Partidul Comunist Chinez care conduce această ţară de peste 80 de ani, preluând puterea de la Beijing imediat după cel de Al Doilea Război Mondial, are în primul rând, o problemă economică fundamentală şi în al doilea rând, se pare că şi o problemă de analiză.
Problema economică este dată de războiul comercial pe care preşedintele Donald Trump l-a declanşat cu China. Preşedintele Statelor Unite acuză China de practici comerciale neloiale, precum şi de un întreg sistem de furt tehnologic, de spionaj economic şi de spionaj informaţional, cerând reducerea efectelor negative ale acestor practici şi metode chineze.
China a greşit cu privire la politicile protecţioniste ale Statelor Unite
Analiza pe care Partidul Comunist a făcut-o şi se pare că preşedintele Xi a făcut-o, a fost aceea că Statele Unite, în încercarea lor de a regla problema nord-coreeană, nu vor accentua măsurile protecţioniste la un nivel care să rănească economia Chinei. Iată că, însă, preşedintele Statelor Unite tocmai acest lucru face. Aproape săptămânal SUA anunţă măsuri de retorsiune economică şi noi sancţiuni care la ora actuală se ridică în total la aproape 400 de miliarde de dolari, fiind o cifră astronomică pentru orice ţară din lume, inclusiv pentru China.
Deşi puterea preşedintelui Chinei, Xi, este foarte stabilă astăzi şi ca urmare a schimbărilor constituţionale, acesta este preşedinte pe viaţă. Liderii comunişti chinezi, care după liberalizarea făcută de Deng Xiaoping, au promis Chinei ieşirea din sărăcie, şi-au dat seama că pierderile economice pe care Statele Unite, prin acest război economic, le produc economiei chineze, sunt mult mai mari şi neaşteptat de costisitoare pentru ca acest contract social din China să continue.
În acest moment există un sentiment în creştere în interiorul lumii analiştilor politici internaţionale că Guvernul Chinez devine din ce în ce mai nervos de anunţurile repetate ale preşedintelui Trump.
Unul dintre comentatorii politici cei mai cunoscuţi ai Chinei, într-un raport publicat de China.org, a declarat sub anonimat că sentimentul la Beijingului este că acest război economic va face mai mult rău Chinei decât Statelor Unite.
Mulţi intelectuali din Europa au crezut că datorită rupturii între republicani şi democraţi în interiorul Congresului american, că datorită celebrei anchete cu privire la interferenţa rusească în ultimele alegeri prezidenţiale americane, Trump nu va putea să-şi impună politica economică dură pe care a promis-o în timpul campaniei electorale.
Aceştia au sfătuit Guvernul Chinez să aştepte alegerile parlamentare, alegerile pentru Congres şi Senat din Statele Unite care vor avea loc în câteva luni, supând că Partidul Republica împreună cu preşedintele Trump vor pierde alegerile, iar o schimbare, cel puţin în peisajul politic al Congresului american, va duce la o reducere a tensiunilor economice între Statele Unite şi China.
Iată că nu este adevărat, din punct de vedere al analizei, elementul crucial care a fost lăsat la o parte sau care a fost ignorat de-a dreptul este acela că preşedintele SUA are în atribuţiile sale dreptul de a impune sancţiuni economice fară să ceară, până într-o anumită limită financiară, aprobarea congresului. Acest lucru este făcut săptămânal de către Trump, anunţând între 20-40 de miliare de dolari sancţiuni, fără a fi obligat datorită cifrelor să ceară aprobarea Congresului american.
Adunând toate aceste cifre ajungem la o sumă absolut miraculoasă care va crea probleme imense dezvoltării economice şi continuării contractului comunist care astăzi reglementează viaţa politică, economică, socială şi militară a Chinei.
Această greşeală de analiză făcută atât de experţii chinezi, cât şi de cei europeni a fost descoperită în ultimele săptămâni, iar preşedintele Xi se află într-un moment de cotitură.
Prin acest război comercial pe care SUA l-au declanşat, în special preşedintele Trump, scopul ,practic, scuză mijloacele. Nu neapărat reducerea decalajelor economice, încetarea practicilor oneroase şi furtul de tehnologie, reprezintă scopul imediat al acestui război comercial, deşi aceste elemente sunt şi ele cruciale în definirea acţiunilor prezidenţiale americane.
