Potrivit comunicatului transmis de minister, primele elemente ale Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) NATO care au participat la Exerciţiul Noble Jump 2021 se vor deplasa pe căi rutiere către locaţiile de bază din ţările de origine în zilele de 10, 11 şi 12 iunie.
Sursa citată mai precizează că pe rutele de deplasare a celor 13 convoaie militare, traficul rutier poate fi îngreunat, astfel:
- pe 10, respectiv 11 iunie, între orele 6.00 şi 22.00, pe ruta Cincu - Valea Oltului - Râmnicu Vâlcea- Piteşti (A1) - Bucureşti - Giurgiu;
"Militarii şi echipamentele vor staţiona în Bucureşti, urmând apoi să îşi continue deplasarea către Constanţa, respectiv Giurgiu", conform aceleiaşi surse.
- pe 11 iunie, între orele 6.00 şi 22.00, pe ruta Bucureşti (A2) - Constanţa.
- pe 12 iunie, între orele 6.00 şi 22.00, pe ruta Bucureşti - Giurgiu.
Noble Jump 2021 (NOJP21) a reprezentat un exerciţiu multinaţional cu termen scurt de notificare, planificat şi condus de Comandamentul Forţelor Întrunite (JFC) de la Napoli, care s-a desfăşurat în perioada 19 mai - 02 iunie, pe teritoriul României şi Bulgariei.
NOJP21 a testat capacitatea operaţională a elementelor Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) în Bulgaria şi România.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ziua Drapelului Național a fost sărbătorită vineri, 26 iunie, în Piața Tricolorului din Capitală, în cadrul unei ceremonii organizate de Prefectura Capitalei, Primăria Municipiului București și Ministerul Apărării Naționale.
Pandemia de coronavirus este puțin probabil să scadă în curând, iar US European Command (USEURCOM) analizează modul în care pot continua exercițiile la scară largă precum „Baltic Operations 2020” („BALTOPS 2020”), conceput special pentru verifica promptitudinea cu care militarii răspund împotriva problemelor de sănătate publică și asigurarea protecției, transmite Janes.
Israelul a reacționat după ce o rachetă trasă din Fâșia Gaza a vizat o manifestare a partidului Likud la care se afla și premierul Benjamin Netanyahu, transmite agenția Tasnim.
Două aeronave MiG-21 LanceR de la Baza 86 Borcea au participat în aceste zile la show-ul aviatic din Marea Britanie. Tonourile, lupingurile, zborul la joasă altitudine și forțajul au ținut cu sufletul la gură audiența. Evoluția perfectă a piloților noștri a fost aplaudată la scenă deschisă.
Sâmbătă, 8 iunie, între orele 10.30 și 17.00, la Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” va avea loc „Ziua Porților Deschise”.
Data de 6 iunie marchează Ziua Debarcării în Normandia și începutul evenimentelor care au dus la victoria Aliată pe Frontul de Vest în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Cei aproximativ 7.600 de militari români care participă, începând de luni timp de trei săptămâni, la Exerciţiul Multinaţional Saber Guardian 2019 (SG19) care se desfăşoară în mai multe locaţii din ţară, precum Cincu, Babadag, Smârdan, Capu Midia, Boboc, Borduşani, alături de militari din alte 14 state, văd o oportunitate extraordinară în a lucra alături de colegii lor din statele membre NATO.
Luni, 3 iunie, începând cu ora 10.00, vor avea loc, simultan, ceremoniile de deschidere ale Exercițiului Multinațional Saber Guardian 2019 (SG19) în cinci locații din țară unde se vor desfășura principalele activități, astfel: Cincu, Bordușani, Babadag, Smârdan, Râșnov.
Aproximativ 8.000 de militari din şase ţări (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, România, Ungaria şi Statele Unite ale Americii) vor participa, în perioada 3-24 iunie, la exerciţiul multinaţional Saber Guardian 2019 (SG19), condus de Forţele Terestre ale Statelor Unite din Europa (USAREUR) şi Statul Major al Forţelor Terestre al Armatei României, care se va desfăşura pe teritoriile Bulgariei, României şi Ungariei.
