Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Din perspectiva României și a resurselor pe care România le deține în Marea Neagră, importanța strategică a Mării Negre e colosală. Subiectul a fost abordat de DefenseRomania, într-un dialog cu prof. Daniel Fîță, președintele Centrului European STUDII STRATEGICE DE SECURITATE ENERGETICĂ (CE-SSSE).
În ceea ce privește securitatea energetică și posibilitatea ca țara noastră să devină un furnizor de energie în regiune, datorită resurselor uriașe de care dispune, un factor esențial în vor juca decidenții politici, inclusiv prin asigurarea securității la nivel regional și NATO. Expertul Daniel Fîță e de părere că asigurarea și creșterea securității energetice naționale, europene și NATO pot fi consolidate inclusiv prin înființarea Colegiului European de Securitate Energetică, a Autorității Naționale de Securitate Energetică, aflată direct în subordinea Președintelui României și Consiliului Suprem de Apărare al Țării, a unui Centru de Coordonare a Securității Energetice și înființarea de calificării profesionale.
Redăm integral interviul acordat publicației noastre de către președintele CE – SSSE, Șef lucr.dr.ing. DANIEL N. FÎȚĂ, Universitatea din Petroșani.
I. DefenseRomania: Ce reprezintă think tank-ul CE – SSSE și pe ce considerente v-ați înființat?
Daniel Fîță: CE – SSSE reprezintă un think tank european născut din inițiativa unui grup de reprezentanți ai mediului universitar și de cercetare, mediului de afaceri, instituțiilor publice și societății civile cu activitate sau preocupări în domeniul securității și ingineriei energetice.
CE – SSSE a apărut din următoarele considerente:
* apariția tot mai frecventă a cazurilor de terorism energetic – black-out la nivel local, regional, național, european și global (ieșirea totală din funcțiune a unor subsisteme energetice sau a întregului Sistem Energetic European), precum și reziliența acestuia;
* folosirea energiei (în toate aspectele și dimensiunile ei) ca posibilă armă energetică sau instrument de presiune în scop de profitabilitate sau șantaj pe tot mapamondul;
* anumite infrastructuri critice energetice pot fi telecomandate de la mare distanță prin atacuri cibernetice sau pot fi ținta unor atacuri teroriste;
* vulnerabilitatea infrastructurilor critice duce la nealimentarea cu energie a consumatorilor și la declanșarea unor crize naționale și europene, prin faptul că toate sectoarele economiei depind de energie;
* crizele declanșate generează stările de dezechilibre societale și concomitent aduc daune extreme asupra securității naționale și europene, precum și asupra siguranței și bunăstării cetățeanului.
În acest context, Sistemul Energetic European, prin celelalte subsisteme aferente (resurse, rezerve și înmagazinare energetică, petrol, gaze naturale, minier, nuclear, energie electrică), devine obiectiv strategic de importanță europeană prin faptul că este un generator de infrastructuri critice europene și NATO și asigură accesul populației și societăților la energie.
II. DefenseRomania: Vorbim de cel mai important Think Tank din România care se axează pe studii strategice de securitate energetică; Care este misiunea voastră și ce obiective v-ați trasat?
Foto: Centrul European - Studii Strategice de Securitate Energetică
Daniel Fîță: Misiunea CE – SSSE este de a construi un viitor energetic sigur, sustenabil și rezilient pentru toți cetățenii Europei prin recomandări de politică publică națională și europeană, desfășurarea de cercetări fundamentale și aplicative, furnizarea de programe de instruire și formare, organizarea de evenimente și oferirea unei platforme de excelență pentru dialog și diseminare.
CE – SSSE se dedică consolidării și promovării securității energetice europene printr-o abordare integrată care îmbină politica inclusivă, cercetarea inovativă, cooperarea interdisciplinară, multidisciplinară, transdisciplinară și educația activă. CE – SSSE își imaginează o Europă unde securitatea energetică este garantată pentru fiecare cetățean, o Europă unde interdependența energetică generează solidaritate, inovație și prosperitate durabilă, o Europă în care tehnologiile sustenabile și cooperarea transfrontalieră alimentează progresul și prosperitatea comunităților noastre.