Scopul principal este rezolvarea dosarului nord-coreean care va fi în mod foarte clar un element de negociere în interiorul războiului comercial dintre SUA şi China
Rezolvarea acestui dosar va reprezenta triumful politic al preşedintelui Trump şi va deschide calea uneia dintre cele mai grele soluţii pe care acesta o întrevede în rezolvarea celuilalt dosar, mai important şi mai fierbinte, cel al Iranului.
Cine nu înţelege legăturile între războiul comercial declanşat de către Donald Trump şi scopurile politice, nu va putea niciodată înţelege strategia pe care o vedem pusă în practică în ultimele luni de zile.
Preşedintele Statelor Unite a decis să ofere pace, dar aşa cum el spune, pacea costă şi cineva prin obţinerea acestei păci trebuie să câştige. În mentalitatea omului de afaceri, Donald Trump, acel cineva trebuie să fie el însuşi. Trump a impus Guvernului american, această mentalitate de învingător, iar dacă ne aducem bine aminte, în timpul campaniei prezidenţiale, acesta a avut o frază extrem de bine cunoscută şi foarte repede uitată prin care spune americanilor: ,, O să vă plictisiţi de atât succes .’’
Uitând acest mic element, dar crucial în analiza politicii lui Trump, care se referă la China, analiştii de pe cele două continente, cel European şi cel Asiatic, au calculat greşit voinţa de fier a lui Donald Trump de a câştiga. Iar pentru el, a câştiga înseamnă a aduce ultimul ban, datorat de oricine, înapoi în Statele Unite ale Americii.
Celelalte elemente economice de presiune, readucerea locurilor de muncă, redeschiderea minelor, refacerea industriei petroliere, refacerea gazoductelor sunt practic doar adăugiri la o politică fundamentală de reasertare a autorităţii economice americane în lume. Bugetul american al apărării care este enorm în raport cu ultimii douăzeci de ani, aprobat recent de către senat şi promulgat de către preşedinte, bugetul pentru cercetare ştiinţifică care s-a dublat în raport cu ultimele trei decenii, bugetul de apărare internă pentru agenţiile de securitate internă care este la fel şi el dublat în raport cu vechea preşedenţie Obama.
Toate acestea ne arată o linie directoare şi definitivă a politicii lui Donald Trump: Aceea de a câştiga.
China se vede astăzi pusă într-o situaţie de a negocia toate elementele care i-au fost acordate prin compromisurile pe care, atât puterile europene cât şi cea americană i le-au dat. Compromisuri care au dus la pierderea de locuri de muncă în Statele Unite ale Americii, la pierderea de locuri de muncă în Uniunea Europeană şi în interiorul ţărilor europene, compromisuri care au dus la o expansiune teritorială şi economică a Chinei în sud-estul continentului asiatic, compromisuri care au dus la o prezenţă militară chineză crescută şi ameninţătoare în Marea Chine.
Toate aceste compromisuri sunt puse în discuţie de administraţia Trump şi singulară ca poziţie economică sunt puse în discuţie în raport şi cu puterile din Uniunea Europeană.
Donald Trump nu negociază alături de Uniunea Europeană, nici de Rusia, relaţia Statelor Unite cu China
Acest lucuru este foarte important de înţeles pentru a avea o analiză cât mai corectă a realităţilor politice globale de astăzi.
Analiză corectă şi critică pentru toţi experţii europeni, chinezi, ruşi cât şi pentru cei asiatici este că preşedintele Donald Trump nu negociază la nivel global sau multilateral, ci negociază unilateral în numele şi numai în numele Statelor Unite ale Americii, declanşând războaie economice acolo unde interesele sale politice şi militare sunt atacate de către puteri regionale.
O astfel de abordare americană a dus la o reconfigurare a relaţiilor din interiorul NATO. Putem observa o mai clară delimitare a politicii militare americane în interiorul Organizaţiei Tratatului Nord Atlantic, comparativ cu întreaga politică din ultimii patruzeci de ani făcută de preşedinţii americani.