Cel mai mare exerciţiu NATO din Marea Neagră, "Sea Shield 19", se desfăşoară în perioada 5-13 aprilie.
Membri ai guvernelor britanic şi rus s-au întâlnit sâmbătă în Germania, marcând reluarea oficială a dialogului la nivel înalt între Londra şi Moscova după 11 luni de când acestea şi-au îngheţat relaţiile diplomatice bilaterale în urma scandalului Skripal, relatează AFP.
Vladimir Putin a declarat marţi că este neclar de ce o rusoaică, Maria Butina, a fost arestată în Statele Unite şi a fost acuzată că este agent al Rusiei, pentru că şefii serviciilor de informaţii ruse nu ştiu nimic despre această femeie, relatează Reuters.
O aernavă a Armatei Române efectuează astăzi o misiune umanitară.
România, prin Jandarmeria Română, va semna textul declarației comune a Comandanţilor şi Directorilor Generali ai Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene.
Un avion al SUA s-a prăbușit în timpul unui exercițiu.
Milițiile rivale angajate în lupte aproape de Tripoli ar putea înceta focul în urma unui acord.
SUA sunt îngrijorate de decizia Rusiei de a furniza Siriei sisteme de rachete S-300, măsura fiind considerată a fi o "escaladare semnificativă" din partea Moscovei, potrivit lui John Bolton, consilier prezidenţial american pentru securitate naţională.
Zeci de biciclişti i-au adus sâmbătă un omagiu 'fotografului Unirii', Samoilă Mârza, reconstituind traseul parcurs de acesta, pe bicicletă, în ziua de 1 Decembrie 1918 din satul său natal, Galtiu, până la Alba Iulia.
Festivalul 'AeroNautic Show 2018 - Lacul Morii Bucureşti', ediţia a IX-a, care combină acrobaţiile aeriene cu cele nautice, va avea loc sâmbătă, începând cu ora 10,00, pe Lacul Morii din Capitală.
Mihai Fifor participă, vineri, la deschiderea simpozionului dedicat celebrării Marii Uniri şi a împlinirii a 90 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor Neamului.
Vă invităm pe data de 15 Septembrie să petreceți o zi în natură și să aflați mai multe despre domeniile aerian și nautic la deja tradiționalul festival AeroNautic Show ce are loc fiecare an în prima sâmbătă dupa începerea școlii.
Victimele atentatelor de la 11 septembrie 2001 au fost comemorate, marţi, la Baza Militară Deveselu, în cadrul unei ceremonii la care au participat ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm.
Libia este în stare de urgență după ce a început conflictul între cele două miliții rivale.
Avioanele de vânătoare Typhoon ale Forţele Regale Aeriene Britanice, aflate în la baza Mihai Kogălniceanu au interceptat două avioane de luptă ruseşti, care s-au apropiat de spaţiul aerian al NATO, deasupra Mării Negre.
Ziua Marinei Române este marcată anul acesta, în premieră, în şapte oraşe din ţară - Constanţa, Galaţi, Mangalia, Tulcea, Brăila, Bucureşti şi Cernavodă, manifestările încheindu-se miercuri, la Constanţa, cu cel mai mare spectacol naval al anului.
Pe 14 august, de Ziua Recunoştinţei, marinarii militari vor participa la ceremonia militară şi religioasă organizată în memoria eroilor militari la Monumentul Marinarilor de pe faleza din Constanţa.
Criza din Siria este subiectul unui summit care va avea loc între Turcia și Rusia.
Mii de marinari militari, zeci de nave și numeroase aparate de zbor sunt prezente la evenimentele organizate de Statul Major al Forțelor Navale pentru aniversarea Zilei Marinei Române.
Mii de marinari militari, zeci de nave și numeroase aparate de zbor vor fi la evenimentele organizate de Statul Major al Forțelor Navale pentru aniversarea Zilei Marinei Române.
Aeroportul Internaţional 'Ştefan cel Mare' Suceava găzduieşte sâmbătă cea de-a şaptea ediţie a spectacolului aviatic 'Suceava Air Show', organizat în colaborare cu Consiliul Judeţean (CJ).
