Partidul Comunist Chinez care conduce această ţară de peste 80 de ani, preluând puterea de la Beijing imediat după cel de Al Doilea Război Mondial, are în primul rând, o problemă economică fundamentală şi în al doilea rând, se pare că şi o problemă de analiză.
Problema economică este dată de războiul comercial pe care preşedintele Donald Trump l-a declanşat cu China. Preşedintele Statelor Unite acuză China de practici comerciale neloiale, precum şi de un întreg sistem de furt tehnologic, de spionaj economic şi de spionaj informaţional, cerând reducerea efectelor negative ale acestor practici şi metode chineze.
China a greşit cu privire la politicile protecţioniste ale Statelor Unite
Analiza pe care Partidul Comunist a făcut-o şi se pare că preşedintele Xi a făcut-o, a fost aceea că Statele Unite, în încercarea lor de a regla problema nord-coreeană, nu vor accentua măsurile protecţioniste la un nivel care să rănească economia Chinei. Iată că, însă, preşedintele Statelor Unite tocmai acest lucru face. Aproape săptămânal SUA anunţă măsuri de retorsiune economică şi noi sancţiuni care la ora actuală se ridică în total la aproape 400 de miliarde de dolari, fiind o cifră astronomică pentru orice ţară din lume, inclusiv pentru China.
Deşi puterea preşedintelui Chinei, Xi, este foarte stabilă astăzi şi ca urmare a schimbărilor constituţionale, acesta este preşedinte pe viaţă. Liderii comunişti chinezi, care după liberalizarea făcută de Deng Xiaoping, au promis Chinei ieşirea din sărăcie, şi-au dat seama că pierderile economice pe care Statele Unite, prin acest război economic, le produc economiei chineze, sunt mult mai mari şi neaşteptat de costisitoare pentru ca acest contract social din China să continue.
În acest moment există un sentiment în creştere în interiorul lumii analiştilor politici internaţionale că Guvernul Chinez devine din ce în ce mai nervos de anunţurile repetate ale preşedintelui Trump.
Unul dintre comentatorii politici cei mai cunoscuţi ai Chinei, într-un raport publicat de China.org, a declarat sub anonimat că sentimentul la Beijingului este că acest război economic va face mai mult rău Chinei decât Statelor Unite.
Mulţi intelectuali din Europa au crezut că datorită rupturii între republicani şi democraţi în interiorul Congresului american, că datorită celebrei anchete cu privire la interferenţa rusească în ultimele alegeri prezidenţiale americane, Trump nu va putea să-şi impună politica economică dură pe care a promis-o în timpul campaniei electorale.
Aceştia au sfătuit Guvernul Chinez să aştepte alegerile parlamentare, alegerile pentru Congres şi Senat din Statele Unite care vor avea loc în câteva luni, supând că Partidul Republica împreună cu preşedintele Trump vor pierde alegerile, iar o schimbare, cel puţin în peisajul politic al Congresului american, va duce la o reducere a tensiunilor economice între Statele Unite şi China.
Iată că nu este adevărat, din punct de vedere al analizei, elementul crucial care a fost lăsat la o parte sau care a fost ignorat de-a dreptul este acela că preşedintele SUA are în atribuţiile sale dreptul de a impune sancţiuni economice fară să ceară, până într-o anumită limită financiară, aprobarea congresului. Acest lucru este făcut săptămânal de către Trump, anunţând între 20-40 de miliare de dolari sancţiuni, fără a fi obligat datorită cifrelor să ceară aprobarea Congresului american.
Adunând toate aceste cifre ajungem la o sumă absolut miraculoasă care va crea probleme imense dezvoltării economice şi continuării contractului comunist care astăzi reglementează viaţa politică, economică, socială şi militară a Chinei.
Această greşeală de analiză făcută atât de experţii chinezi, cât şi de cei europeni a fost descoperită în ultimele săptămâni, iar preşedintele Xi se află într-un moment de cotitură.
