''Nu vor exista unităţi de pacificare ale Turciei desfăşurare în Nagorno-Karabah. Există o dispoziţie clară asupra acestui aspect în declaraţia comună a liderilor'' Azerbaidjanului, Armeniei şi Rusiei asupra încetării ostilităţilor în această zonă, a semnalat ministrul de externe rus Serghei Lavrov.
Guvernul turc şi preşedintele Recep Tayyip Erdogan declaraseră miercuri că Turcia şi Rusia au semnat un acord care stabileşte un mecanism sau un centru comun de monitorizare a încetării focului, în cadrul căruia rolul Turciei va fi acelaşi ca al Rusiei. Dar Lavrov a precizat că mobilitatea observatorilor turci se va limita la perimetrul acestui centru, în afara provinciei Nagorno-Karabah.
''Înţelegerea noastră este că forţele ruse vor fi pentru menţinerea păcii şi deja sunt desfăşurate pe linia de contact. Iar interacţiunea cu soldaţii ruşi se va face printr-un centru de monitorizare pe teritoriu azer'', a explicat la rândul său purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Forţele de menţinere a păcii şi centrul de control sunt două lucruri diferite, a lămurit el, subliniind şi faptul că o participare turcă ''nu poate fi o temă de discuţie doar între Moscova şi Ankara, ci şi părţile beligerante trebuie să-şi dea consimţământul''. Or, Armenia nu ar accepta o implicare a Turciei, date fiind diferendele lor istorice şi susţinerea pe care Turcia a oferit-o Azerbaidjanului în acest conflict. În acest timp, ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, aflat într-o vizită în capitala azeră Baku, a declarat că o delegaţie rusă va sosi vineri în Turcia pentru a discuta despre cooperarea ruso-turcă în cadrul acestui mecanism.
Începând de marţi, când a fost semnat acordul între Armenia şi Azerbaidjan, cu medierea Moscovei, Rusia a trimis deja în Nagorno-Karabah peste 750 din cei 1.960 de soldaţi care vor forma contingentul de menţinere a păcii. Documentul, negociat fără participarea Statelor Unite şi a Franţei, ceilalţi doi copreşedinţi - alături de Rusia - ai Grupului de la Minsk pentru soluţionarea acestui conflict, prevede stabilirea unui ''centru de forţe de menţinere a păcii'' pentru monitorizarea încetării focului, dar nu menţionează explicit nici Rusia şi nici Turcia.
Acordul semnat marţi stabileşte că Armenia îşi va retrage trupele din teritoriile azere pe care după războiul din anii '90 le-a luat sub control pentru a asigura continuitatea teritorială cu provincia Nagorno-Karabah. Armenia va păstra însă controlul asupra celei mai mari părţi a acestei provincii azere populată majoritar de armeni, cu excepţia oraşului Şuşa, situat la 11 kilometri de Stepanakert, iar trupele ruse vor garanta securitatea unei fâşii cu o lăţime de cinci kilometri care va menţine legătura între Armenia şi Nagorno-Karabah, transmite Agerpres.
Semnarea acordului a declanşat la Erevan manifestaţii violente la care opoziţia a cerut demisia premierului Nikol Paşinian, considerat principalul responsabil pentru acest eşec militar. În urma ostilităţilor începute la sfârşitul lunii septembrie armata azeră a recucerit treptat mai multe localităţi şi teritorii, obligând forţele etnicilor armeni să se retragă, şi trupele azere au ajuns până aproape de Stepanakert, capitala provinciei Nagorno-Karabah.
Premierul Paşinian a admis joi, într-un mesaj către naţiune, că acest acord este dezavantajos pentru Armenia, dar a subliniat că decizia de a-l semna era inevitabilă, altfel exista riscul pierderii enclavei Nagorno-Karabah.
''De ce a fost semnat acest acord, dezavantajos pentru Armenia? Aceasta s-a întâmplat după ce Statul Major al forţelor armate a raportat că era necesară încetarea urgentă a războiului şi preşedintele Artzah (Nagorno-Karabah în limba armeană) a spus că în câteva ore am putea pierde Stepanakertul'', a explicat Paşinian.
Apoi, a continuat el, după căderea Stepanakertului ar fi urmat şi pierderea oraşelor Askeran şi Matakert, ''ariergarda'' Armeniei. ''După pierderea acestor oraşe toate liniile de apărare ar fi căzut sub încercuirea inamicului, ceea ce ar fi însemnat că peste 20.000 de soldaţi ar fi fost încercuiţi, în pericol să fie ucişi sau făcuţi prizonieri de război'', a insistat premierul armean. ''Prin semnarea acestui document ruşinos (...) am înţeles că probabilitatea morţii mele - atât politică cât şi fizică - este foarte ridicată, dar vieţile a 25.000 de soldaţi erau mai importante'', a încheiat el, adăugând că documentul semnat este doar un armistiţiu, iar Nagorno-Karabah rămâne o problemă nesoluţionată.