Olanda devine primul partener european care obține „acces total” la inițiativa americană Collaborative Combat Aircraft (CCA). Este un pas major care cimentează alianța transatlantică în domeniul puterii aeriene, unde dronele autonome vor lupta alături de avioanele cu pilot, sporind semnificativ raza de acțiune și capacitatea de supraviețuire în luptă.
O evaluare dură și necesară a fost adusă în spațiul public, punând sub semnul întrebării direcția strategică a Alianței Nord-Atlantice. Miliarde de dolari cheltuite pe sisteme de armament avansate, dar care au eșuat în a anticipa sau a contracara evoluția accelerată a sistemelor de război electronic (EW) dezvoltat de Rusia, reprezintă o lecție costisitoare pentru NATO.
De la invazia din 2014 și, mai ales, după atacul la scară largă din 2022, Ucraina a adoptat o strategie neconvențională de apărare: sprijinirea mișcărilor naționale non-ruse din interiorul Federației Ruse. Kievul este convins că sprijinirea acestor popoare să obțină independența va slăbi Rusia, asigurând victoria Ucrainei pe termen scurt și securitatea pe termen lung.
Deși pare desprins dintr-un film SF, un sistem robotizat care permite lansarea și aterizarea dronelor de luptă cu ajutorul unor vehicule aflate în plină mișcare ar putea schimba radical tactica pe câmpul de luptă. Inovația, dezvoltată de compania americană Target Arm, nu doar că automatizează un proces critic, dar promite să salveze vieți, reducând riscul la care sunt expuse echipajele militare.
România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.
Cine ar fi crezut că viitorul războiului naval nu va fi dominat de portavioane și distrugătoare, ci de o barcă mică, autonomă, de doar 5,5 metri, încărcată cu explozibil? Răspunsul se află în Marea Neagră, iar numele inovației ucrainene este MAGURA - acronimul pentru Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus.
Afirmația recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, conform căreia Donald Trump ar fi "singurul care îl poate forța" pe Vladimir Putin la masa negocierilor, merită o analiză nuanțată. Dincolo de retorica de moment și de aura de deal-maker pe care Trump o cultivă, această ,,poziționare finlandeză'' relevă o înțelegere pragmatică a pârghiilor de putere, mai degrabă decât o simplă predilecție ideologică.
Rusia pare să se pregătească pentru intensificarea atacurilor pe distanțe lungi împotriva Ucrainei. Extinderea bazei aeriene Engels-2, un nod vital pentru bombardierele strategice, semnalează o intenție clară de a crește capacitatea de lansare a unor noi serii de atacuri Serviciile de informații ucrainene trag un semnal de alarmă: Kievul are nevoie urgentă de capacități de lovire în adâncime pentru a contracara amenințarea direct de la sursă.
Eforturile Armatei Statelor Unite de a-și restructura brigăzile de blindate (Armor Brigade Combat Teams - ABCT) sub egida inițiativei "Transforming in Contact" (TIC) reprezintă mai mult decât o simplă modernizare de tehnica militară. Ele marchează o abordare strategică de a răspunde direct la criza operativă expusă de războiul din Ucraina: prevenirea unei eventuale paralizii operaționale și regândirea principiului manevrabilităţii trupelor pe un câmp de luptă ,,transparent'', aflat sub monitorizarea dronelor.
Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 17 octombrie 2025, în întâmpinarea lui Donald Trump, a scos în evidență tensiunea și complexitatea momentului diplomatic, în care rachetele de croazieră Tomahawk au ocupat, în mod așteptat, centrul scenei. Deși această noua întâlnire are loc la trei ani și jumătate de la invazia rusă, discuția nu s-a axat doar pe sprijinul militar, ci a relevat o profundă divergență de perspectivă strategică între cei doi lideri cu privire la calea optimă de a încheia războiul.