Prin acest război comercial pe care SUA l-au declanşat, în special preşedintele Trump, scopul ,practic, scuză mijloacele. Nu neapărat reducerea decalajelor economice, încetarea practicilor oneroase şi furtul de tehnologie, reprezintă scopul imediat al acestui război comercial, deşi aceste elemente sunt şi ele cruciale în definirea acţiunilor prezidenţiale americane.
Scopul principal este rezolvarea dosarului nord-coreean care va fi în mod foarte clar un element de negociere în interiorul războiului comercial dintre SUA şi China
Rezolvarea acestui dosar va reprezenta triumful politic al preşedintelui Trump şi va deschide calea uneia dintre cele mai grele soluţii pe care acesta o întrevede în rezolvarea celuilalt dosar, mai important şi mai fierbinte, cel al Iranului.
Cine nu înţelege legăturile între războiul comercial declanşat de către Donald Trump şi scopurile politice, nu va putea niciodată înţelege strategia pe care o vedem pusă în practică în ultimele luni de zile.
Preşedintele Statelor Unite a decis să ofere pace, dar aşa cum el spune, pacea costă şi cineva prin obţinerea acestei păci trebuie să câştige. În mentalitatea omului de afaceri, Donald Trump, acel cineva trebuie să fie el însuşi. Trump a impus Guvernului american, această mentalitate de învingător, iar dacă ne aducem bine aminte, în timpul campaniei prezidenţiale, acesta a avut o frază extrem de bine cunoscută şi foarte repede uitată prin care spune americanilor: ,, O să vă plictisiţi de atât succes .’’
Uitând acest mic element, dar crucial în analiza politicii lui Trump, care se referă la China, analiştii de pe cele două continente, cel European şi cel Asiatic, au calculat greşit voinţa de fier a lui Donald Trump de a câştiga. Iar pentru el, a câştiga înseamnă a aduce ultimul ban, datorat de oricine, înapoi în Statele Unite ale Americii.
Celelalte elemente economice de presiune, readucerea locurilor de muncă, redeschiderea minelor, refacerea industriei petroliere, refacerea gazoductelor sunt practic doar adăugiri la o politică fundamentală de reasertare a autorităţii economice americane în lume. Bugetul american al apărării care este enorm în raport cu ultimii douăzeci de ani, aprobat recent de către senat şi promulgat de către preşedinte, bugetul pentru cercetare ştiinţifică care s-a dublat în raport cu ultimele trei decenii, bugetul de apărare internă pentru agenţiile de securitate internă care este la fel şi el dublat în raport cu vechea preşedenţie Obama.
Toate acestea ne arată o linie directoare şi definitivă a politicii lui Donald Trump: Aceea de a câştiga.
China se vede astăzi pusă într-o situaţie de a negocia toate elementele care i-au fost acordate prin compromisurile pe care, atât puterile europene cât şi cea americană i le-au dat. Compromisuri care au dus la pierderea de locuri de muncă în Statele Unite ale Americii, la pierderea de locuri de muncă în Uniunea Europeană şi în interiorul ţărilor europene, compromisuri care au dus la o expansiune teritorială şi economică a Chinei în sud-estul continentului asiatic, compromisuri care au dus la o prezenţă militară chineză crescută şi ameninţătoare în Marea Chine.
Toate aceste compromisuri sunt puse în discuţie de administraţia Trump şi singulară ca poziţie economică sunt puse în discuţie în raport şi cu puterile din Uniunea Europeană.
Donald Trump nu negociază alături de Uniunea Europeană, nici de Rusia, relaţia Statelor Unite cu China
Acest lucuru este foarte important de înţeles pentru a avea o analiză cât mai corectă a realităţilor politice globale de astăzi.
Analiză corectă şi critică pentru toţi experţii europeni, chinezi, ruşi cât şi pentru cei asiatici este că preşedintele Donald Trump nu negociază la nivel global sau multilateral, ci negociază unilateral în numele şi numai în numele Statelor Unite ale Americii, declanşând războaie economice acolo unde interesele sale politice şi militare sunt atacate de către puteri regionale.
