Partidul Comunist Chinez care conduce această ţară de peste 80 de ani, preluând puterea de la Beijing imediat după cel de Al Doilea Război Mondial, are în primul rând, o problemă economică fundamentală şi în al doilea rând, se pare că şi o problemă de analiză.
Problema economică este dată de războiul comercial pe care preşedintele Donald Trump l-a declanşat cu China. Preşedintele Statelor Unite acuză China de practici comerciale neloiale, precum şi de un întreg sistem de furt tehnologic, de spionaj economic şi de spionaj informaţional, cerând reducerea efectelor negative ale acestor practici şi metode chineze.
China a greşit cu privire la politicile protecţioniste ale Statelor Unite
Analiza pe care Partidul Comunist a făcut-o şi se pare că preşedintele Xi a făcut-o, a fost aceea că Statele Unite, în încercarea lor de a regla problema nord-coreeană, nu vor accentua măsurile protecţioniste la un nivel care să rănească economia Chinei. Iată că, însă, preşedintele Statelor Unite tocmai acest lucru face. Aproape săptămânal SUA anunţă măsuri de retorsiune economică şi noi sancţiuni care la ora actuală se ridică în total la aproape 400 de miliarde de dolari, fiind o cifră astronomică pentru orice ţară din lume, inclusiv pentru China.
Deşi puterea preşedintelui Chinei, Xi, este foarte stabilă astăzi şi ca urmare a schimbărilor constituţionale, acesta este preşedinte pe viaţă. Liderii comunişti chinezi, care după liberalizarea făcută de Deng Xiaoping, au promis Chinei ieşirea din sărăcie, şi-au dat seama că pierderile economice pe care Statele Unite, prin acest război economic, le produc economiei chineze, sunt mult mai mari şi neaşteptat de costisitoare pentru ca acest contract social din China să continue.
În acest moment există un sentiment în creştere în interiorul lumii analiştilor politici internaţionale că Guvernul Chinez devine din ce în ce mai nervos de anunţurile repetate ale preşedintelui Trump.
Unul dintre comentatorii politici cei mai cunoscuţi ai Chinei, într-un raport publicat de China.org, a declarat sub anonimat că sentimentul la Beijingului este că acest război economic va face mai mult rău Chinei decât Statelor Unite.
Mulţi intelectuali din Europa au crezut că datorită rupturii între republicani şi democraţi în interiorul Congresului american, că datorită celebrei anchete cu privire la interferenţa rusească în ultimele alegeri prezidenţiale americane, Trump nu va putea să-şi impună politica economică dură pe care a promis-o în timpul campaniei electorale.
Aceştia au sfătuit Guvernul Chinez să aştepte alegerile parlamentare, alegerile pentru Congres şi Senat din Statele Unite care vor avea loc în câteva luni, supând că Partidul Republica împreună cu preşedintele Trump vor pierde alegerile, iar o schimbare, cel puţin în peisajul politic al Congresului american, va duce la o reducere a tensiunilor economice între Statele Unite şi China.
Iată că nu este adevărat, din punct de vedere al analizei, elementul crucial care a fost lăsat la o parte sau care a fost ignorat de-a dreptul este acela că preşedintele SUA are în atribuţiile sale dreptul de a impune sancţiuni economice fară să ceară, până într-o anumită limită financiară, aprobarea congresului. Acest lucru este făcut săptămânal de către Trump, anunţând între 20-40 de miliare de dolari sancţiuni, fără a fi obligat datorită cifrelor să ceară aprobarea Congresului american.
Adunând toate aceste cifre ajungem la o sumă absolut miraculoasă care va crea probleme imense dezvoltării economice şi continuării contractului comunist care astăzi reglementează viaţa politică, economică, socială şi militară a Chinei.
Această greşeală de analiză făcută atât de experţii chinezi, cât şi de cei europeni a fost descoperită în ultimele săptămâni, iar preşedintele Xi se află într-un moment de cotitură.
Prin acest război comercial pe care SUA l-au declanşat, în special preşedintele Trump, scopul ,practic, scuză mijloacele. Nu neapărat reducerea decalajelor economice, încetarea practicilor oneroase şi furtul de tehnologie, reprezintă scopul imediat al acestui război comercial, deşi aceste elemente sunt şi ele cruciale în definirea acţiunilor prezidenţiale americane.