CE – SSSE își propune să fie catalizatorul acestor transformări, pentru un viitor în care energia nu doar luminează căminele noastre, ci și înlătură negura incertitudinilor și neîncrederii între oameni, guverne și națiuni.
Obiectivul CE – SSSE este să devină cel mai important pilon de cunoaștere și expertiză științifică europeană, prin elaborarea de studii strategice de securitate energetică pentru NATO, UE, Președintele României, Guvernului României și tuturor structurilor naționale cu atribuții de asigurare a securității energetice.
III. DefenseRomania: Ce reprezintă securitatea energetică din perspectiva CE – SSSE?
Daniel Fîță: CE – SSSE consideră că securitatea energetică reprezintă o componentă vitală a securității naționale și internaționale în actualul context geopolitic, geoeconomic și tehnologic global, care asigură stabilitatea, prosperitatea și dezvoltarea durabilă a societății moderne, fiind un pilon central al unei economii reziliente și competitive.
Securitatea energetică presupune nu numai garantarea accesului continuu la resursele de energie, dar și diversificarea surselor, reducerea dependențelor geopolitice și promovarea tehnologiilor sustenabile. Securitatea energetică reprezintă mai mult decât accesul la sursele de aprovizionare cu energie, este un ecosistem holistic complex de politici, strategii și tehnologii care asigură un viitor mai sigur și prosper pentru omenire.
Relațiile diplomatice, comerțul, drepturile omului și mediul sunt interconectate și influențează direct securitatea energetică, care necesită o colaborare fără precedent între guverne, industrie, cercetători și societatea civilă. CE – SSSE își propune să aibă un rol crucial în modelarea politicilor, direcționarea educației și cercetării și informarea publicului despre provocările și oportunitățile din domeniul securității energetice.
IV. DefenseRomania: După invadarea Ucrainei lucrurile au luat o turnură diferită în Europa în domeniul energetic prin ruperea brutală de gazul rusesc. Ce credeți că reprezintă în acest moment securitatea energetică pentru Uniunea Europeană?
Foto: Centrul European - Studii Strategice de Securitate Energetică
Daniel Fîță: Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă a schimbat total poziția și politica UE față de energia provenită din est prin intermediul unor conducte magistrale de gaze naturale, lucru care a necesitat o altă abordare și orientare, prin faptul că energia a fost folosită ca armă energetică pentru unele state europene, fapt ce a generat creșterea intempestivă a energiei și implicit criza energetică la nivel global.
Nivelul de securitate energetică al Uniunii Europene este dat de capacitatea de a agrega resursele la nivel intern și de a câștiga și a-și menține accesul la resursele economice externe, iar orice întrerupere mai îndelungată a alimentării cu energie are efect negativ asupra creșterii economice, stabilității politice și bunăstării cetățenilor europeni. Securitatea energetică joacă un rol foarte important în securitatea economică a UE, din acest motiv ele trebuie privite în cel mai serios mod, iar neacordarea importanței securității energetice poate genera daune catastrofale cu efect de insecuritate și instabilitate, periclitând starea de bunăstare a UE. Pentru a avea o Uniune Europeană securizată energetic, trebuie să existe următoarele premise:
*explorarea și exploatarea tuturor zăcămintelor de hidrocarburi de la Marea Neagră, prin intermediul unor companii naționale pe cât posibil;
*orientarea către energia regenerabilă, stocarea și eficientizarea ei;
*promovarea culturii de raționalizare a energiei;
*existența, accesibilitatea și asigurarea (re)surselor finite de materii prime (petrol, gaze naturale, cărbune, hidrocarburi, uraniu, etc.) și regenerabile, suficiente și disponibile;
*acorduri internaționale comerciale clare și stabile privind accesul la aceste (re)surse finite de materii prime din import;
*stabilitatea prețurilor acestor (re)surse finite de materii prime;
*controlul rutelor de transport și distribuție și al alternativelor (re)surselor finite de materii prime;
*siguranța și securitatea transformării acestor (re)surse finite de materii prime în energie electrică;
acorduri comerciale clare și stabile privind schimbul comercial de energie electrică cu țările din Uniunea Europeană și externe;
*stabilitatea prețului energiei electrice;
*controlul rutelor de transport și distribuție al energiei electrice;
*accesibilitatea fiecărui consumator (casnic/industrial) la energia electrică;
*stoparea și eliminarea accidentelor de muncă și incidentelor tehnice din diferite cauze.