O astfel de abordare americană a dus la o reconfigurare a relaţiilor din interiorul NATO. Putem observa o mai clară delimitare a politicii militare americane în interiorul Organizaţiei Tratatului Nord Atlantic, comparativ cu întreaga politică din ultimii patruzeci de ani făcută de preşedinţii americani.
Faptul că Donald Trump vine cu registrul contabil şi arată atât Chinei şi Rusiei, atât Uniunii Europene şi puterilor asiatice că Statele Unite au pierdut foarte mulţi bani prin participarea la diverse organizaţii internaţionale. Faptul că preşedintele Statelor Unite prezintă ca un contabil datele economice reale ale relaţiilor din interiorul NAFTA, din interiorul U.E, din interiorul tuturor înţelegerilor economice globale, ne dovedeşte dorinţa acestuia, nu numai de a-şi sprijini argumentele pe cifre adevărate, ci şi voinţa sa de a câştiga acest război.
Declaraţia sa de acum trei luni, ignorată complet de oricine a dorit să atace Statele Unite, cum că un război economic este foarte uşor de câştigat, trebuie să producă astăzi, fior oricui, deoarece cu independenţa energetică aproape câştigată de pe urma reconstrucţiei industriei energetice americane, cu taxele reduse şi cu promisiunea unor rezultate pozitive în alegerile din noiembrie, China se va găsi în faţa unui preşedinte american mult mai puternic şi care va avea mandat să continue războiul comercial împotriva sa.
Acest lucru creează în interiorul elitei chineze un sentiment de profundă nesiguranţă. Se pare că, preşedintele Xi nu a profilat corect şi nu a înţeles exact personalitatea omologului să american, Donald Trump.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.
Statele Unite au reluat pe deplin schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina în urma întâlnirii din 11 martie dintre reprezentanții americani și ucraineni în Arabia Saudită, a declarat un oficial american pentru CNN. Pe fondul invaziei rusești în curs de desfășurare din Ucraina, administrația Trump a suspendat toate ajutoarele militare pentru Kiev după întâlnirea președintelui american Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington în urmă cu două săptămâni, făcând presiuni asupra Ucrainei cu privire la negocierile de pace cu Rusia.
Pentru prima dată de la începutul ostilităților, pe 12.03.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat punctul de comandă al trupelor participante la luptele din regiunea Kursk. Îmbrăcat în uniformă militară, șeful statului rus a fost întâmpinat de comandantul militar al armatei, generalul Valeri Gherasimov.
Trupele ruse avansează în regiunea Kursk și este posibil să fi lansat o ofensivă la Sudzha, au declarat experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-un raport, în contextul în care Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la o propunere pentru o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în Ucraina înainte de a răspunde. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră că se va ajunge la un acord în câteva zile.
România ar trebui să-şi stabilească drept scop, având în vedere nivelul de risc şi importanţa sa, să atragă cel puţin 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro menţionate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de împrumuturi în sectorul apărării, a declarat marţi, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, conform Agerpres.
În Arabia Saudită au avut loc discuții între reprezentanți ai Ucrainei și ai Statelor Unite, care au condus la decizia Casei Albe de a relua schimbul de informații și sprijinul militar. Aceste informații au fost dezvăluite pe site-ul oficial al administraţie prezidenţiale de la Kiev. Ucraina s-a arătat dispusă să accepte sugestia SUA privind o încetare imediată a focului cu o durată de 30 de zile. Această încetare a focului poate fi prelungită prin acordul reciproc al părților, sub rezerva acceptării și punerii în aplicare simultane de către Federația Rusă. Cu toate acestea, nici americani şi nici ucrainenii nu au precizat dacă s-a rediscutat ideea că Ucraina să facă concesii teritoriale Rusiei.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la țările UE să cumpere arme europene cu ajutorul unui nou program european de împrumut. Vorbind marți în fața deputaților europeni, ea a declarat că, în cadrul planului REARM Europe, UE creează o nouă facilitate de împrumut pentru statele membre de până la 800 de miliarde EUR.