Scopul principal este rezolvarea dosarului nord-coreean care va fi în mod foarte clar un element de negociere în interiorul războiului comercial dintre SUA şi China
Rezolvarea acestui dosar va reprezenta triumful politic al preşedintelui Trump şi va deschide calea uneia dintre cele mai grele soluţii pe care acesta o întrevede în rezolvarea celuilalt dosar, mai important şi mai fierbinte, cel al Iranului.
Cine nu înţelege legăturile între războiul comercial declanşat de către Donald Trump şi scopurile politice, nu va putea niciodată înţelege strategia pe care o vedem pusă în practică în ultimele luni de zile.
Preşedintele Statelor Unite a decis să ofere pace, dar aşa cum el spune, pacea costă şi cineva prin obţinerea acestei păci trebuie să câştige. În mentalitatea omului de afaceri, Donald Trump, acel cineva trebuie să fie el însuşi. Trump a impus Guvernului american, această mentalitate de învingător, iar dacă ne aducem bine aminte, în timpul campaniei prezidenţiale, acesta a avut o frază extrem de bine cunoscută şi foarte repede uitată prin care spune americanilor: ,, O să vă plictisiţi de atât succes .’’
Uitând acest mic element, dar crucial în analiza politicii lui Trump, care se referă la China, analiştii de pe cele două continente, cel European şi cel Asiatic, au calculat greşit voinţa de fier a lui Donald Trump de a câştiga. Iar pentru el, a câştiga înseamnă a aduce ultimul ban, datorat de oricine, înapoi în Statele Unite ale Americii.
Celelalte elemente economice de presiune, readucerea locurilor de muncă, redeschiderea minelor, refacerea industriei petroliere, refacerea gazoductelor sunt practic doar adăugiri la o politică fundamentală de reasertare a autorităţii economice americane în lume. Bugetul american al apărării care este enorm în raport cu ultimii douăzeci de ani, aprobat recent de către senat şi promulgat de către preşedinte, bugetul pentru cercetare ştiinţifică care s-a dublat în raport cu ultimele trei decenii, bugetul de apărare internă pentru agenţiile de securitate internă care este la fel şi el dublat în raport cu vechea preşedenţie Obama.
Toate acestea ne arată o linie directoare şi definitivă a politicii lui Donald Trump: Aceea de a câştiga.
China se vede astăzi pusă într-o situaţie de a negocia toate elementele care i-au fost acordate prin compromisurile pe care, atât puterile europene cât şi cea americană i le-au dat. Compromisuri care au dus la pierderea de locuri de muncă în Statele Unite ale Americii, la pierderea de locuri de muncă în Uniunea Europeană şi în interiorul ţărilor europene, compromisuri care au dus la o expansiune teritorială şi economică a Chinei în sud-estul continentului asiatic, compromisuri care au dus la o prezenţă militară chineză crescută şi ameninţătoare în Marea Chine.
Toate aceste compromisuri sunt puse în discuţie de administraţia Trump şi singulară ca poziţie economică sunt puse în discuţie în raport şi cu puterile din Uniunea Europeană.
Donald Trump nu negociază alături de Uniunea Europeană, nici de Rusia, relaţia Statelor Unite cu China
Acest lucuru este foarte important de înţeles pentru a avea o analiză cât mai corectă a realităţilor politice globale de astăzi.
Analiză corectă şi critică pentru toţi experţii europeni, chinezi, ruşi cât şi pentru cei asiatici este că preşedintele Donald Trump nu negociază la nivel global sau multilateral, ci negociază unilateral în numele şi numai în numele Statelor Unite ale Americii, declanşând războaie economice acolo unde interesele sale politice şi militare sunt atacate de către puteri regionale.
O astfel de abordare americană a dus la o reconfigurare a relaţiilor din interiorul NATO. Putem observa o mai clară delimitare a politicii militare americane în interiorul Organizaţiei Tratatului Nord Atlantic, comparativ cu întreaga politică din ultimii patruzeci de ani făcută de preşedinţii americani.