Citește și: Pedeapsa Rusiei: Pacea, mai mult o capitulare. Turcia a câștigat războiul din Nagorno-Karabah
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
La nivel global, de la începutul războiului, Rusia a primit de trei ori mai mulți bani din vânzarea de petrol, gaze și cărbune decât ar fi destinați ajutorului pentru Ucraina.
Moscova găzduiește, de marți până joi, cea de-a 13-a Reuniunea Internațională a Înalților Reprezentanți pentru Afaceri de Securitate, reunind peste o sută de delegații din întreaga lume. Acest forum reprezintă o platformă pe care Rusia își prezintă cele mai recente realizări ale industriei sale militare, intensificând în același timp legăturile diplomatice și militare, în special cu țările din Sahel, o zonă care a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai instabile focare de securitate din lume.
Statul Islamic din Siria și-a intensificat activitățile de la răsturnarea regimului Bashar al-Assad, a subliniat de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne sirian, Nur ad-Din Baba.
Republica Cehă a declarat miercuri că China este responsabilă pentru o „campanie cibernetică rău intenționată” care a vizat o rețea utilizată pentru comunicații neclasificate la Ministerul Afacerilor Externe și l-a convocat pe ambasadorul chinez pentru a condamna incidentul.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a promis miercuri că Rusia va anunța în curând o nouă rundă de discuții cu Ucraina. Potrivit acestuia, în cadrul acestor negocieri, Moscova va depune eforturi pentru a elimina toate legile discriminatorii în vigoare pe teritoriul Ucrainei.
Dronele ucrainene au atacat o fabrică de drone din localitatea Dubna, situată în regiunea Moscova.
Retorica președintelui american s-a schimbat dramatic în ultima perioadă. Acum își exprimă public dezamăgirea față de dictatorul rus pe care îl avertizează că „se joacă cu focul”.
DefenseRomania se află în aceată perioadă în Coreea de Sud unde publicația noastră participă, la invitația partenerilor coreeni, la întrevederi și evenimente militare organizate de Armata Republicii Coreei, precum și la expoziția navală Madex 2025 (International Maritime Defense Industry Exhibition), ajunsă deja la a 14-a ediție. Pe parcursul acestor zile DefenseRomania va furniza interviuri și materiale despre eveniment, precum și cooperarea bilaterală între Coreea și România pe zona de securitate și apărare.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Uniunea Europeană a aprobat marți un nou instrument financiar al UE, SAFE, care va permite țărilor UE să achiziționeze în comun echipamente militare și să obțină împrumuturi pentru apărare de până la 150 de miliarde de euro. Surse diplomatice au confirmat acest lucru.
Uciderea și rănirea a zeci de civili în weekend, în principal în atacuri lansate de forțele armate ruse, subliniază nevoia urgentă de a pune capăt conflictului din Ucraina și de a ne angaja să luăm măsurile necesare pentru a obține o pace durabilă, în conformitate cu dreptul internațional, a declarat, luni - 26 mai, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk.
Președintele american Donald Trump ia în calcul introducerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor Moscovei asupra Ucrainei și al blocajului în negocierile de pace. Potrivit The Wall Street Journal, surse apropiate Casei Albe susțin că Trump ar putea acționa chiar în această săptămână.
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se așteaptă ca membrii Alianței Nord-Atlantice să convină asupra creșterii cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, în urma summitului din iunie de la Haga.
Preşedintele ales Nicuşor Dan a ajuns, luni, la Palatul Parlamentului, pentru a participa la şedinţa solemnă în care depune jurământul de şef al statului.
Bundeswehr apreciază că Rusia ar fi capabilă să atace teritoriul NATO până în 2029. Până atunci, armata germană să fie complet reînarmată, se arată într-o directivă văzută de Reuters.
Forțele rusești au preluat controlul asupra unei părți din regiunea Sumy, a relatat sâmbătă grupul analitic ucrainean DeepState. Rușii justifică invazia din această regiune ucraineană prin nevoia de a crea o ”zonă tampon”, așa cum îi ceruseră lui Putin oficialii regiunilor ruse de graniță.
Președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a avut o discuție telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, pe tema taxelor vamale.