O nouă inițiativă militară europeană denumită „Operation Sky Shield ” a fost propusă pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. Elaborat de experți militari din Europa, planul propune desfășurarea a 120 de avioane de luptă pentru a proteja Kievul și vestul Ucrainei, concentrându-se pe zone critice precum Odesa, Lviv și centralele nucleare operaționale ale țării.
Delegații ucraineni și americani își încep discuțiile la Jeddah pe 11 martie, într-o întâlnire care va avea probabil un impact major asupra viitorului sprijin al Washingtonului pentru Kiev și orice efort de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.„Întâlnirea cu echipa SUA a început foarte constructiv; lucrăm pentru o pace justă și durabilă”, a declarat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.
Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit a criticat SUA pentru „distrugerea” ordinii mondiale existente, remarci care vin în contextul în care Ucraina încearcă să își repare relația cu SUA după o întâlnire problematică între Volodimir Zelenski și Donald Trump. Valerii Zaluzhnîi, care a fost destituit din funcția de șef al armatei ucrainene anul trecut, dar care deține acum o poziție diplomatică a avertizat împotriva încercării SUA de a ajunge la un compromis cu Rusia.
Ucraina are o viziune clară pentru încetarea treptată a războiului, convenită cu partenerii săi, iar coordonarea acestui plan va fi în centrul discuțiilor cu partea americană în Arabia Saudită, a declarat o sursă familiarizată cu pregătirile delegației ucrainene pentru discuțiile cu Statele Unite în Arabia Saudită pentru redacţia de limba ucrainean al Voice of America.
Franța a confirmat, la 10 martie 2025, că avioanele de luptă Mirage 2000-5F operate de Forțele Aeriene Ucrainene vor fi echipate cu bombe ghidate AASM, sporind astfel capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri de precizie pe durata conflictului actual cu Rusia.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washingtonul, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Timp de secole, Rusia a considerat Marea Neagră drept un obiectiv strategic important, o poartă către Mediterană și o arteră vitală pentru comerț și proiecția puterii sale militare. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza istorică în Sevastopol, Crimeea, a fost piatra de temelie a acestei ambiții. Cu toate acestea, războiul actual din Ucraina a modificat dramatic importanța strategică a flotei, expunându-i vulnerabilitățile și diminuându-i substanţial prezența în apele Mării Negre, fiind una dintre ţintele preferate ale forţelor ucrainene.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Beijingul "va contracara cu hotărâre" presiunile SUA privind taxele vamale, a declarat vineri ministrul de externe al Chinei, adăugând că marile puteri "nu ar trebui să-i hărțuiască pe cei slabi", o lovitura voalată la adresa politicii externe a administrației Trump.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 07 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Pe fondul eșecului negocierilor prin care administrația Trump spera să-l convingă pe Volodimir Zelenski să accepte un plan de pace fără a avea nicio garanție privind securitatea Ucrainei, mai mulți republicani, cărora li s-a alăturat și miliardarul Elon Musk, se străduiesc în ultimele zile să genereze un curent de retragere a SUA din NATO.
China îşi va creşte cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în acest an, ajungând la 245,6 miliarde de dolari, acelaşi procent cu care bugetul apărării a crescut în 2024 şi 2023.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat la 4 martie că întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump la Casa Albă „nu a decurs așa cum ar fi trebuit”, calificând consecințele drept „regretabile”. Declarația a fost făcută după câteva zile de presiune din partea Washingtonului, în care oficiali americani de rang înalt au semnalat că Zelensky ar trebui să își ceară scuze pentru discuția aprinsă din 28 februarie din Biroul Oval cu Trump și vicepreședintele JD Vance. Întâlnirea s-a încheiat fără semnarea unui acord planificat SUA-Ucraina privind resursele de minereuri.
Ieri, 3 martie 2025, prietenii și vecinii noștri bulgari și-au sărbătorit Ziua Națională.