Faptul că Donald Trump vine cu registrul contabil şi arată atât Chinei şi Rusiei, atât Uniunii Europene şi puterilor asiatice că Statele Unite au pierdut foarte mulţi bani prin participarea la diverse organizaţii internaţionale. Faptul că preşedintele Statelor Unite prezintă ca un contabil datele economice reale ale relaţiilor din interiorul NAFTA, din interiorul U.E, din interiorul tuturor înţelegerilor economice globale, ne dovedeşte dorinţa acestuia, nu numai de a-şi sprijini argumentele pe cifre adevărate, ci şi voinţa sa de a câştiga acest război.
Declaraţia sa de acum trei luni, ignorată complet de oricine a dorit să atace Statele Unite, cum că un război economic este foarte uşor de câştigat, trebuie să producă astăzi, fior oricui, deoarece cu independenţa energetică aproape câştigată de pe urma reconstrucţiei industriei energetice americane, cu taxele reduse şi cu promisiunea unor rezultate pozitive în alegerile din noiembrie, China se va găsi în faţa unui preşedinte american mult mai puternic şi care va avea mandat să continue războiul comercial împotriva sa.
Acest lucru creează în interiorul elitei chineze un sentiment de profundă nesiguranţă. Se pare că, preşedintele Xi nu a profilat corect şi nu a înţeles exact personalitatea omologului să american, Donald Trump.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania difuzează marți, 8 iulie 2025, începând cu ora 12:00, o ediție specială a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic” moderată de Tudor Curtifan, avându-l ca invitat pe Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România.
HUR/GUR (Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei) a publicat un ordin rusesc de refacere cu personal a bazei militare rusești din Armenia.
Berna semnează un acord cheie cu Germania pentru achiziția sistemului IRIS-T SLM, semnalând o schimbare pragmatică în politica sa de securitate, pe fondul realităților dure de pe continent. Printr-o decizie ce subliniază reconfigurarea strategică a apărării pe continent, Elveția, o țară definită prin neutralitatea sa istorică, a făcut un pas decisiv pentru a se alătura efortului european de apărare antiaeriană. Prin semnarea unui acord cu Germania, Berna va achiziționa în comun sisteme de apărare sol-aer cu rază medie de acțiune IRIS-T SLM, integrându-se astfel în Inițiativa Europeană „Cer Senin” (European Sky Shield Initiative - ESSI), proiectul emblematic de securitate lansat de Berlin.
Pe câmpul de luptă din Ucraina, o nouă armă, născută din ingeniozitate britanică, a intrat în scenă cu un succes răsunător. Sistemul de apărare antiaeriană Raven, un hibrid creat în timp record, și-a dovedit valoarea în prima sa misiune de luptă, doborând patru drone de recunoaștere rusești în doar opt ore. Acest succes nu este doar o victorie tactică pentru Kiev, ci o validare a unei noi filozofii de înarmare: rapidă, adaptabilă și letală, concepută special pentru a contracara amenințările războiului modern.
Numărul copiilor ucraineni uciși, în perioada martie – mai, a crescut semnificativ. „Copiii au nevoie de o pace susținută și durabilă pentru a se redresa, o pace în care drepturile și bunăstarea lor să fie protejate și prioritizate”, reamintește UNICEF.
Şeful NATO schițează un scenariu de coșmar, în care un conflict în Indo-Pacific declanșează un război în Europa. Într-un avertisment care zguduie fundamentele securității transatlantice, noul Secretar General al NATO, Mark Rutte, a conturat un scenariu sumbru: dacă Beijingul decide să invadeze Taiwanul, probabil că va activa Rusia ca pe un pion de sacrificiu pentru a ataca teritoriul NATO, forțând Statele Unite să lupte pe două fronturi.
Șeful diplomației letone nu se mulțumește doar să condamne cel mai mare atac rusesc cu drone din război. Oficialul propune inclusiv inițiative prin care să se reducă capacitatea Rusiei de a lansa astfel de lovituri masive care terorizează și ucid oamenii. Într-un interviu acordat Radio Libertatea, ministrul leton de externe, Baiba Braže, printre altele, a comentat atacul rusesc asupra Ucrainei din noaptea de 4 iulie.