Securitatea energetică în cadrul Uniunii Europene trebuie să reprezintă o prioritate strategică, având în vedere dependența crescută de importurile de energie și nevoia de diversificare a surselor și resurselor energetice. Acesta este un domeniu esențial pentru asigurarea securității comune, consolidând poziția UE pe scena geopolitică și reconfirmând angajamentul său față de autonomia și interdependența energetică în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.
V. DefenseRomania: România dispune de resurse importante la Marea Neagră, având posibilitatea să devină un furnizor energetic pentru Europa de Est. Desigur, acest lucru intră în contradicție cu interesele Federației Ruse, în contextul în care Moscova ar avea un competitor. Însă credeți că poate România deveni un jucător energetic în regiune, inclusiv cu un rol determinant pentru Republica Moldova și Ucraina?
Daniel Fîță: Deoarece România deține resurse bogate de hidrocarburi la Marea Neagră, desigur că poate deveni furnizor regional de securitate energetică dar cu condiția să avem politici clare, coerente, transparente și benefice interesului național.
Foto: NSC
Pentru a avea securitate energetică extinsă, trebuie să continuăm și să creștem producția energiei electrice din surse regenerabile de energie dar și să păstrăm ca back-up, producerea din surse neregenerabile de energie (cărbune și gaze naturale), în contextul prevenirii unor crize energetice (black-out). Trebuie să investim masiv în realizarea de infrastructuri critice energetice noi sau să retehnologizăm cele existente și să stocăm energia electrică care are rol de acoperire a consumului intern în orele de vârf și de control al pieței de energie.
După cum se cunoaște Ucraina și Republica Moldova au fost conectate la sistemul energetic rusesc IPS/UPS (sistem atipic de tensiuni foarte și ultra înalte de transport față de sistemul european), dar o dată cu începerea războiului dintre Federația Rusă și Ucraina, sistemele energetice din Ucraina și Republica Moldova s-au conectat la sistemul european ENTSO-E, prin intermediul rețelelor noastre electrice, din cadrul Sistemului Energetic Național, prin intermediul Rețelei Electrice de Transport.
VI. DefenseRomania: S-a vorbit din februarie 2022 tot mai des de reziliență, inclusiv energetică. Azi, componenta energetică e strâns legată de cea militară. În contextul unor resurse uriașe de care dispunem, are România și o viziune strategică energetică și ce ne-ar lipsi în acest sens?
Daniel Fîță: Se știe foarte bine că reziliența a devenit un factor hotărâtor în toate analizele de securitate extinsă a statelor moderne, de aceea statul român trebuie să creeze pârghii de acțiune către un sistem energetic sigur, securizat și mai ales rezilient, desigur cu o viziune națională, pragmatică și proactivă.
Desigur că România deține Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, elaborată de Ministerul Energiei, care este o strategie bună cu condiția ca ea să fie corect implementată și cuantificată care generează stabilitate și siguranță energetică. CE – SSSE poate deveni un partener de încredere pentru Ministerul Energiei, găsind împreună căi și mijloace de comunicare care converg către securitate energetică și implicit națională.
VII. DefenseRomania Aveți ceva propuneri pentru decidenții noștri privind asigurarea unei securități energetice la nivel național, regional sau NATO?
