Proiectul a fost selectat de Divizia de Diplomație Publică a NATO în cadrul apelului de proiecte intitulat “Increasing Societal Resilience: Innovative Ways to Counter Disinformation and Hostile Information Activities” și reunește tineri cadeți de la Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” din Sibiu și studenți de la mai multe facultăți din cadrul Universității de Vest din Timișoara.
Proiectul s-a desfășurat într-un cadru non-formal, cu mai multe activități ce au ca scop sporirea rezilienței tinerilor în fața campaniilor de dezinformare. Activitățile din cadrul inițiativei presupun evaluarea atât a nivelului de cunoștințe privind activitatea NATO, cât și a potențialelor vulnerabilități la campaniile de dezinformare ce vor să submineze încrederea în valorile democratice și coeziunea la nivelul NATO.
Atelierul de lucru facilitat de tinerii cadeți pentru studenții din Timișoara, a avut loc sâmbătă, 11 decembrie, când cadeți din cadrul Academiei Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” au susținut o sesiune de training pentru studenți de la Universitatea de Vest din Timișoara, aceasta fiind a patra etapă a proiectului. În primele două etape, au fost aplicate chestionare grupului-țintă din cadrul Universității de Vest din Timișoara, urmate de un focus-grup în care subiectele au fost aprofundate. Mai apoi, în a treia etapă a inițiativei, tinerii studenți militari din Sibiu au fost instruiți să faciliteze un transfer de cunoștințe utile către colegii din Timișoara.
Cu o curiculă de training dezvoltată în baza strategiei inițiale, a nevoilor identificate în urma etapei de chestionare și din focus-grup, trainerii cadeți de la Academia Forțelor Terestre au învățat alături de tinerii de la Universitatea de Vest din Timișoara informații și și-au însușit instrumente pentru contracararea dezinformării și a știrilor false. Schimbul dintre mediul militar și cel civil a avut loc într-un format neconvențional, prin material teoretic și exerciții interactive deopotrivă.
În cele patru module de training, tinerii au abordat concepte de bază cu privire la Alianța Nord-Atlantică, valorile și principiile ce guvernează NATO, precum și familiarizarea acestora cu o serie de concepte folosite la nivel aliat. Exercițiile interactive menite să dezvolte comportamente responsabile în rândul tinerilor au abordat exemple practice de dezinformare și propagandă ostilă și au facilitat asumarea mai multor instrumente de contracarare a acestor fenomene.
Studenții au beneficiat de prezentări și exerciții cu privire la istoria NATO și la modul în care valorile Alianței se reflectă în acțiunile NATO. De asemenea, atelierele au contribuit la familiarizarea studenților cu informațiile referitoare la rolul României în NATO și contribuțiile țării noastre la obiectivele de securitate ale Alianței, precum și la principiile ce stau la baza bugetului și misiunilor Armatei României.
Mai mult decât atât, studenții civili și militari au beneficiat de activități care i-au ajutat să dobândească mai multe cunoștințe pentru identificarea și contracararea dezinformării, prin exerciții practice. De asemenea, tinerii au fost încurajați să aplice metodele critice de analiză a informațiilor în vederea identificării și contracarării propagandei, a știrilor false și a manipulării informației.
Ducând conceptele de la teorie la practică, atelierul practic organizat în cadrul proiectului a avut ca scop să contribuie la dezvoltarea aparatului critic al tinerilor, consolidând astfel reziliența acestora la narative ostile derulate în spațiul media și social-media.
Evenimentul a beneficiat de intervenția dlui. Gl. mr. Iulian Berdilă, Șeful Statului Major al Forțelor Terestre:
”Astazi, la Universitatea de Vest din Timișoara, se desfășoară un proiect care vrea să investească într-un viitor mai sigur și să crească reziliența tinerilor la campaniile de dezinformare. Noi, cei din Forțele Terestre, din Armata României, de fiecare dată am spus ”da” unui asemenea demers. În acest proiect avem implicați și studenții din cadrul Academiei Forțelor Terestre, o resursă umană de prezent și de viitor. Ne bucură acest dialog dintre studenții civili și militari, pentru că astfel ei pot contribui la consolidarea unei culturi de securitate care promovează valorile democratice și încrederea în NATO, precum și spiritul de solidaritate și cooperare care caracterizează Alianța Nord-Atlantică.”