Administrația Trump a suspendat ajutorul militar pentru Ucraina, a declarat cu profunda dezamagire prim-ministrul polonez Donald Tusk la 4 martie, citând rapoarte de la frontiera poloneză, a relatat Rzeczpospolita. Mai multe instituții media occidentale au relatat azi că președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea ajutorului militar, inclusiv a ajutorului care era deja pe drum spre Ucraina.
Un bombardier rus cu rază lungă de acțiune Tupolev Tu-22M3 s-a prăbușit în regiunea Irkutsk din Rusia la 2 aprilie 2025, ceea ce a determinat o operațiune imediată de căutare și salvare.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.
Ambasadorul ucrainean în Polonia, Vasyl Bodnar, a stârnit indignare declarând că țările care nu își trimit trupele în Ucraina ca parte a unei „misiuni de menținere a stabilității” nu vor putea lua parte la reconstrucția postbelică a țării.
Canada și Australia manifestă din nou interes pentru participarea la Global Combat Air Programme (GCAP), o inițiativă trilaterală între Regatul Unit, Japonia și Italia pentru dezvoltarea unui avion de luptă multirol de generația a VI-a până în 2035. Declarațiile recente ale oficialilor din domeniul apărării și ale factorilor de decizie politică din cele două țări indică faptul că discuțiile, deși încă preliminare, încep să prindă contur.
O imagine cu un sistem american de rachete M901 Patriot, instalat pe un camion ucrainean KrAZ-260, a apărut pe platforma X, se arată pe site-ul Bulgarian Military. Este o fotografie rară care „arată ingeniozitate și adaptabilitate” din partea ucrainenilor.
Olanda e una din cele mai implicate țări europene atât în sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse, cât și în întărirea Flancului Estic și implicit dezvoltarea Armatei României. Iar acest lucru e confirmat, dacă mai era cazul, de transferul către România a cel puțin 18 avioane de luptă F-16. Cu alte cuvinte primim avioane care ar putea forma o nouă escadrilă iar obiectivul Olandei e de a întări capacitățile Forțelor Aeriene Române, precum și continuarea pregătirii în țara noastră a piloților ucraineni de F-16.
Alte două avioane de vânătoare F-16 C/D Block 70 aparținând Forțelor Aeriene ale Republicii Slovace au aterizat miercuri, pe 02.04.2025, pe aeroportul militar din Kuchyňa de lângă Malacky. În acest fel, Slovacia dispune deja de cinci din cele 14 avioane de acest tip comandate la compania americană Lockheed Martin.
Trezirea industriei militare europene nu e pe placul administrației Trump, care,în ultimele săptămâni, a transmis numeroase mesaje către oficialii europeni.
Ca parte a unei acțiuni militare majore, Statele Unite au prelungit desfășurarea USS Harry S. Truman în Orientul Mijlociu și au trimis USS Carl Vinson în regiune. Această escaladare vine în contextul în care Washingtonul urmărește să contracareze posibilele amenințări din partea Iranului și să sprijine operațiunile militare în curs împotriva rebelilor din Yemen.
Ministrul Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României privind posibilitatea ca militari activi, aflați în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo.
Senatorii Lindsey Graham (Partidul Republican) și Richard Blumenthal (Partidul Democrat) au introdus marți un proiect de lege care urmărește să impună sancțiuni primare și secundare împotriva Rusiei dacă aceasta nu este de acord cu o pace de lungă durată cu Ucraina.
Norvegia a primit și ultimele două avioane F-35A, marcând astfel livrarea a 52 de avioane de luptă.
Armata SUA e dependentă de mașinile de luptă Stryker care, în mod surprinzător, nu sunt produse în State. Problema e că ultimele decizii ale noii administrații de la Washington vor lovi cumplit în programul Stryker.
Oficial, partea rusă nu a acceptat și nici nu a respins încetarea focului; negocierile sunt încă în desfășurare. O serie de politicieni ucraineni și ruși au comentat propunerea. Partea rusă aude, însă, și opinii negative. Ryabkov este unul dintre criticii propunerii americane.