Tensiunile se acumulează în MArea Baltică. Armata rusă a început să escorteze petrolierele din așa-numita sa „flotă din umbră” la trecerea acestora prin Golful Finlandei, a anunțat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen.
Ministrul polonez al apărării a dezvăluit astăzi (23.05.2025) că un bombardier tactic rusesc de tip Su-24 a fost interceptat de Forţele Aeriene ale Poloniei deasupra Mării Baltice noaptea trecută.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Președintele american Donald Trump a declarat că recomandă o taxă vamală de 50% pentru toate bunurile din Uniunea Europeană importate în Statele Unite.
Tactica de negociere a președintelui american este neobișnuită, cu atât mai mult cu cât inițial propusese un plafon de 20% pentru importurile din UE, iar oficialii europeni se abținuseră să escaladeze războiul comercial.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a participat, vineri, la cea de-a noua ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum (BSBSF), context în care a afirmat că regiunea Mării Negre este crucială pentru stabilitatea Flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene.
„Cu începere imediată, certificarea Universității Harvard pentru programul de schimb de studenți este revocată.”
Regatul Unit și Uniunea Europeană au semnat în mai 2025 un pachet de acorduri, marcând o resetare semnificativă a relațiilor bilaterale în domeniile comerțului, apărării și mobilității, la aproape un deceniu de la votul pentru Brexit.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon, din cele achiziționate de România de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 22 mai, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu" din Câmpia Turzii. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino", de la Mihail Kogălniceanu.
Rusia continuă să-și consolideze bazele militare de la granița cu Finlanda, așa cum arată imaginile din satelit publicate de New York Times.
Miercuri, 21 mai, la Jenin, Cisiordania, forțele israeliene au deschis focul asupra unei delegații de diplomați, printre care se afla și reprezentantul României la Ramallah. IDF precizează că delegația se abătuse de la traseul stabilit în prealabil și a ajuns într-o zonă în care nu aveau voie să se afle.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a ataca o fabrică rusească de microcipuri din regiunea Oriol. Clădirea uzinei a fost avariată, iar ulterior a izbucnit un incendiu.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat, în ultima sa conferință de presă ca președinte interimar, că mandatul său a fost concentrat pe consolidarea celor două direcții fundamentale ale politicii externe și de securitate ale țării: apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, cu accent pe parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Nordul Europei pare că a înțeles cât de gravă este amenințarea militară rusească. Din Finlanda până în Polonia, statele din regiune se pregătesc pentru o eventuală agresiune venită dinspre Moscova.
Rusia își mărește producția de drone de tip Shahed (denumite de ruși ”Gheran”), iar Ucraina nu a reușit încă să rezolve uriașa problemă a atacurilor cu drone rusești.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) l-au ucis pe șeful Corpului de Operațiuni Speciale Palestiniene din cadrul Forței Quds a Gărzilor Revoluționare Iraniene, Saeed Izadi, acuzat de finanțarea și înarmarea mișcării teroriste Hamas, a relatat ziarul israelian The Times of Israel.
Trump afirmă că pragul de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare nu ar trebui să se aplice SUA.
Israelul a fost ținta unui alt atac cu rachete din partea Iranului sâmbătă noaptea, a declarat armata israeliană, adăugând că a lansat un nou val de atacuri asupra depozitelor și instalațiilor de lansare a rachetelor din Iran.
Armata germană (Bundeswehr) consideră Rusia un 'risc existențial' pentru Germania și pentru Europa, conform unui raport publicat în revista Der Spiegel care citează un nou document strategic al Bundeswehr-ului, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.
Pregătiri fără precedent din partea forțelor americane, care au adus în Europa un număr impresionant de aeronave stealth F-22, considerate cele mai performante avioane din lume. Pe lângă faptul că sunt un factor de descurajare, F-22 Raptor transferate în Europa ar putea juca și un rol important împotriva Iranului. Operațional însă nu e clar obiectivul dislocării F-22 americane pe bătrânul continent.
În cadrul unui discurs rostit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 20.06.2025, că Rusia nu cere capitularea Ucrainei, dar Moscova are nevoie ca Kievul să recunoască situația de pe teren, precum și alte realități.
NATO a finalizat testarea sistemelor care permit interceptarea bombelor aeriene ghidate rusești. Se așteaptă ca până la sfârșitul anului 2025 Ucraina să primească o nouă tehnologie care îi va permite să combată principalul instrument al Rusiei pentru lovirea apărării ucrainene.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu cunoaște locul actual în care se află cele 409 kilograme de uraniu puternic îmbogățit cu 60% pe care Iranul le deținea înainte de atacurile israeliene.