Este un proiect inedit, care aduce laolaltă tineri din zona unversitară civilă și militară, pentru a putea construi punți de comunicare reale și eficiente, menite să contribuie la contracararea campaniilor de informații false, a afirmat Ileana Rotaru, profesor la Facultatea de Științe Politice, Filosofie si Științe ale Comunicării.
Izel Selim, Director de programe al New Strategy Center, a menționat că tinerii vor putea să identifice și să-și însușească o serie de instrumente utile în viața de zi cu zi și în activitatea profesională. Pe baza rezultatelor acestor sesiuni de formare, ne propunem să construim un ghid de bune practici care ar putea fi folosit și de alte state din NATO.
Prin acest proiect, New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” din Sibiu doresc să contribuie și la instruirea viitorilor lideri din zona civilă și militară prin diseminarea informațiilor privind aportul NATO la sporirea securității României și a întregului Flanc Estic, investițiile în domeniul apărării fiind, de fapt, investiții într-un viitor mai sigur, care să asigure prosperitate și securitate regiunii noastre, a subliniat Isabela Dragomir, profesor la Academia Forțelor Terestre.
Menționăm că activitățile derulate s-au desfășurat în condiții de deplină siguranță pentru participanți, organizatorii luând măsuri precum purtarea obligatorie a măștilor, distanțarea socială, accesul doar a persoanelor vaccinate, precum și testarea rapidă a tuturor participanților.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Marea Britanie este cel mai belicos stat din lume, susține serviciul rus de informații externe (SVR), acuzând Londra că saboteazî eforturile SUA de a asigura pacea în Ucraina.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a făcut o întoarcere incredibilă. După ce în urmă cu doar câteva luni a dat vina pe Occident, inclusiv pe SUA, pentru tot ce se întâmplă în Ucraina, acum Europa este singura de vină. La rândul său, liderul autoritar din Belarus Alexander Lukașenko l-a lăudat într-un interviu pe președintele american Donald Trump pentru politica sa față de Ucraina.
Liderii Uniunii Europene se află în mod evident în spatele deciziei de a aduce acuzaţii împotriva candidatului la preşedinţia României Călin Georgescu, susţine Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR) într-un comunicat publicat marţi şi preluat de TASS.
Într-un podcast realizat de un controversat jurnalist american, Călin Georgescu a vorbit la modul cel mai deschis despre organizarea unui referendum pentru ieșirea României din UE și NATO. Fostul candidat la prezidențiale a bifat toate narativele propagandei ruse, vorbind inclusiv de „sclava România”. Tot azi, Serviciul Rus de Informații Externe a acuzat UE că este în spatele deciziei procurorului român de a-l acuza pe Călin Georgescu.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
Inspirat de președintele american Donald Trump, parlamentarul ultranaționalist rus Serghei Mironov intenționează să rusifice Arctica. A publicat o hartă pe contul său Telegram, în care Arhipelagul Franz Josef - ce face parte din Regiunea Arhanghelsk a Rusiei - apare denumit drept „Ținutul Lomonosov”.
Ultranaționalistul rus susține, de asemenea, că Oceanul Arctic ar trebui să fie numit Oceanul Rusiei (o măsură similară cu cea luată de Trump în cazul Golfului Mexic, transformat în Golful Americii). El ar redenumi și insula norvegiană Spitsbergen, teritoriu ce aparține de Svalbard, Norvegia, din Oceanul Arctic.
Republica Moldova a fost și este o zonă de maxim interes pentru Moscova care plănuiește o ”lume rusă” până la Gurile Dunării.