O brigadă germană de blindate a intrat în serviciu în Lituania, pe flancul estic al NATO.
O analiză a mai multor imagini obținute cu ajutorul sateliților care prezintă facilitățile militare de depozitare ale Rusiei a condus analiştii OSINT la concluzia că ritmul în care sunt reparate tancurile rusești a scăzut treptat din 2022. Această scădere este insuficientă pentru a compensa pierderile suferite în timpul luptelor.
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
În 2024, ca parte a unei campanii ample de atacuri asupra obiectivelor militare ruse din Crimeea, Ucraina a lovit podul Kerci din Crimeea cu rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune, potrivit The New York Times
Aviația tactică ucraineană a distrus un buncăr aflat lângă orașul Oleshky, folosit de trupele ruse, cu ajutorul a două bombe echipate cu kit-ul JDAM-ER. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe reţelele de socializare.
Guvernul suedez a prezentat, la 31 martie 2025, cel mai substanțial pachet de sprijin militar acordat Ucrainei până în prezent, care se ridică la aproape 1,39 miliarde EURO. Acest pachet răspunde în mod direct nevoilor presante ale Ucrainei de consolidare a capacităților în domenii precum apărarea aeriană, artileria, comunicațiile prin satelit și operațiunile navale. Combinat cu ajutorul anterior anunțat în 2025, sprijinul militar total al Suediei pentru Ucraina în acest an se ridică la 2,57 miliarde EURO. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, Suedia a contribuit cu aproximativ 7.39 de miliarde EURO la ajutorul militar acordat Ucrainei.
Rafael Advanced Defense Systems a raportat performanțe financiare fără precedent pentru 2024, CEO-ul Yoav Turgeman declarând că sistemul de arme cu laser de mare putere Iron Beam, cunoscut și sub numele de „Magen Or” sau „Scutul de lumină”, va fi operațional în acest an. Într-un interviu acordat publicației Globes, Turgeman a menționat că societatea se va concentra pe livrarea sistemului pentru a consolida apărarea aeriană a Israelului în 2025.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Sistemul de artilerie cu rachete PULS este în vizorul mai multor țări, precum Germania, Țările de Jos, Danemarca și alte națiuni europene.
Polonia semnează un acord de apărare aeriană cu SUA în valoare de aproape 2 miliarde de dolari.
Într-un context internațional tensionat în care unele state precum Portugalia sau Canada iau în calcul o reanaliză a achiziției avioanelor americane F-35 Lightning II, ca urmare a poziționărilor politice ale Administrației Trump, sunt și state europene pentru care F-35 e o prioritate.
China și Rusia vor fi „prieteni pentru totdeauna, niciodată dușmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi într-o declarație publicată marți în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat, de asemenea, semnele de normalizare a relațiilor dintre Washington și Moscova.
Ultima dată când a avut loc o astfel de pauză a fost pe 10 decembrie 2024.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Uniunea Europeană va fi pregătită să ia măsuri de represalii împotriva tarifelor comerciale ale SUA, dacă este necesar. Acest lucru este raportat de agenția Reuters.
Ungaria a intrat sub lupa Berlinului, atitudinea aproape frățească față de Rusia - în contextul războiului din Ucraina - i-ar putea aduce lui Orban un răspuns european mai puternic.
Este știut faptul că vecinii ungari ”au pus talpă” la toate sancțiunile UE privind Rusia și au urmărit doar propriul beneficiu economic (cumpărând în continuare gaze) în dauna unității europene.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.
Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat încorporarea, în perioada aprilie-iulie 2025 a 160.000 de recruți pentru executarea serviciului militar obligatoriu. Decretul corespunzător a fost publicat, pe 31.03.2025, pe portalul oficial de informații juridice.
Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că omologul său rus Vladimir Putin "îşi va face partea sa" de înţelegere, după ce îşi exprimase cu o zi în urmă frustrarea faţă de blocajele care împiedică să se ajungă la un acord de încetare a focului între Moscova şi Kiev, relatează France Presse.
