în prezent ministru al transformării digitale şi prim-vicepremier, în vârstă de 34 de ani.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
Serviciul de Informații Externe (SBU) din Ucraina a avertizat, pe 02 ianuarie, că Rusia ar putea pregăti “o provocare la scară largă cu victime umane”, ca parte a eforturilor sale de a perturba negocierile de pace mediate de SUA.
Presa arabă a dezvăluit că a obținut documente și înregistrări audio privind mișcări secrete conduse de figuri proeminente din regimul Assad. Aceste mișcări au ca scop reorganizarea rândurilor și lansarea de operațiuni militare în regiunea de coastă siriană, în încercarea de a remodela peisajul de securitate și de a contesta autoritatea actuală din țară.
Ucraina rezistă de aproape patru ani invaziei pe scară largă a Rusiei și, în ciuda dificultăților din Est, situația pe front e mai degrabă blocată de aproape doi ani. Beneficiind și de tehnică militară occidentală, deși multe echipamente au fost livrate în număr mic, ucrainenii au reușit în cei aproape patru ani de război să-și dezvolte industria de apărare, azi o mare parte din tehnică fiind de producție autohtonă, în cazul dronelor ucrainenii excelând. Dar care sunt cele mai așteptate arme din 2026?
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski, într-un interviu acordat postului Kanal 24, în una din ultimele zile ale anului trecut, a făcut bilanțul pe 2025 și a numit obiectivele pentru noul an. După ce, pe 1 ianuarie, a prezentat declarațiile lui Sirski privind cele mai relevante operații ucrainene din 2025, Defense România relatează, în acest articol, despre cele mai recente transformări ale armatei ucrainene și cum va aborda ea anul 2026.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că i-a cerut lui Kirilo Budanov, șeful agenției ucrainene de informații militare (GUR), să devină noul său șef de cabinet, ocupând astfel postul vacant de câteva săptămâni, rămas în urma demisiei ''mâinii drepte'' a lui Zelenski, Andrii Yermak, implicată într-un scandal de corupție.
Un consilier al liderului suprem al Iranului, Ali Larijani, l-a avertizat vineri pe Donald Trump cu privire la riscul de "destabilizare" în Orientul Mijlociu, în urma unei declaraţii a preşedintelui american, care a spus că Statele Unite ar putea "veni în ajutorul" protestatarilor dacă autorităţile recurg la violenţă, relatează Agerpres și AFP.
După decenii de începuturi ratat și miliarde de dolari risipite pe proiecte anulate, Pentagonul pare să fi găsit în sfârșit formula câștigătoare pentru a trimite legendarul blindat M2 Bradley la pensie. Anul fiscal 2026 se anunță a fi momentul potrivit în care XM30 trece de la faza de „concept digital” la construcția primelor prototipuri fizice și validarea lor riguroasă în condiții de teren.
Industria de apărare din Turcia a atins un nou record privind exporturile, reușind să parafeze contracte de armament majore în Europa, atât în Estul bătrânului continent, cât și în Vest unde Spania a parafat acordul pentru avioane de antrenament turcești Hurjet, un pas fără precedent în Europa pentru industria aeronautică turcă.