Partidul de opoziție Tisza, fondat acum doar un an de fostul membru al guvernului și actualul europarlamentar Péter Magyar, conduce sondajele partidelor politice ungare cu o diferență semnificativă, cu zece luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria. Fidesz-ul premierului Viktor Orbán se află la zece puncte procentuale în spate.
Taiwanul a detectat 74 de avioane militare chineze în 30 de ore în jurul teritoriului său.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Coreea de Nord este interesată de dronele rusești și va trimite personal specializat la fabricile din Rusia, în perspectiva transferului de tehnologie.
Preşedintele american Donald Trump a aprobat planurile ce i-au fost propuse pentru o operaţiune militară în care SUA să se alăture Israelului în campania de bombardamente împotriva Iranului, dar nu a luat încă o decizie finală, potrivit agențiilor Agerpres și EFE care citează mai multe mass-media americane, printre care CBS News şi The Wall Street Journal.
La „Ziua Industriei de Apărare Coreea–România”, organizată la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) de Ambasada Republicii Coreea în România și CCIR, Excelența Sa RIM Kap-soo, ambasadorul Republicii Coreea la București, a reafirmat angajamentul țării sale pentru o colaborare strategică și durabilă cu România, cu accent pe industria de apărare și dezvoltarea economică bilaterală.
Într-o declarație publicată pe portalul său oficial, Ministerul de Externe rus a informat, pe 19.06.2025, că Rusia pune capăt cooperării tehnico-militare cu Germania. Acest lucru se întâmplă din cauza politicii deschis ostile a Berlinului față de Moscova.
Un avion de cercetare tactică de tip Su-24MR aparținând Flotei ruse din Marea Baltică a zburat în imediata apropiere a navei de conducere a Marinei americane USS Mount Whitney. Un scurt videoclip din care rezultă acest lucru a fost publicat miercuri (18.06.2025) de marinarii americani.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a inițiat o reorganizare majoră a Alianței, care include reducerea a zeci de posturi la sediul central din Bruxelles. De asemenea, Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, „va fi scurt și concis” pentru a menține atenția președintelui american, spun surse NATO.
În cadrul Salonului Aeronautic de la Paris, oficialii francezi au anunțat că intenționează să comande două aeronave de avertizare timpurie și control AEW&C (AWACS) GlobalEye produse de Saab, contractul urmând să fie finalizat în câteva luni.
Rușii au reluat atacurile mecanizate pe scară largă în direcția Torețk, ceea ce ar putea indica faptul că au ales această zonă ca prioritate pentru ofensiva lor, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
La Salonul Aeronautic de la Paris din 2025, MBDA prezintă ONE WAY EFFECTOR. Dezvoltarea acestei soluții suverane cu rază lungă de acțiune are loc printr-un proces de producție inovator, în parteneriat cu un producător de drone și companii din industrie, în special din sectorul auto.
Forţele armate americane au mutat mai multe avioane şi nave din Orientul Mijlociu care puteau fi vulnerabile la un atac iranian, au declarat miercuri agenţiei Reuters doi oficiali din SUA.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Olanda e una din cele mai importante prezențe aliate pe Flancul Estic. Și, așa cum menționează și Excelența Sa doamna Willemijn van Haaften, ambasadoarea Țărilor de Jos în România, citându-l pe Secretarul General al NATO, „Flancul Estic azi suntem toți” în fața pericolului reprezentat de agresiunea Rusiei și readucerea războiului în Europa.
După ce la Tel Aviv şi Ierusalim s-au auzit joi dimineaţa explozii violente, poliţia israeliană a confirmat că au avut loc "mai multe impacturi" ale unor rachete iraniene, transmite AFP.
În ultimul an, numărul atacurilor ransomware în sectorul aviației a crescut de șapte ori, potrivit unui raport îngrijorător realizat de compania franceză Thales.
Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în etapele finale ale negocierilor.
Posibila participare a administraţiei preşedintelui Donald Trump în atacurile israeliene împotriva Iranului a provocat diviziuni în cadrul mişcării trumpiste, unde unele dintre cele mai radicale voci se opun ferm oricărei intervenţii militare, relatează o analiză preluată de agențiile Agerpres și EFE.
Pe social media, dar și pe mai multe site-uri, a apărut una din cele mai mari dezinformări ale acestor zile: SUA se pregătesc să își scufunde propriul portavion USS Nimitz, aflat la cam ultima sa misiune în Orient, într-o operațiune „sub steag fals”. Motivul? Intrarea SUA în război împotriva Iranului.
Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.