Cu doar două zile înainte de Ziua Americii, oficiali de la Casa Albă au anunțat că administrația SUA suspendă ajutorul militar acordat Ucrainei. Dacă acest gest al președinției SUA are și o valoare de simbol, atunci mesajul care trebuie subînțeles este unul de rău augur pentru aproape toată lumea, inclusiv pentru soldații ruși de pe front.
Pe coridoarele puterii de la Bruxelles până la Berlin se pune tot mai des întrebarea, deloc încurajatoare: Ce se întâmplă dacă Statele Unite aleg să-şi retragă o parte din militari desfăşuraţi în Europa? Statele europene din NATO au început o muncă greoaie, înafara întrunirilor oficiale, de a planifica ,,un viitor cu mai puține trupe americane'' pe continent, pregătindu-se pentru o schimbare de direcție a președintelui american Donald Trump pe care Washingtonul încă nu a recunoscut-o oficial.
Operațiunea „Midnight Hammer”, în care nouă bombardiere B-2 Spirit, aproape jumătate din întreaga flotă activă a U.S. Air Force, au fost mobilizate pentru a lovi o singură țintă complexă în Iran, a fost atât o demonstrație de forță, cât și un semnal de alarmă pentru SUA. Misiunea a reușit, dar a subliniat, conform analistei Mackenzie Eaglen de la American Enterprise Institute (AEI), că America are o forță suficientă pentru „un raid, nu pentru o bătălie și cu siguranță nu pentru un război”.
Fostul comandant al trupelor SUA în Europa, Ben Hodges, avertizează că Moscova caută fisuri în unitatea NATO și susține că singura cale de a opri Kremlinul este înfrângerea totală a Rusiei în Ucraina. Rusia nu doar că poartă un război brutal în Ucraina, ci este deja angajată într-un conflict hibrid cu Occidentul, urmărind constant oportunități pentru a testa hotărârea NATO și a-și restabili controlul asupra Republicii Moldova și a țărilor baltice. Acesta este avertismentul tranșant al generalului american în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al forțelor armate ale Statelor Unite în Europa.
Propunerile radicale pentru o ,,forță militara de rezervă'' de un milion de oameni și atacuri în adâncimea teritoriului rus semnalează o schimbare fundamentală în gândirea strategică a Poloniei, pe fondul războiului din Ucraina. Un influent general polonez în retragere a lansat un apel pentru o transformare completă a posturii de apărare a Poloniei, argumentând că țara trebuie să adopte o doctrină de "apărare activă" care include, în mod explicit, capacitatea de a lansa lovituri preventive de mare anvergură pe teritoriul Rusiei în cazul unei agresiuni.
În timp ce liderii NATO au părăsit săptămâna trecută summitul de la Haga după o ofensivă de șarm menită să-l calmeze pe președintele american Donald Trump, la granița estică a Europei, realitatea este mult mai puțin protocolară. Aici, pe podul „Prieteniei” din Narva, Estonia, „dinții de dragon” din beton anti-tanc au înlocuit fluxul de turiști și comercianți ruși. Nu este o metaforă, ci o declarație rece de oțel și ciment: Europa se pregătește de război.
Tratatul, care urmează să fie semnat pe 17 iulie, include o clauză de asistență mutuală și semnalează o nouă eră a autonomiei strategice europene. Marea Britanie și Germania sunt pe punctul de a semna un tratat bilateral de anvergură ce include o clauză de apărare reciprocă, o mișcare menită să consolideze securitatea europeană într-un context de incertitudine transatlantică, au declarat pentru POLITICO cinci persoane familiare cu acest proces.
După o întâlnire la summitul NATO de la Haga cu Donald Trump, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a relansat ofensiva diplomatică a Turciei pentru a reintra în programul avioanelor de luptă F-35. Acest demers îndrăzneț redeschide una dintre cele mai spinoase dispute din cadrul alianței și pune Washingtonul în fața unei alegeri complexe, cu mize practice și morale uriașe.
Militanții grupării Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) vor începe să depună armele în cadrul unei ceremonii de dezarmare care va avea loc în Kurdistanul irakian în prima parte a acestei luni, după cum a relatat publicația kurdă Rudaw.