Daniel Fîță: CE – SSSE vine în interesul cetățeanului și bineînțeles a statului privind asigurarea și creșterea securității energetice naționale, europene și NATO, prin următoarele propuneri necesare și pragmatice:
*înființarea Colegiului European de Securitate Energetică, care vine în context occidental având ca sursă de inspirație instituții de învățământ superior europene și internaționale similare din țări membre UE/NATO și instituții de învățământ superior din România, precum: Colegiul European de Securitate și Apărare / European Security and Defence College, din cadrul Uniunii Europene; Colegiul European de Informații / Intelligence College in Europe, din cadrul Uniunii Europene; Colegiul Național de Apărare, din cadrul Universității Naționale de Apărare "Carol I"; Colegiul Național de Informații, din cadrul Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul" și Colegiul Național de Afaceri Interne, din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", conform creșterii calității sistemului de învățământ prin formarea continuă a resursei umane specializate pe domeniul energetic, punctului II.6. din Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, elaborată de Ministerul Energiei;
*înființarea Autorității Naționale de Securitate Energetică, aflată direct în subordinea Președintelui României și Consiliului Suprem de Apărare al Țării, care să concentreze, monitorizeze, gestioneze și controleze tot lanțul energetic național, creând factori de stabilitate, siguranță, securitate și confort celui mai important și strategic sector industrial din România și pentru a putea face față oricând unor situații speciale de pandemie, criză sau de război;
*înființarea calificării profesionale (standard ocupațional) de Ofițer de Securitate Energetică, la Autoritatea Națională de Calificări;
*înființarea Centrului de Coordonare a Securității Energetice, în cadrul unei autorități a statului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, 7 din 10 români au încredere în NATO.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Articolul 5 din tratatul de apărare colectivă al Alianței nu înseamnă un răspuns militar automat în cazul unui atac rusesc. NATO nu poate răspunde la o invazie rusească, de exemplu, a unui sat estonian, declară Rob Bauer, fostul șef al Comitetului Militar al NATO.
Rușii încep să folosească nave militare pentru a escorta petrolierele “flotei din umbră” care traversează Canalul Mânecii, cu ajutorul cărora sunt eludate sancțiunile internaționale.
Statele membre NATO au convenit, înaintea unui summit care începe marți, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Spania, însă, este singura țară care spune că nu trebuie să respecte acest angajament.
Deputatul Ionuț Moșteanu (USR) a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare după audieri. Moșteanu va fi noul ministru al Apărării și va deține de asemenea funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL).
Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.
Preşedintele american Donald Trump a adus în discuţie duminică ideea unei "schimbări de regim" în Iran, în timp ce mai mulţi oficiali de rang înalt din administraţia sa au subliniat că atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene nu au avut acest obiectiv, relatează agențiile Agerpres și AFP.
După cum se poate observa în imaginea din satelit, craterele nu sunt deloc mari și nu există daune majore vizibile la suprafață.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Statele Unite au atacat trei instalații nucleare iraniene, a anunțat președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social duminică seară. Iranienii au confirmat atacurile. Potrivit lui Trump, instalațiile au fost complet distruse.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, s-a întâlnit sâmbătă la Minsk cu președintele belarus Alexander Lukașenko, a relatat agenția de știri de stat belarusă Belta. Reuters reamintește că trimisul președintelui Donald Trump este cel mai înalt oficial american care l-a vizitat pe liderul autoritar belarus în ultimii ani.
Nordul Europei pare că a înțeles cât de gravă este amenințarea militară rusească. Din Finlanda până în Polonia, statele din regiune se pregătesc pentru o eventuală agresiune venită dinspre Moscova.
Trump afirmă că pragul de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare nu ar trebui să se aplice SUA.
În cadrul unui discurs rostit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 20.06.2025, că Rusia nu cere capitularea Ucrainei, dar Moscova are nevoie ca Kievul să recunoască situația de pe teren, precum și alte realități.
Armata germană (Bundeswehr) consideră Rusia un 'risc existențial' pentru Germania și pentru Europa, conform unui raport publicat în revista Der Spiegel care citează un nou document strategic al Bundeswehr-ului, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.