MAE ucrainean a avut o reacție virulentă la adresa candidatului pro-rus Călin Georgescu, care a negat integritatea și suveranitatea Ucrainei și a vorbit despre „dezmembrarea ireversibilă” a țării noastre vecine și preluarea de către România a unor teritorii ce aparțin azi, potrivit tuturor normelor de drept internațional, statului Ucraina. Pe de altă parte Kievul și-a reiterat prietenia pentru „poporul român” și a subliniat importanța relației de normalitatea dintre Ucraina și România.
Un nou manual şcolar, care face o paralelă între războiul din Ucraina şi lupta sovieticilor contra naziştilor şi în care se afirmă că Rusia s-a considerat "forţată" să-şi trimită trupele împotriva Ucrainei, a fost prezentat luni la Moscova, relatează Agerpres și Reuters.
Nu tot ce zboară este dronă. Echipa de comunicare a Ministerului Apărării Naționale semnalează pe platforma InfoRadar cu privire la o încercare de inducere în eroare care circulă pe rețelele de socializare.
Așa cum amintea și o analiză FT de săptămâna trecută, gestul președintelui Trump de a lua în calcul anexarea Groenlandei, deschide o cutie a Pandorei, având implicații geopolitice profunde. Pe de o parte, acest lucru justifică chiar și acțiunile lui Putin în Ucraina, iar pe de altă parte, gestul lui Trump vor putea fi folosit ca precedent de o serie de actori revizioniști, cum este cazul cu declarațiile liderului sârbilor bosniaci, Milorad Dodik.
În marea tricoloră de susținători ai lui Călin Georgescu, adunată vinerea trecută în fața Palatului Parlamentului a existat o singură pată de culoare, un steag stacojiu, utilizat de obicei de militarii ruși, în luptă.
Deși se luptă de trei ani să controleze o parte dintr-o țară pe care o considerau posibil de ocupat integral în trei zile, iar în prezent sunt departe de o victorie în teren, rușilor nu le-a dispărut apetitul propagandist de intimidare, prin care încearcă să mai compenseze din lipsurile severe de putință.
Crede oare Călin Georgescu, „președintele ales (!)”, în ceea ce spune? Puțin probabil, dar e irelevant. Problema majoră e că scenariile pe care le lansează au un grad uriaș de periculozitate și reprezintă o vulnerabilitate pe care chiar el o creează împotriva propriei țări. Trădarea e definită ca o „înșelătorie în mod voit și perfid”, inclusiv a propriei țări.
Elon Musk atacă din nou un lider UE, de această dată folosind ca pretext un fake, care se referă la alegerile in România.
Ministrul Apărării Angel Tîlvăr a vorbit despre operațiunile masive de dezinformare care se desfășoară în spațiul public, în special pe social media, și care vizează slăbirea încrederii în Armată și în instituțiile statului. Pe lângă imagini cu tehnică militară care nici măcar nu se află în dotarea Armatei României, prezentate cu mesajul „Armata română se deplasează către Ucraina pentru a lua parte la război”, un alt subiect folosit intens e că „Armata va deveni obligatorie”.
Înainte de Anul Nou, în Rusia a devenit foarte mediatizat un videoclip în care sistemele rusești de apărare antiaeriană doboară cu o rachetă sania lui Moș Crăciun deasupra Kremlinului.
Serviciul de Informaţii Externe a început să aibă informaţii despre "anumite influenţe" care apar în spaţiul României încă de prin 2023 şi le-a transmis decidenţilor, a declarat, marţi, deputatul USR Nicu Fălcoi, după întâlnirea Comisiei parlamentare de control al activităţii SIE, cu directorul Gabriel Vlase.
Guvernul României a adoptat vineri două proiecte din domeniul apărării naționale, care privesc spaţiul aerian naţional şi cadrul pentru desfăşurarea de operaţiuni militare pe teritoriul naţional.
Imediat, propaganda rusă a început să rostogolească informații false.
Moscova a amenințat în mod repetat cu noi anexări dacă Ucraina nu acceptă, practic, să capituleze.