Faptul că Donald Trump vine cu registrul contabil şi arată atât Chinei şi Rusiei, atât Uniunii Europene şi puterilor asiatice că Statele Unite au pierdut foarte mulţi bani prin participarea la diverse organizaţii internaţionale. Faptul că preşedintele Statelor Unite prezintă ca un contabil datele economice reale ale relaţiilor din interiorul NAFTA, din interiorul U.E, din interiorul tuturor înţelegerilor economice globale, ne dovedeşte dorinţa acestuia, nu numai de a-şi sprijini argumentele pe cifre adevărate, ci şi voinţa sa de a câştiga acest război.
Declaraţia sa de acum trei luni, ignorată complet de oricine a dorit să atace Statele Unite, cum că un război economic este foarte uşor de câştigat, trebuie să producă astăzi, fior oricui, deoarece cu independenţa energetică aproape câştigată de pe urma reconstrucţiei industriei energetice americane, cu taxele reduse şi cu promisiunea unor rezultate pozitive în alegerile din noiembrie, China se va găsi în faţa unui preşedinte american mult mai puternic şi care va avea mandat să continue războiul comercial împotriva sa.
Acest lucru creează în interiorul elitei chineze un sentiment de profundă nesiguranţă. Se pare că, preşedintele Xi nu a profilat corect şi nu a înţeles exact personalitatea omologului să american, Donald Trump.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Din când în când este bine să ne reamintim de eroii noștri, să le privim faptele cu atenție și să le înțelegem semnificațiile și ecoul în timp. Unii dintre ei au activat în „Careul de Aşi”, porecla dată celei mai renumite unități a Marinei Regale Române din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Negociatorii ruşi la discuţiile de pace de la Istanbul au cerut Ucrainei să-şi retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate de Moscova înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului, a declarat sâmbătă pentru Reuters un înalt oficial ucrainean familiarizat cu discuţiile.
În topul succeselor militare realizate de Ucraina în cei peste trei ani de război declanșat de Federația Rusă se numără cu siguranță cel pe mare. Azi, Flota rusă de la Marea Neagră e ținută, la propriu, în șah și împinsă, departe de linia frontului. Fără nicio navă de suprafață sau fără submarine, ucrainenii au reușit să scufunde zeci de nave mai mari sau mai mici ruse, folosindu-se de drone sau rachete. Inclusiv „mândria” Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul Moskva, a fost scufundat. Dar în 2022, în primele etape ale invaziei pe scară largă, lucrurile stăteau diferit. Ucrainenii povestesc cum rușii au ajuns în zona României, dar dezvăluie și câte nave ruse de luptă mai sunt azi în Crimeea ocupată.
Statele Unite se confruntă cu o probabilitate tot mai mare a unui conflict militar major cu China în următorii ani, un scenariu care, spre deosebire de angajamentele externe recente, ar putea avea repercusiuni directe și disruptive pe teritoriul american. Aceasta este avertizarea tot mai apăsată transmisă de oficiali militari de rang înalt, pe măsură ce tensiunile legate de Taiwan continuă să escaladeze, iar Beijingul își accelerează pregătirile militare.
Statele Unite ale Americii vor începe discuții cu aliații europeni privind o posibilă reducere a numărului de trupe americane staționate pe continent, a anunțat vineri ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Aceste discuții sunt planificate să demareze "mai târziu în acest an", după summitul NATO din iunie de la Haga, a precizat Whitaker.
Rapoarte apărute în luna mai 2025 indică o intensificare semnificativă a desfășurărilor de trupe rusești și o expansiune rapidă a infrastructurii militare de-a lungul graniței cu Finlanda. Această activitate, confirmată de imagini satelitare și surse de informații occidentale, stârnește îngrijorări majore în rândul NATO și al statelor vecine, semnalând o potențială schimbare strategică în regiune ce amintește periculos de mult de preludiul invaziei din Ucraina din 2022.
Boris Johnson, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a lansat critici dure la adresa politicienilor occidentali din perioada mandatului președintelui Joe Biden, afirmând că le-a lipsit "curajul" de a sprijini pe deplin Ucraina în timpul războiul de agresiune declanşat de Rusia. Comentariile sale vin într-un moment crucial, marcat de propuneri recente de negocieri de pace și de incertitudini legate de viitorul sprijin occidental.