NATO a finalizat testarea sistemelor care permit interceptarea bombelor aeriene ghidate rusești. Se așteaptă ca până la sfârșitul anului 2025 Ucraina să primească o nouă tehnologie care îi va permite să combată principalul instrument al Rusiei pentru lovirea apărării ucrainene.
Partidul de opoziție Tisza, fondat acum doar un an de fostul membru al guvernului și actualul europarlamentar Péter Magyar, conduce sondajele partidelor politice ungare cu o diferență semnificativă, cu zece luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria. Fidesz-ul premierului Viktor Orbán se află la zece puncte procentuale în spate.
Taiwanul a detectat 74 de avioane militare chineze în 30 de ore în jurul teritoriului său.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Într-o declarație publicată pe portalul său oficial, Ministerul de Externe rus a informat, pe 19.06.2025, că Rusia pune capăt cooperării tehnico-militare cu Germania. Acest lucru se întâmplă din cauza politicii deschis ostile a Berlinului față de Moscova.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a inițiat o reorganizare majoră a Alianței, care include reducerea a zeci de posturi la sediul central din Bruxelles. De asemenea, Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, „va fi scurt și concis” pentru a menține atenția președintelui american, spun surse NATO.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.
Avionul care îl avea la bord pe președintele Poloniei, Andrzej Duda, era programat să decoleze de pe aeroportul din Singapore vineri, între orele 17:00 și 18:00 - ora locală (între orele 11:00 și 12:00, ora Poloniei). Însă, datorită schimbului de rachete și drone de luptă dintre Israel și Iran, plecarea înaltului oficial a fost amânată.
Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a oferit o perspectivă amplă asupra rolului Franței în arhitectura de securitate europeană și euroatlantică, subliniind implicarea activă a Parisului în conturarea direcțiilor strategice ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene. El a vorbit inclusiv de dimensiunea descurajării nucleare.
Iranul a achiziționat un sistem avansat de apărare aeriană HQ-9B din China. Acestea sunt vești proaste nu doar pentru Israel, ci și pentru Rusia, care pierde din ce în ce mai multe piețe pentru armele sale în Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Rusia a lansat un număr record de 728 de drone şi 13 rachete împotriva Ucrainei în noaptea de marţi spre miercuri, au anunţat miercuri forţele aeriene ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters.
Noul portavion USS John F. Kennedy, al doilea din clasa Ford, va fi o adevărată „bijuterie” pe mare. Nava, a cărei cost e estimat la 13 miliarde de dolari, e a doua după USS Gerald R. Ford, care de altfel dă și numele clasei și care e în prezent cea mai scumpă și modernă navă de luptă construită vreodată. În prezent SUA operează 10 portavioane din vechea clasă Nimitz și unul din clasa Ford ( USS Gerald R. Ford). Toate cele 11 nave sunt portavioane nucleare.
După zile de confuzie și apeluri la nivel înalt, Trump ar fi aprobat trimiterea a 10 interceptoare Patriot, condiționând sprijinul viitor de o implicare financiară și militară mai mare din partea aliaților europeni. Într-o răsturnare de situație caracteristică, președintele american Donald Trump a decis să reia livrările de armament defensiv către Ucraina, promițând trimiterea imediată a 10 interceptoare Patriot, esențiale pentru apărarea aeriană a țării.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a purtat discuții cu președintele american Donald Trump pentru a doua oară într-o perioadă scurtă de timp, în timpul vizitei sale în Statele Unite. Subiectele abordate au fost situația din Fâșia Gaza și Iranul.
Dincolo de acuzațiile recente de spionaj și complot electoral la adresa Ucrainei, guvernul lui Viktor Orban pare să urmeze un tipar de subminare regională care ar trebui să tragă un semnal de alarmă serios la București și în alte capitale europene. Strategia Budapestei, mascată sub o retorică a protejării identității culturale ungare, pare să ascundă ambiții revizioniste și servește drept perdea de fum pentru cea mai mare criză politică internă a liderului maghiar din ultimul deceniu.