Statele Unite au oprit livrarea unor muniții critice către Ucraina, inclusiv rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, o decizie pe care Casa Albă a justificat-o prin necesitatea de a prioritiza interesele naționale americane în contextul epuizării stocurilor strategice.
Merz a declarat că a acceptat oferta Franței de a purta discuții privind cooperarea în domeniul descurajării nucleare.
Armata ucraineană pare să fi orchestrat unul dintre cele mai complexe și ample atacuri cu rachete de la distanță de până acum, lovind simultan ținte militare în teritoriile ocupate și în mai multe regiuni din interiorul Rusiei. Operațiunea, care a avut loc aseara, nu este doar o simplă răzbunare, ci o demonstrație clară a capacităților în creștere ale Kievului de a proiecta forță adânc în spatele liniilor inamice și de a testat limitele sistemelor de apărare aeriană rusești.
Într-un moment ce scoate în evidență o contradicție strategică periculoasă pe flancul estic al NATO, Ministerul Apărării Naționale din România a atribuit un contract de 10,1 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) companiei de stat CFR Marfă pentru „transport militar feroviar”. Problema? Infrastructura pe care se vor deplasa aceste transporturi este „jalnică”, după cum a spus la începutul anului generalului american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 27 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35.
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Răzvan Munteanu, analist de politicã externã, preşedintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs, într-un editorial semnat pentru DefenseRomania, analizează actuala arhitectură de securitate într-un climat tensionat marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
Cristian Diaconescu a fost numit în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Decretul a fost semnat de președintele Nicușor Dan.
După ce Donald Trump a dat un ultimatum de 10 zile pentru ca Rusia să ajungă la un armistițiu de încetare a focului cu Ucraina, fostul președinte rus Dmitri Medvedev a avut o reacție în stilul caracteristic precizând că Trump se joacă cu focul și a mai făcut un pas către o confruntare militară directă între Rusia și SUA. Reacția lui Trump nu a întârziat să apară, într-o postare rară în care actualul președinte americani „dă de pământ” nu doar cu Medvedev, dar și cu Rusia.
O analiză recentă a mai multor imagini din satelit, realizată de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), dezvăluie că Beijingul a construit în Marea Chinei de Sud o rețea de 27 de baze militare pe insule artificiale. Aceste avanposturi, construite pe o suprafață totală de aproximativ 3.200 de hectare, au transformat o zonă disputată într-o fortăreață militarizată, iar cea mai importantă realizare a Chinei este că unele dintre aceste baze sunt acum complet capabile să găzduiască și să opereze bombardiere cu capacitate nucleară.
Europa injectează în sfârșit sume uriașe în domeniul apararii, dar banii nu rezolvă problema fundamentală: cine va coordona acest efort masiv pentru a evita risipa și a asigura interoperabilitatea? În timp ce dezbaterile se concentrează pe UE sau pe structurile înalte ale NATO, un candidat neașteptat, dar poate cel mai potrivit, se profilează pentru acest rol: Comandamentul European al Statelor Unite (EUCOM).
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a dejucat o operațiune majoră de spionaj, arestând un ofițer activ din cadrul Forțelor Aeriene Ucrainene, acuzat că a transmis informații sensibile serviciului de informații militare al Rusiei (GRU). Cazul scoate la iveală o vulnerabilitate tot mai mare cu care se confrunta Kievului: agentul este suspectat că a furnizat date precise pentru locațiile și programele de zbor ale avioanelor de luptă F-16 și Mirage 2000, care urmau sa fie lovite in timpul unor atacuri.
Ministerul rus al Apărării a anunțat astăzi (31.07.2025) că trupele ruse au capturat orașul Chasiv Yar din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Informația nu a putut fi verificată din surse independente, a subliniat Reuters. Ucraina nu a comentat încă informațiile despre pierderea locației strategic, pe care forțele invadatoare ruse îl atacă de câteva luni.
În cursul nopții de 31.07.2025, trupele ruse au executat o nouă lovitură combinată cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Au fost vizate, în special, obiective militare și de infrastructură din captala Kiev și din regiune.