Ca o dovadă a performanțelor remarcabile obținute în lupta pentru apărarea spațiului aerian național, un sistem de apărare antiaeriană IRIS-T, operat de o unitate a Comandamentului Aerian Vest din cadrul Forțelor Aeriene Ucrainene, poartă acum cu mândrie însemnele cu siluetele țintelor inamice doborâte. Pe lansatorul acestui sistem modern, ucrainenii au pictat 32 de siluete reprezentând rachete de croazieră doborâte și o siluetă distinctă a unei drone de atac, fiecare marcaj simbolizând o "distrugere" confirmată în timpul atacurilor aeriene rusești.
Unități ale Gărzii Naționale Ucrainene primesc acum tancuri Leopard de fabricație germană, parte a unei revizuiri tactice majore în modul în care Ucraina își desfășoară forțele blindate. Această schimbare strategică, raportată de publicația Forbes, vine după ce Ucraina a pierdut peste 1.000 de tancuri în fața atacurilor rusești cu drone, forțând liderii militari să regândească complet războiul cu tancuri pentru un câmp de luptă dominat de aeronave fără pilot.
Când Rusia a anexat Crimeea în 2014, a confiscat o mare parte din marina militară a Ucrainei, paralizând forțele navale ale Kievului. Zece ani mai târziu, din cenușa acestei lovituri strategice a răsărit o inovație remarcabilă: dronele maritime, arme cu un raport cost-eficiență de 200 la 1, care au reușit nu doar să alunge flota lui Putin din apele Peninsula Crimeea, ci s-au îndreptat chiar și împotriva forțelor aeriene rusești.
Franţa este "pregătită să deschidă" o discuţie privind desfăşurarea de avioane franceze înarmate cu "bombe" nucleare în alte ţări europene. Este ceea ce fac americanii fac în ceea ce privește umbrela atomică din perspectiva aviației militare. Dar cât de real este acest scenariu? Amintim că avioanele franceze Mirage 2000N și Rafale în standardul F5, cel mai modern standar al Rafale aflat în dezvoltare, integrează bombe nucleare.
Serviciul de informații al Apărării (GUR) din Ucraina a publicat imagini care confirmă utilizarea inovatoare a sistemelor sale de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-200 pentru atacuri împotriva forțelor rusești. Înregistrarea video, făcută publică azi, prezintă procesul complex de pregătire a acestor rachete pentru lansare, incluzând încărcarea lor pe platforma de lansare, culminând cu secvența de lansare propriu-zisă.
În contextul alegerilor prezidenţiale din România, importanța strategică a țării noastre pentru SUA și NATO devine tot mai evidentă. Experţii subliniază că viitorul mediului de securitate din Marea Neagră se va decide în România, un aliat al SUA aflat în primă linie în fața agresiunii ruse. În ultimii ani, baza aeriană Mihail Kogălniceanu a devenit un hub esențial pentru operațiunile SUA și NATO, protejând libertatea de navigație și infrastructura critică.
NATO trebuie să implementeze schimbări drastice la nivelul capabilităților sale de război electronic (EW) dacă dorește să învingă Rusia într-un viitor posibil conflict, avertizează un reprezentant al Alianței. Acesta a subliniat incertitudinea privind accesul pe viitor la sistemele militare americane. Bas Nieuwenhuijse, președintele departamentului maritim EW al NATO, a declarat în cadrul unei conferințe organizate la Roma că, deși o victorie este posibilă, aceasta necesită o schimbare fundamentală în modul în care NATO operează într-un mediul de luptă bazat pe război electronic și în ceea ce privește capabilitățile EW maritime.
La 6 mai 2025, secretarul Armatei SUA, Daniel Driscoll, a anunțat o schimbare semnificativă în desfășurarea operațională a tancurilor de luptă principale M1 Abrams, recunoscând natura evolutivă a războiului modern. Inspirându-se din lecțiile conflictului din Ucraina, Driscoll a subliniat necesitatea ca tancurile să se adapteze la amenințarea crescândă reprezentată de dronele ieftine. Această pivotare strategică subliniază angajamentul Armatei de a-și păstra capacitățile blindate, abordând în același timp provocările emergente de pe câmpul de luptă.