E multă isterie în aceste zile, isterie alimentată de un candidat la alegerile prezidențiale anulate ca urmare a ingerințelor unor actori statali în manipularea procesului electoral, prin acțiuni de război hibrid.
Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken l-a acuzat joi pe omologul său rus Serghei Lavrov de propagarea unui "tsunami de dezinformare".
La Tbilisi, mii de oameni au ieșit pentru a șasea zi consecutiv pentru a protesta împotriva respingerii de către guvern a integrării europene.
Adevăratele schimbări dramatice pentru georgieni au început în primăvara acestui an, când în Georgia a fost adoptată așa-numita lege a agenților străini, care vizează mass-media și ONG-urile care au finanțare străină.
Dar adevăratele, adevăratele schimbări pentru georgieni au fost în 2018. Atunci, actualul guvern care se declară pro-european a consacrat în Constituție obiectivul aderării la UE, dar a eliminat toate puterile președintelui. Acum, Rusia culege roadele politicii abile de infiltrare a instituțiilor georgiene.
Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și reevalueze relația cu Rusia, spune ministrul de externe Ian Lipavski.
Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.
TikTok a fost acuzat că a avut un rol semnificativ în influențarea primului tur al alegerilor prezidențiale din România.
Manipularea percepției publice pe platforme precum TikTok poate avea consecințe serioase asupra procesului democratic, arată o analiză Politico.
Capturarea mai multor sate din apropierea orașului Siversk din regiunea Donețk din Ucraina, raportată de comandanții ruși către superiori, s-a dovedit a fi o minciună. ”Succese” similare au fost raportate și la Torske.
Premierul Regatului Ţărilor de Jos, Dick Schoof, se va afla marţi în România. Acesta va vizita, împreună cu premierul Ilie Bolojan, trupele româneşti şi olandeze aflate la Baza Aeriană 71 "General Emanoil Ionescu" de la Câmpia Turzii. Amintim că Olanda a donat anul acesta României 18 avioane F-16 Fighting Falcon aflate în Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, centru care a fost mutat în timp record de olandezi, cu sprijinul Lockheed Martin, din SUA în România.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit luni, 29 decembrie, la Kremlin, cu conducerea trupelor participante la așa-zisa “operațiune militară specială (NVO)” din Ucraina. La consfătuire au participat, pe lângă ministrul apărării, Igor Belousov, și șeful Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, care conduce și Gruparea de trupe întrunite participantă la ostilități, toți comandanții Grupărilor de trupe rusești (Est, Vest, Nord, Sud, Centru și Dnepr).
Armata SUA a oficializat o ruptură radicală de strategia sa tradițională de modernizare a blindatelor, confirmând că viitorul Abrams M1E3 nu este o simplă actualizare, ci primul tanc de generația a cincea al forțelor terestre. Programul de achiziții pentru anul fiscal 2026, înaintat recent Congresului, consfințește anularea pachetului de modernizare M1A2 SEPv4 în favoarea unei platforme complet resetate, capabile să facă față unui mediu de luptă dominat de senzori de înaltă rezoluție și sisteme de atac autonome.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a informat luni pe omologul său american Donald Trump că îşi va revizui poziţia şi angajamentul faţă de unele înţelegeri încheiate în etapa anterioară a negocierilor privind soluţionarea conflictului din Ucraina, a transmis Kremlinul, după ce Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace cu drone una dintre dintre reşedinţele lui Putin, atac negat categoric de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Deși puține sunt datele oficiale transmise de Rusia cu privire la numărul exact de avioane livrate în 2025, fie că vorbim de bombardiere Su-34, avioane Su-35 ori ceea ce ei numesc generația a 5-a Su-57, analizarea rapoartelor loturilor de avioane livrate arată o imagine clară a modului în care motoarele industriei de apărare rusești sunt turate la maximum, în aproape al 4-lea an de război pe scară largă împotriva Ucrainei.