În dimineața zilei de 08.07.2025, unul dintre prototipurile celui mai recent UAV rusesc de cercetare și atac de tip “Altius-RU” s-a prăbușit lângă Kazan. Localnicii au filmat momentul prăbușirii destul de line a UAV-ului, iar videoclipul a fost postat online.
Compania francez Dassault Aviation vrea o felie mai mare din tortul FCAS, stârnind furia Germaniei și punând sub semnul întrebării parteneriatul de zeci de miliarde de euro menit să asigure autonomia strategică a continentului.
Ministerul german de Externe l-a convocat marți pe ambasadorul chinez în legătură cu un incident în care armata chineză a amenințat echipajul unui avion german din cadrul misiunii maritime militare Aspides.
Varșovia devine un jucător-cheie în ecuația de securitate a flancului estic al NATO, investind masiv în capabilități de artilerie cu rază lungă de acțiune pentru a crea o forță de descurajare redutabilă. Într-o demonstrație clară de ambiție militară, Polonia a inaugurat oficial Academia HIMARS, un centru de elită dedicat pregătirii soldaților care vor opera unele dintre cele mai avansate sisteme de rachete din arsenalul NATO.
Sistemele antiaeriene franceze Mistral 3, sisteme de tip MANPAD (portabile), sunt printre cele mai performante din lume. România face parte dintr-un grup format din mai multe state europene care achiziționează astfel de sisteme. Doar că în jurul acestui proces de achiziție care urmează să fie parafat au apărut numeroase dezinformări și fake news-uri. Mistral 3 a devenit un subiect de război politic intern și sunt obligatorii câteva precizări în acest sens, lucru pe care l-a făcut și Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania.
Timp de două săptămâni, spațiul aeriana al Finlandei, cel mai nou stat membru al NATO, a răsunat de zgomotul avioanelor de luptă americane, britanice, franceze și finlandeze. Oficial, evenimentul s-a numit Atlantic Trident 25, un exercițiu multinațional de interoperabilitate. Neoficial, însă, a fost o demonstrație de forță calculată și un semnal politic fără echivoc adresat direct Rusiei: Flancul Nordic al Alianței este acum mai puternic, mai integrat și pregătit pentru un conflict de mare intensitate.
Berlinul intenționează să cumpere 3.500 de vehicule blindate (tancuri și transportoare blindate) pentru Bundeswehr. Această comandă importantă este destinată echipei noilor unități NATO.
Rotterdam a început să rezerve spațiu pentru navele de aprovizionare NATO, în timp ce cel mai mare port din Europa se pregătește pentru un potențial război cu Rusia, relatează Financial Times.
Într-un interviu acordat BBC (publicat pe 8 iulie), Pavel, care în 2023 era încă general în activitate, a discutat, printre altele, despre situația războiului din Ucraina. Președintele Cehiei, Petr Pavel, consideră că atât Ucraina, cât și Rusia au anumite limitări care le împiedică să obțină un avantaj decisiv în război.
DefenseRomania difuzează marți, 8 iulie 2025, începând cu ora 12:00, o ediție specială a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic” moderată de Tudor Curtifan, avându-l ca invitat pe Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România.
După 10 ani de „secetă” în care a înregistrat „înfrângeri” pe linie în competiția cu F-16 sau Rafale, avioanele Gripen par azi de neoprit. Pe val, suedezii au câștigat un contract major de 3.5 miliarde de dolari, chiar într-o piață dominată istoric de SUA.
Suedia a semnat acorduri în valoare de peste 5 miliarde de coroane suedeze (526,02 milioane de dolari) cu companiile Rheinmetall din Germania şi Nammo din Norvegia pentru livrarea de muniţie de artilerie, a anunţat marţi Ministerul Apărării de la Stockholm, transmit Agerpres și Reuters.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că UE, la inițiativa Franței și în coordonare cu senatorii americani, pregătește un nou pachet cu cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Statele Unite își schimbă discursul privind livrarea de arme către Ucraina,la doar o săptămână după ce Pentagonul anunța că va opri livrările.