Un avion de luptă F-35C Lightning II al U.S. Navy s-a prăbușit miercuri seara în apropierea Bazei Aeriene Navale (NAS) Lemoore din California, marcând al doilea incident de acest tip pentru programul F-35 în acest an. Pilotul s-a catapultat în siguranță, însă pierderea unei aeronave de aproximativ 100 de milioane de dolari, aparținând unei escadrile de instruire, va atrage cu siguranță o examinare amănunțită din partea Pentagonului.
O echipă de doar patru ingineri ucraineni, pornind de la o simplă barcă de pescuit în vara anului 2022, a declanșat o revoluție în războiul naval. Dezvoltarea și evoluția explozivă a seriei de drone navale (USV) Magura, care a culminat cu platforme capabile să doboare avioane de vânătoare, a neutralizat practic Flota Rusă la Marea Neagră și a rescris doctrinele navale pentru o nouă eră a conflictelor asimetrice. Aceasta este povestea, dezvăluită în premieră de analistul H.I. Sutton în publicația Naval News, a modului în care inovația rapidă a învins forța brută.
O aeronavă militară C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române a evacut miercuri, 30 iulie, din Israel, 12 pacienţi pediatrici şi 36 de aparţinători, cetățeni palestinieni.
Războiul din Ucraina ar putea fi suspendat în viitorul apropiat. Potrivit premierului polonez Donald Tusk, totul indică acest lucru.
Săptămâna trecută, compania germană de apărare Hensoldt a primit o comandă pentru furnizarea de radare TRML-4D și SPEXER 2000 3D MkIII pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei. Valoarea totală a comenzii depășește 340 de milioane de euro.
În ultimele zile s-a vorbit mult despre câteva numiri pe care ministrul Economiei Radu Miruță (USR) le-a făcut în Consiliul de Administrație al societății Avioane Craiova S.A.
Pentru prima dată de la lansarea proiectului, Rusia a testat în mod public configurația completă a complexului său de asalt robotic greu „Shturm”, un sistem avansat dezvoltat de Uralvagonzavod (UVZ) pe baza șasiurilor de tanc T-72 și T-90.
Diehl Aviation a început oficial construcția pe 30 iulie a noii sale unități de producție din Craiova, situată în județul Dolj din România.
Zilele trecute în o parte din media românească s-a declanșat ceea ce putem numi „isteria Iron Dome” după ce unele publicații au scris despre faptul că în programul SHORAD/VSHORAD țara noastră va achiziționa celebrul sistem israelian, informație preluată și de unele publicații internaționale. Dar lucrurile au devenit și mai interesante în contextul în care Ministerul Apărării Naționale a transmis că nu e nici Iron Dome și nici Spyder. Așadar ce achiziționează România?
Primele 18 state membre solicită cel puțin 127 de miliarde EUR în cadrul instrumentului de apărare SAFE.
Franţa va paraşuta începând de vineri 40 de tone de ajutoare umanitare în Fâşia Gaza, unde lansările de ajutoare pe cale aeriană au fost reluate duminică pentru a ajuta populaţia înfometată, a anunţat marţi ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Planul de dezvoltare al Ministerului Apărării pentru perioada 2026–2029 se concentrează pe crearea unei apărări aeriene multistratificate, creșterea capacității de atac la mare distanță și îmbunătățirea conștientizării situației. De asemenea, Estonia intenționează să achiziționeze muniție suplimentară în termen de cinci ani.
Președintele francez Emmanuel Macron a deplâns miercuri faptul că Uniunea Europeană nu a fost capabilă să inspire Statelor Unite suficientă teamă în negocierile comerciale și a insistat că Franța va continua să dea dovadă de 'exigență și fermitate' în negocierile viitoare cu Washingtonul, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele american Donald Trump au convenit duminică, la un complex de golf al acestuia din urmă în Scoția, cadrul unui acord comercial între SUA și UE, avantajos mai degrabă pentru SUA, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
Trupele rusești au avansat spre nord-vest de la Pokrovsk spre Dobropillye, cucerind un sat și apropiindu-se de altul, au declarat miercuri analiștii proiectului Ukrainian Deep State. Pozițiile rusești se apropie de un drum cheie de aprovizionare care leagă Dobropillye de Pokrovsk.