Programul ORKA, cea mai mare achiziție navală din istoria recentă a Poloniei, se apropie de deznodământ, transformând Marea Baltică într-un epicentru al manevrelor diplomatice și industriale. Cu un singur submarin învechit, moștenit din era sovietică (clasa Kilo, ORP Orzel), Marina Poloneză este într-o cursă contra-cronometru pentru a-și asigura capacitatea de descurajare, iar Guvernul Tusk a impus o dată-limită clară: selectarea "partenerului final" până la sfârșitul anului 2025.
Uniunea Europeană intensifică în mod dramatic eforturile de a valorifica activele rusești blocate pentru a asigura finanțarea pe termen lung a Ucrainei, propunând un plan ambițios: un împrumut fără dobândă de aproximativ 140 de miliarde de euro destinat Kievului, garantat de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.
În mijlocul unei dezbateri politice intense privind furnizarea de rachete de croazieră Taurus către Ucraina, un parteneriat tehnologic discret între Japonia și Europa adaugă o nouă variabilă, extrem de sensibilă, pe tabla de șah a politicii de apărare internaționale.
Speculaţiile cu privire la o decizie iminentă a președintelui american Donald Trump privind furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei nu trebuie privite ca un simplu act de politică de securitate, ci o mișcare strategică. Articolele din presa occidentală sugerează o interpretare plauzibilă, dar care necesită o analiză mai nuanțată: amenințarea cu Tomahawk-urile este, de fapt, un instrument de presiune conceput pentru a-l forța pe Vladimir Putin să revină la masa negocierilor.
În fața unei lumi tot mai instabile, unde amenințările hipersonice rusești, precum Kh-47M2 „Kinzhal” (Pumnalul), au redefinit vulnerabilitatea spațiului aerian, industria de apărare a Statelor Unite dă un răspuns ferm.
Declarațiile recente ale ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson, pe marginea întâlnirilor NATO de la Bruxelles, oferă o grilă de lectură esențială pentru înțelegerea strategiei actuale a Moscovei.
Apărarea antiaeriană rusă a tras în propriul avion militar, în timp ce respingea un atac cu drone asupra Crimeei ocupate în noaptea de 17 octombrie. Aeronava, una de tipul Su-30SM, s-a prăbușit în urma incidentului.
Statele Unite au intensificat schimbul de informații în zona intelligence cu Ucraina, incluzând acum ținte aflate adânc pe teritoriul Federației Ruse, într-o schimbare strategică menită să relanseze negocierile de pace cu Moscova, blocate după eșecul summitului din Alaska dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin.
SAFE, sau Security Action for Europe (Acțiunea de Securitate pentru Europa), este un nou instrument financiar al Comisiei Europene pentru achiziții comune între statele membre. Proiectele comune, între cel puțin două state, trebuie depuse până la finalul lunii noiembrie. Există însă un program aflat în derulare care se pliază perfect pe SAFE și care ar putea fi o gură de oxigen pentru industria de apărare din România: E vorba de transportoarele blindate Piranha 5, produse aici la Uzina Mecanică București, unde în ultimii ani au existat cel puțin două interese majore din partea unor state europene pentru a achiziționa Piranha 5 „made in Romania”, dar de fiecare dată negocierile nu s-au concretizat din cauza lipsei de cadru legislativ în România. A treia oară poate fi cu noroc.
Disensiunile politice și economice dintre SUA și Canada, generate de noua direcție a Administrației Trump, au atins apogeul după ce Canada a amenințat că va renunța la achiziția avioanelor americane generația a 5-a, F-35 Lightning II. E vorba de un contract estimat la peste 25 de miliarde de dolari, în contextul în care vecinii americanilor plănuiau să achiziționeze 88 de avioane F-35.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sosit joi după-amiază la Washington, unde are programată vineri o întâlnire cu şeful Casei Albe, Donald Trump, a fost surprins de discuţia telefonică purtată de preşedintele american cu liderul rus Vladimir Putin şi reuniunea între cei doi anunţată să aibă loc în curând la Budapesta, relatează portalul RBC.ua și agenția Agerpres, citând publicaţia Axios.
Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni în curând la Budapesta, un anunţ surpriză făcut în ajunul unei întâlniri la Casa Albă între preşedintele american şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care speră să obţină rachete Tomahawk, comentează Agerpres și AFP.