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a lansat un avertisment tranșant către aliații occidentali ai Ucrainei: modelul de război al NATO este depășit și necesită o revizuire radicală pentru a se adapta la realitățile dinamice ale câmpului de luptă modern. În cadrul Conferinței de Apărare de la Londra, desfășurată la King's College London, Zalujnîi a subliniat necesitatea unei transformări profunde a tacticilor, organizarii, doctrinelor, instruirii și bugetelor militare ale Alianței Nord-Atlantice.
Un articol recent publicat în revista Spectator, semnat de mai mulţi experţi militari, aduce în prim-plan necesitatea ca Regatul Unit să ia în considerare extinderea arsenalului său nuclear ca răspuns la amenințările emergente din partea Rusiei și Chinei. Autorii subliniază riscul in crestere reprezentat de armele nucleare non-strategice, care pot fi utilizate în scenarii tactice de mică amploare, spre deosebire de loviturile strategice de anvergură.
Imagini din satelit recent realizate au scos la iveală o intensificare semnificativă a activității militare rusești în apropierea graniței de est a Finlandei. Analizele indică o creștere a numărului de cazărmi pentru trupe, desfășurarea de aeronave și construcția de infrastructură în baze militare cheie din regiune. Imaginile, obținute de postul public de televiziune suedez SVT de la compania Planet Labs, surprind activitate rusă în patru locații distincte: Kamenka, situată pe istmul Karelia, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenya. Aceste descoperiri sugerează că Rusia își consolidează prezența militară în zonă ca răspuns la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Polonia urmează un program de înzestrare bazat pe un plan bine definit care o va propulsa în topul forțelor terestre europene în următorul deceniu. Dar cu suflarea imperialismului rus în ceafă, Polonia are norocul și unor vecini regionali puternici.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 9 mai 2023, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
La optzeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, moștenirea sângeroasă a conflictului continuă să modeleze politica internațională, alimentând tensiuni și conflicte în diverse regiuni ale lumii. După cum subliniază istoricul Antony Beevor într-un articol recent publicat in revista Foreign Affairs, "istoria rareori este ordonată", iar "lucrurile neterminate dintr-o perioadă persistă în următoarea".
E.S. domnul Ihor Prokopchuk, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un editorial opinie semnat pentru DefenseRomania, vorbește despre contribuția Ucrainei la victoria împotriva Germaniei naziste, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria celui de-al Doilea Război Mondial. Excelența Sa subliniază și faptul că azi Ucraina și ucrainenii „se află din nou în fruntea unei confruntări geopolitice între forțele revanșarde și lumea liberă”. Ucraina rezistă azi eroic „rașizmului, care întruchipează neoimperialismul, combină caracteristicile fascismului și bolșevismului, revanșardismului și xenofobiei”.
Într-o demonstrație uimitoare de inovație și pricepere tactică, Ucraina ar realizat o premieră mondială prin utilizarea unor nave de suprafață fără echipaj (USV) echipate cu rachete pentru a doborî două avioane de luptă rusești avansate Su-30 Flanker deasupra Mării Negre la începutul lunii mai 2025. Aceste doborâri fără precedent marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile antiaeriene ale Ucrainei și indică o schimbare revoluționară la nivelul doctrinelor de război naval și aerian.
În timp ce Rusia arată reticență față de planul de pace al SUA privind răboiul ruso-ucrainean, Washingtonul începe să schimbe tonul față de Moscova, demonstrând încă o dată puternica versatilitate a politicii externe americane în epoca Trump.
Un îndemn corect sau un calcul greşit? Josep Borrell, fost Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, scrie într-o analiză politică ca după opt decenii de parteneriat strâns, europenii se adaptează cu dificultate la actualul președinte al SUA, Donald Trump, care se comportă ca un autocrat rus.