Iranul a lansat duminică trei sateliți dezvoltați local, o mișcare care, din perspectiva autorităților israeliene, are o încărcătură politică evidentă și este interpretată drept un gest de sfidare, într-un moment diplomatic sensibil. Operațiunea a avut loc chiar în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu se afla în drum spre Washington, unde urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, pentru discuții axate pe dosarul iranian și pe securitatea regională.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre pace, după reuniunea pe care liderul de la Kiev a avut-o duminică la Mar-a-Lago, în Florida, cu omologul său american Donald Trump, relatează agențiile Agerpres și EFE.
China forțează limitele distincției dintre flota comercială și cea militară prin transformarea unui cargou de tip feeder într-o platformă de atac masiv, capabilă să satureze apărările adverse. Nava, identificată drept ZHONG DA 79, a apărut recent în imagini care confirmă o reconfigurare de tip „arsenal ship” ce adăpostește până la 60 de rachete sub masca inofensivă a unui cargou civil ce transportă containere.
Rusia a anunțat în weekend o serie de lovituri de precizie executate cu drone, despre care afirmă că au vizat obiective militare ucrainene situate la zeci și chiar sute de kilometri în spatele frontului. Imaginile publicate pe canale pro-ruse arată atacuri asupra unui avion de transport An-26, a unui elicopter, a unor nave și a unor instalații militare din mai multe regiuni ale Ucrainei, departe de zonele de luptă active.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au început o înlocuire treptată a obuzierelor îmbătrânite M109, de fabricație americană, după mai bine de patru decenii de serviciu în Israel, optând pentru cu obuzierul autopropulsat modern Sigma 155 Roem, produs local.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat azi o reuniune a aliaţilor Kievului la Paris la începutul lui ianuarie, pentru discuţii asupra garanţiilor de securitate pentru Ucraina în cadrul unui acord de pace cu Rusia, informează agențiile Agerpres și AFP.
Președintele american Donald Trump a avut o discuție telefonică duminică cu omologul său rus, Vladimir Putin, a declarat șeful de cabinet al Casei Albe, fără a oferi alte detalii, cu puțin timp înainte de o întâlnire planificată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în Florida.
Forțele aeriene chineze și ale Emiratelor Arabe Unite au încheiat exercițiul comun "Falcon Shield 2025", care a avut loc în Emiratele Arabe Unite (EAU) între 9 și 22 decembrie 2025, într-o mișcare ce reflectă aprofundarea parteneriatului de apărare dintre cele două țări. Prezența Chinei în EAU cu un așa dispozitiv e o premieră, iar în timpul exercițiului avioanele chineze J-10 au zburat alături de Mirage 2000 de producție franceză are Emiratelor, nu însă și cu F-16 pentru care americanii au impus „restricții”.
Un nou atac de proporții al dronelor ucrainene face 120 de victime chiar din rândul serviciului rus de informații militare GRU.
Regatul Unit a anunțat duminica aceasta că a semnat un contract comun de achiziții publice cu Germania, în valoare de 52 de milioane de lire sterline (70 de milioane de dolari). E vorba despre achiziția sistemelor RCH 155 de "artilerie avansată montată pe vehicule blindate", care pot trage în timp ce se află în mișcare și lovi ținte aflate la o distanță mai mare de 70 km.
Schimbă Putin albul în negru privind apărarea antibalistică? Îi refuză Ucrainei un potențial statut occidental? Descrie deja NATO ca pe o amenințare și o prezintă rușilor drept sperietoare? Prefigurează deja ruperea Ucrainei?
Ar fi prima dată când trei țări balcanice produc împreună un vehicul blindat militar.
Tensiuni în creștere între Turcia și Israel, pe fondul dislocării sistemelor radar turcești în Siria.
Președintele american Donald Trump a stârnit valuri înainte de Crăciun când a anunțat aprobarea unei noi clase de nave de luptă care îi vor purta numele, precizând că „nu a mai existat niciodată ceva asemănător” cu aceste nave. Prima navă din „clasa Trump” va fi USS Defiant, însă marea întrebare e dacă SUA chiar au nevoie în războiul modern de astfel de nave sau e mai degrabă un moft personal? Și, desigur, dacă proiectul chiar va fi realizat și la ce costuri.