Exercițiul de mobilizare desfășurat în București și județul Ilfov a scos la iveală probleme serioase în organizarea și coordonarea procesului de convocare a rezerviștilor. Guvernul spune însă că rolul exercițiului e tocmai de a identifica aceste probleme organizatorice, asta deși exercițiul MOBEX 2025 a fost planificat din timp.
De-a lungul istoriei, războaiele nu se încheie neapărat cu armistiții clare și triumfuri definitive, ci adesea se metamorfozează în stări de tensiune prelungită. Această realitate pare să fie oglindită perfect în discuțiile recente de la Kiev, unde mesajele transmise de figurile-cheie ale statului ucrainean oscilează între prudență și un optimism condiționat de deznodământul confruntării.
Represiunea stalinistă a anilor 1930, numită marea epurare, a creat răni adânci în URSS la vremea respectivă. Numărul mare al celor uciși, cuprins între 700.000 (cei documentați) și 1,2 milioane (estimat), arată un climat de teroare în care populația a trăit timp de aproape 10 ani. O consecință a acestui genocid, desfășurat de conducerea statului împotriva propriei populații, avea să lovească țara la scurt timp, în 1941, când Germania a atacat o URSS profund slăbită. Armata era decimată, populația era suferindă iar această situație a dus la pierderi masive pe front.
Forțele armate americane au lansat un atac aerian care a vizat o nouă navă suspectată de trafic de droguri în Marea Caraibelor, a informat joi presa din SUA, relatează agențiile Agerpres și DPA.
O decizie ce ar putea redefini fundamental dinamica războiului din Ucraina și a relațiilor dintre marile puteri atârnă de un singur nume: Donald Trump. În centrul acestei ecuații fierbinți se află rachetele de croazieră Tomahawk, o armă strategică pe care Kievul o imploră, iar Moscova o consideră o linie roșie.
Declarațiile recente ale procurorului general, Alex Florența, nu sunt simple noutăți judiciare, ci trebuie privite ca o radiografie necruțătoare a fragilității instituționale a statului român în fața războiului hibrid. Afirmația că „toate firele duc (în Rusia)” și detaliile privind infrastructura online masivă - sute de canale canale de mesagerie și zeci de site-uri clonate - confirmă, la nivel de Parchet, ceea ce analiștii de securitate semnalau de mult: România a fost ținta unei campanii de influență bine orchestrate de un actor statal străin.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată miercuri sub forma unei cine de lucru, a confirmat o dinamică esențială a momentului geopolitic actual: tranziția lentă, dar ireversibilă, a UE de la un actor preponderent normativ la o entitate cu ambiții concrete în domeniul securității și apărării.
În plin război hibrid și al dronelor care testează estul Europei, dar și în contextul unei reorientări strategice a SUA către Indo-Pacific, o veste reconfigurează ecuația de securitate: drona americană Artemis ALM-20, dezvoltată în cooperare cu un partener ucrainean, intră în producția de serie. Nu vorbim doar despre un nou sistem de armament, ci despre rezultatul clar al modului în care lecțiile dure ale câmpului de luptă din Ucraina remodelează rapid doctrina de apărare a Statelor Unite și a aliaților săi.
Australia e una dintre principalele țări non-NATO care oferă ajutor Ucrainei, furnizează sprijin, muniție și echipamente militare încă din februarie 2022, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.
Interviul acordat presei ucrainene de Wolfgang Ischinger, diplomat de carieră și fost președinte al Conferinței de Securitate de la Munchen, subliniază o distincție esențială în analiza conflictului ruso-ucrainean: discuțiile de pace nu sunt în „impas”, ci, pur și simplu, „nu au început cu adevărat”. Această nuanță semantică nu trebuie privită ca un simplu artificiu lingvistic, ci ca o radiografie rece a realității strategice. A vorbi de un impas presupune existența unei negocieri serioase care s-a blocat. Ischinger ne reamintește că regimul de la Kremlin nu a ajuns încă la convingerea că utilizarea forței militare nu îi mai poate aduce câștiguri suplimentare.