Andrii Yermak, șeful Biroului Președintelui ucrainean, a declarat într-un interviu acordat publicației germane Die Zeit că Ucraina este pregătită să se așeze la masa negocierilor de pace cu Rusia, dar numai după implementarea unei încetări complete a focului. Declarațiile sale, publicate și pe canalul său Telegram, subliniază poziția fermă a Kievului în contextul conflictului prelungit.
Partidul Republican sau GOP (Grand Old Party) se confruntă cu o lipsă de direcție clară în politica externă, în ciuda aparentei confruntări între intervenționiști și adepții reținerii. În realitate, problema majoră este lipsa unei politici externe coerente și atractive pentru alegătorii indeciși, în special pentru cei care l-au susținut pe Trump în statele-cheie (swing states) și care l-au trimis de fapt pentru a doua oară la Casa Albă.
Indiferent cât de impresionant va fi AbramsX, probabil că nu va merita niciodată costul programului, într-o eră a războiului cu drone avansate și arme antitanc de ultimă generație. Cel puțin asta e concluzia unor experți militari americani. Nu înseamnă desigur că e însă poziția corectă, dar există argumente pro și contra în ceea ce privește viitorul armei tanc.
Fostul ministru de Externe și actual consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a lansat un avertisment ferm cu privire la implicațiile regionale ale războiului din Ucraina, subliniind că prăbușirea Kievului ar putea deschide calea unor amenințări directe la adresa Republicii Moldova și chiar a României.
Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.
Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
La doar trei luni după anunțul privind semnarea primului contract de export pentru avioanele Su-57E (E, de la varianta pentru export), rușii anunță nu doar că prima unitate va fi livrată anul acesta, ci și că avionul va începe să fie operat în 2025.
Un studiu recent, publicat în mai 2025 de influentul think-tank International Institute for Strategic Studies (IISS), intitulat „Defending Europe Without the United States: Costs and Consequences”, trage un semnal de alarmă categoric privind viitorul apărării europene în cazul unei retrageri a sprijinului militar american. Raportul, o analiză detaliată a scenariilor și implicațiilor lunarii unei astfel de decizii, subliniază că statele europene s-ar confrunta cu deficite masive de capacitate și cu costuri financiare astronomice pentru a compensa absența Statelor Unite.
![Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].](https://media.defenseromania.ro/image/202309/w322h220/rusia-productie-tancuri_71995000.jpg "Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].")
Războiul dintre Rusia și Ucraina a escaladat dramatic în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală rămâne ancorată în presupunerea periculos de greșită că economia Rusiei se va prăbuși sub costul uluitor al militarizării, al creșterii economice anemice și al scăderii prețurilor petrolului. Președintele Vladimir Putin nu are nicio intenție de a demilitariza economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia. Kremlinul își propune să-și facă mașina de război mai mare și mai bună, fiind gata să sacrifice calitatea vieții rușilor obișnuiți pe parcurs și este puțin probabil să întâmpine o rezistență semnificativă.
În timp ce Rusia ataca oraşele ucrainene cu rachete, un incident major a avut loc în noaptea de 6 iunie la aeroportul din regiunea rusă Briansk, utilizat exclusiv în scopuri militare de la începutul invaziei ruse. Atacul a declanșat o explozie masivă, urmată de o detonare puternică repetată, indicând distrugerea aviației de transport ruse și a unor depozite de muniții valoroase. Autoritățile ruse au emis anterior avertizări privind un posibil atac cu drone. Zona exploziilor a fost rapid și precis localizată de analiştii OSINT.
„Astăzi am pus bazele unor contacte personale și politic foarte bune și fructuoase”, a declarat cancelarul Germaniei după întâlnirea președintele SUA."Today I laid the foundations for some very good and fruitful personal and political contacts," Germany's chancellor said after the US President.
În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.
La data de 4 iunie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au testat cu succes o nouă versiune de 226 de kilograme a armei anti-navă QUICKSINK. Muniția a fost lansată dintr-un bombardier stealth B-2 Spirit deasupra poligonului de testare din Golful Eglin, Florida. QUICKSINK, un program al Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), transformă o bombă standard ghidată cu precizie într-o armă anti-navă eficientă. Varianta mai ușoară, de 226 de kilograme, permite aeronavelor de luptă să transporte mai multe muniții per misiune și să angajeze multiple ținte maritime aflate la mare distanță.