Războiul aerian din Ucraina s-a transformat fundamental, trecând de la raiduri aeriene directe la lovituri cu rachete și drone lansate de la distanță (standoff). Această schimbare nu este o speculație, ci o observație clară a militarilor care opereaza avioane de supraveghere E-3 Sentry ale NATO, care patrulează la granița estică a alianței și documentează nașterea unei noi realități: dominația apărării antiaeriene și sfârșitul visului supremației aeriene clasice.
Într-unul dintre cele mai clare semnale ale transformării sale strategice, Germania face un pas decisiv pentru a-și dezvolta o capacitate de atac la mare distanţă, lansând un proiect ambițios pentru drone de luptă cu rază lungă de acțiune. Programul, care a atras deja trei consorții puternice formate din giganți industriali și startup-uri, vizează dotarea Forțelor Aeriene Germane (Luftwaffe) cu o platformă capabilă să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță, depășind cu mult raza actualelor rachete de croazieră Taurus.
În spatele frontului din Ucraina, se conturează o nouă linie de producție pentru mașina de război a Rusiei, una care trece direct prin Belarus. Regimul de la Minsk și-a asumat un rol central în subminarea sancțiunilor occidentale, transformându-și rapid industria națională într-un centru vital pentru fabricarea de componente critice destinate arsenalului rusesc de drone și rachete. Această strategie, semnalată de Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU), nu reprezintă doar un sprijin politic din partea Belarusului, ci o integrare industrială profundă, cu implicații directe pentru securitatea flancului estic al NATO.
Ministerul francez de Externe a declarat că agenția de informații militare a Rusiei (GRU) efectuează atacuri cibernetice împotriva instituțiilor franceze de ani de zile, inclusiv încercări de a perturba alegerile prezidențiale din 2017, câștigate de Emmanuel Macron, și Jocurile Olimpice de vară din 2024 de la Paris.
Implicațiile strategice ale conflictului din Ucraina se extind cu mult dincolo de frontul estic, generând o amenințare neașteptată: proliferarea expertizei în operarea dronelor FPV către organizații criminale transnaționale. Voluntari din America Latină, operând sub acoperire, se folosesc de Legiunea Internațională a Ucrainei pentru a dobândi abilități de luptă, pe care intenționează să le utilizeze în serviciul cartelurilor de droguri.
Noul plan de achiziții al Germaniei, evaluat la peste 22 de miliarde de euro doar pentru platformele terestre și aeriene majore, reprezintă un pas decisiv în strategia cancelarului Friedrich Merz de a transforma Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convențională din Europa.
Avioanele de vânătoare multirol Saab JAS 39C/D Gripen au participat la operațiuni de luptă în timpul confruntărilor în curs dintre Thailanda și Cambodgia.
Într-o mișcare ce se vrea cu potențial de a schimba echilibrul strategic de putere în Asia de Vest, Iranul a efectuat primul test operațional al sistemului de apărare aeriană S-400 Triumf de fabricație rusească, o piatră de hotar majoră care are ca obiectiv capacitatea țării de a opera ceea ce rușii și iranienii numesc „cel mai avansat sistem sol-aer (SAM)”, într-un scenariu real.
România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).
Aeronave Eurofighter Typhoon ale Luftwaffe (Forțele Aeriene Germane) au aterizat la Mihail Kogălniceanu, în Constanța. În contextul geopolitic complicat generat de războiul rus de agresiune și de provocările repetate ale Rusiei care testează spațiul aerian aliat pe întregul Flanc Estic, misiunea aviației militare germane va fi protejarea spațiului Alianței. Avioanele Eurofighter germane vor efectua misiuni de Poliție Aeriană în România alături de avioanele F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române (ROAF).
Colombianul Andres Alfonso de la Hoz de la Cruz, în vârstă de 27 de ani, este responsabil pentru mai multe atacuri pe teritoriul statelor europene, sud-americanul acționând la ordinele Rusiei.
Uniunea Europeană a suspendat toate ajutoarele financiare acordate Ucrainei după ce parlamentarii au votat săptămâna trecută controversata Lege 21414, care afectează independența principalelor structuri de luptă împotriva corupției.