Elveția nu ar putea să se apere împotriva unui atac major, a declarat sâmbătă șeful forțelor armate elvețiene, generalul-locotenent Thomas Süssli, pentru ziarul Neue Zürcher Zeitung.
Amenințarea din partea Rusiei face necesară creșterea cheltuielilor pentru apărare pentru Elveția. El a avertizat că a te baza pe statutul neutru al țării ar putea să nu merite dacă aceasta nu este susținută de capacitatea de a se apăra.
Somalia a cerut Israelului să revoce recunoașterea regiunii autoproclamate Somaliland, numind acest act o „agresiune” și o încălcare a suveranității teritoriale a Somaliei. Într-un interviu acordat Al Jazeera sâmbătă, Ali Omar, ministrul de stat pentru afaceri externe al Somaliei, a subliniat că guvernul va folosi toate mijloacele diplomatice pentru a contesta ceea ce a numit o „interferență externă” în afacerile interne ale țării.
Prima parte parte a fortificațiilor antidrone ale Poloniei ar putea fi gata în șase luni sau chiar mai devreme, a declarat ministrul adjunct al Apărării Naționale, Cezary Tomczyk.
Rușii susțin că au capturat încă două orașe importante din estul Ucrainei - Mîrnohrad în regiunea Donețk și Huliaipole în regiunea sudică Zaporojie.
În urma pierderii orașului Siversk din regiunea Donețk, Ucraina îi demite pe comandanții a două brigăzi care apărau orașul, a relatat sâmbătă Ukrainska Pravda, citând surse din armată.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit sâmbătă la Halifax, în Canada, pentru a se întâlni cu premierul Mark Carney, o escală înainte de întâlnirea sa prevăzută pentru duminică, în Florida, cu omologul său american Donald Trump.
Chiar dacă Lukașenko pozează în mediator, Belarusul e un adevărat "portavion" al Rusiei: participă activ atât la agresiunea Ucrainei, cât și la intimidarea statelor Europei.
Într-un demers fără precedent, ONG-ul american Arhivele de Securitate Națională (ASN) au publicat, pe 23 decembrie, transcrierile fidele ale întâlnirilor președințelui SUA, George W. Bush cu omologul rus, Vladimir Putin din 2001 până în 2008.
Într-un anunț oficial din 23 decembrie, Rusia a confirmat dezvoltarea unui submarin nuclear strategic de generație a cincea, o mișcare care subliniază angajamentul Moscovei de a-și menține credibilă descurajarea sa nucleară pe mare, în ciuda sancțiunilor, presiunii industriale și accelerării modernizării navale a NATO.
Informațiile au fost prezentate de Nikolai Patrușev, președintele Consiliului Naval al Rusiei și consilier prezidențial, în cadrul unui eveniment dedicat aniversării a 125 de ani de la înființarea Biroului Central de Proiectare ”Rubin”, unul dintre cele mai importante centre de cercetare și dezvoltare navală din Rusia.
În noiembrie 2022 România semnase un contract pentru 32 de avioane F-16 Fighting Falcon achiziționate din Norvegia, echivalente Block 15 și modernizate în programul MLU (Mid-Life Upgrade). Livrările acestor avioane au început din 2024.
Departamentul de Război al Statelor Unite (Pentagonul) a lansat recent GenAI.mil, o platformă de inteligență artificială destinată personalului armatei americane.
Trăim în două realități paralele: Pe de o parte agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei care a declanșat cea mai mare criză de securitate de după 1945 în Europa și care îngrozește statele europene cu privire la ambițiile militare pe care rușii le au și le pregătesc pe bătrânul continent și pe de altă parte (i)realitatea rusă care trăiește în paradigma cetății asediate cu o Europă ce pregătește agresiunea împotriva ei.
Un grup de senatori americani din partidele Republican și Democrat a emis o declarație pe 25 decembrie prin care condamnă atacurile Rusiei asupra Ucrainei în timpul Crăciunului.