Ministerul Britanic al Apărării intenționează să aloce până la 240 de milioane de lire sterline pentru achiziționarea primelor două, dintr-un total de patru, sisteme de arme laser DragonFire, destinate navelor de război ale Marinei Regale. Acest contract, ce se estimează să se deruleze în perioada 3 noiembrie 2025 – 31 martie 2028, cu o opțiune de prelungire până în decembrie 2032, va asigura livrarea a două unități navale.
”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 6 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Germania intenționează să achiziționeze din Norvegia rachete de croazieră cu lansare din aer de tip JSM de ultimă generație, a anunțat joi Ministerul norvegian al Apărării, relatează Agerpres și DPA.
Rușii nu au reușit să vândă încă nimănui Su-57, dar tocmai s-au luat pe piața externă la „trântă” cu F-35 Lightning II american. Provocarea rusă? Ca Su-57 să ia fața F-35 într-un contract gigant iar pentru asta rușii plusează.
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
SUA cer ca membrii NATO să investească 5% din PIB-ul lor în apărare.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a atacat recent pentru a treia oară Podul Crimeei, utilizând de această dată o incarcatura exploziva subacvatică care a avariat grav stâlpii principali de susținere. Similar primelor doua atacuri, cel de-al treilea se in scrie in seria de eforturi ale Ucrainei de a perturba una dintre cele mai vitale rute logistice militare ale Rusiei.
O descoperire șocantă a stârnit un val de îngrijorare în sud-estul Poloniei: sisteme antiaeriene și muniție, lăsate nesupravegheate într-un hangar din satul Laszki, în regiunea Podkarpacie, aproape de granița cu Ucraina. Incidentul, investigat acum de autoritățile poloneze, a scos la iveală o poveste complexă implicând o companie privată și un transport misterios de armament destinat Ucrainei.
Forțele Armate Române au semnat un contract pentru achiziția unui număr nespecificat de vehicule de desant aerian de tip Enok AB (Airborne), special adaptate pentru roluri de apărare anti-tanc mobilă. Anunțul a fost făcut de producătorul german, ACS Armoured Car Systems GmbH (ACS), în cadrul Forumului Forțelor pentru Operații Speciale din Europa de Sud-Est (SEESOF), ce are loc în prezent în România, la Târgu Mureș. Această achiziție subliniază o direcție strategică către consolidarea capacităților de apărare mobilă, cu o orientare clară către utilizarea de către forțele speciale române.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat pe 4 iunie noi imagini detaliate din cadrul operațiunii „Pânza de Păianjen” (Pavutyna), ce ilustrează lovituri spectaculoase cu drone împotriva unor aeronave strategice rusești aflate in unele dintre cele mai importante baze aeriene.
O analiză a celor mai recente eveniment de pe frontul aerian ucrainean relevă o transformare fundamentală a echilibrului de putere, marcată de erodarea progresivă a apărărilor aeriene rusești. Această schimbare este rezultatul unei integrări strategice a capabilităților aeriene, ucrainenii utilizând atât aeronave occidentale avansate, cât și platforme modernizate de origine sovietică pentru a efectuat mişini tactice coordonate.
Țările Uniunii Europene au dificultăți în a produce cantitatea necesară de muniție atât pentru propriile nevoi, cât și pentru aprovizionarea Ucrainei.
Forțele de Sisteme fără Pilot ale Ucrainei (SBS) au din 3 iunie un nou comandant în persoana lui Robert Brovdi, cunoscut sub porecla ”Maghiar”. Cu o bogată experiență de luptă, Brovdi a anunțat deja schimbări radicale în următoarele trei luni, care au ca scop eficientizarea acțiunilor SBS prin sistematizarea întregului proces de la formarea personalului, logistică, sprijin tehnic până la controlul câmpului de luptă.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.
Marca auto românească ARO (prescurtare de la Auto Romania) a fost una dintre cele mai cunoscute și emblematice companii producătoare de vehicule de teren din această regiune. După Revoluția din 1989 a existat o oportunitate de a salva ARO prin privatizare, iar un stat era mai mult de interesat de proces. Nu s-a concretizat iar ARO azi e istorie.