Rebelii Houthi din Yemen au declarat luni că nava de marfă Magic Seas pe care au atacat-o duminică s-a scufundat în Marea Roșie, a relatat Reuters. În plus, o a doua navă a fost atacată în Marea Roşie, făcând doi răniţi şi doi dispăruţi.
HUR/GUR (Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei) a publicat un ordin rusesc de refacere cu personal a bazei militare rusești din Armenia.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a sosit luni la Casa Albă pentru o întrevedere cu preşedintele american, Donald Trump, căruia i-a adus ceea ce a devenit cadoul suprem pentru președintele Trump: o scrisoare prin care îl nominalizează pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Desfășurarea avioanelor de generația a cincea în Polonia este un semnal clar al determinării alianței de a proteja flancul estic și fluxul vital de sprijin militar. Într-o mișcare menită să trimită un mesaj tranșant Moscovei, Olanda și Norvegia vor disloca avioane de luptă F-35 în Polonia pentru a patrula spațiul aerian estic al NATO, având ca misiune explicită protejarea livrărilor de ajutor militar către Ucraina.
Pe măsură ce ecourile războiului din Ucraina remodelează prioritățile strategice ale Europei, Polonia face un pariu masiv pe propria sa securitate, injectând 2,4 miliarde de zloți (565,9 milioane de euro) pentru a-și transforma radical capacitatea de producție de muniție. Mișcarea, centrată pe obuzele de artilerie de 155 mm, extrem de căutate, semnalează o dublă urgență: înarmarea propriei armate și reducerea dependenței critice de aliați, în special de Statele Unite.
În timp ce partenerii săi europeni se pregătesc să crească producția, Marea Britanie apasă butonul de pauză pentru linia sa de asamblare a avioanelor de luptă Eurofighter Typhoon, o decizie care alimentează o dezbatere aprinsă despre viitorul industriei aerospațiale britanice, locuri de muncă strategice și loialitatea sa fata de Europa în materie de apărare.
În cursul zilei de 07.07.2025, Roman Starovoitz s-a sinucis după ce președintele rus, Vladimir Putin, l-a demis din funcția de ministru al transporturilor. Acest lucru a fost raportat pentru prima dată de o sursă anonimă a ziarului Izvestia, care a fost citată de alte mass-media rusești. Starovoitz a fost găsit mort în mașina sa în Odintsovo, lângă Moscova, a confirmat ulterior Comitetul de Investigații al Rusiei.
Armata SUA a dat undă verde producției în masă a mult-așteptatei Rachete de Precizie (PrSM), un semnal clar adresat atât Moscovei, cât și Beijingului. Decizia, cunoscută în jargonul Pentagonului drept „Milestone C” și aprobată oficial pe 2 iulie 2025, reprezintă un moment important, permițând trecerea de la prototip la producție pe scară largă și echiparea unităților de lupta cu cea mai avansată armă de artilerie cu rază lungă de acțiune din arsenalul american.
SBU a reținut un agent al FSB care dirija bombardamentele rusești asupra Hersonului.
O confruntare militară la granița indo-pakistaneză a deschis un nou front, de data aceasta diplomatic și informațional, între Franța și China. Oficiali militari și din serviciile de informații franceze acuză Beijingul că a orchestrat o campanie concertată de dezinformare pentru a discredita avionul de luptă francez Rafale, nava amiral a industriei de apărare galeze.
Cooperarea dintre România și Coreea de Sud intră într-o nouă etapă, marcată de seriozitate, investiții și parteneriate pe termen lung. De la obuziere K9 Thunder, la posibile mașini de luptă și tancuri de ultimă generație K2 Panther, Armata României are șansa unui proces major de modernizare care să implice activ și elementul de cooperare industrială și revitalizarea industriei de apărare din România.