O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Din perspectiva României și a resurselor pe care România le deține în Marea Neagră, importanța strategică a Mării Negre e colosală. Subiectul a fost abordat de DefenseRomania, într-un dialog cu prof. Daniel Fîță, președintele Centrului European STUDII STRATEGICE DE SECURITATE ENERGETICĂ (CE-SSSE).
În ceea ce privește securitatea energetică și posibilitatea ca țara noastră să devină un furnizor de energie în regiune, datorită resurselor uriașe de care dispune, un factor esențial în vor juca decidenții politici, inclusiv prin asigurarea securității la nivel regional și NATO. Expertul Daniel Fîță e de părere că asigurarea și creșterea securității energetice naționale, europene și NATO pot fi consolidate inclusiv prin înființarea Colegiului European de Securitate Energetică, a Autorității Naționale de Securitate Energetică, aflată direct în subordinea Președintelui României și Consiliului Suprem de Apărare al Țării, a unui Centru de Coordonare a Securității Energetice și înființarea de calificării profesionale.
Redăm integral interviul acordat publicației noastre de către președintele CE – SSSE, Șef lucr.dr.ing. DANIEL N. FÎȚĂ, Universitatea din Petroșani.
I. DefenseRomania: Ce reprezintă think tank-ul CE – SSSE și pe ce considerente v-ați înființat?
Daniel Fîță: CE – SSSE reprezintă un think tank european născut din inițiativa unui grup de reprezentanți ai mediului universitar și de cercetare, mediului de afaceri, instituțiilor publice și societății civile cu activitate sau preocupări în domeniul securității și ingineriei energetice.
CE – SSSE a apărut din următoarele considerente:
* apariția tot mai frecventă a cazurilor de terorism energetic – black-out la nivel local, regional, național, european și global (ieșirea totală din funcțiune a unor subsisteme energetice sau a întregului Sistem Energetic European), precum și reziliența acestuia;
* folosirea energiei (în toate aspectele și dimensiunile ei) ca posibilă armă energetică sau instrument de presiune în scop de profitabilitate sau șantaj pe tot mapamondul;
* anumite infrastructuri critice energetice pot fi telecomandate de la mare distanță prin atacuri cibernetice sau pot fi ținta unor atacuri teroriste;
* vulnerabilitatea infrastructurilor critice duce la nealimentarea cu energie a consumatorilor și la declanșarea unor crize naționale și europene, prin faptul că toate sectoarele economiei depind de energie;
* crizele declanșate generează stările de dezechilibre societale și concomitent aduc daune extreme asupra securității naționale și europene, precum și asupra siguranței și bunăstării cetățeanului.
În acest context, Sistemul Energetic European, prin celelalte subsisteme aferente (resurse, rezerve și înmagazinare energetică, petrol, gaze naturale, minier, nuclear, energie electrică), devine obiectiv strategic de importanță europeană prin faptul că este un generator de infrastructuri critice europene și NATO și asigură accesul populației și societăților la energie.
II. DefenseRomania: Vorbim de cel mai important Think Tank din România care se axează pe studii strategice de securitate energetică; Care este misiunea voastră și ce obiective v-ați trasat?

Foto: Centrul European - Studii Strategice de Securitate Energetică
Daniel Fîță: Misiunea CE – SSSE este de a construi un viitor energetic sigur, sustenabil și rezilient pentru toți cetățenii Europei prin recomandări de politică publică națională și europeană, desfășurarea de cercetări fundamentale și aplicative, furnizarea de programe de instruire și formare, organizarea de evenimente și oferirea unei platforme de excelență pentru dialog și diseminare.
CE – SSSE se dedică consolidării și promovării securității energetice europene printr-o abordare integrată care îmbină politica inclusivă, cercetarea inovativă, cooperarea interdisciplinară, multidisciplinară, transdisciplinară și educația activă. CE – SSSE își imaginează o Europă unde securitatea energetică este garantată pentru fiecare cetățean, o Europă unde interdependența energetică generează solidaritate, inovație și prosperitate durabilă, o Europă în care tehnologiile sustenabile și cooperarea transfrontalieră alimentează progresul și prosperitatea comunităților noastre.
CE – SSSE își propune să fie catalizatorul acestor transformări, pentru un viitor în care energia nu doar luminează căminele noastre, ci și înlătură negura incertitudinilor și neîncrederii între oameni, guverne și națiuni.
Obiectivul CE – SSSE este să devină cel mai important pilon de cunoaștere și expertiză științifică europeană, prin elaborarea de studii strategice de securitate energetică pentru NATO, UE, Președintele României, Guvernului României și tuturor structurilor naționale cu atribuții de asigurare a securității energetice.
III. DefenseRomania: Ce reprezintă securitatea energetică din perspectiva CE – SSSE?
Daniel Fîță: CE – SSSE consideră că securitatea energetică reprezintă o componentă vitală a securității naționale și internaționale în actualul context geopolitic, geoeconomic și tehnologic global, care asigură stabilitatea, prosperitatea și dezvoltarea durabilă a societății moderne, fiind un pilon central al unei economii reziliente și competitive.
Securitatea energetică presupune nu numai garantarea accesului continuu la resursele de energie, dar și diversificarea surselor, reducerea dependențelor geopolitice și promovarea tehnologiilor sustenabile. Securitatea energetică reprezintă mai mult decât accesul la sursele de aprovizionare cu energie, este un ecosistem holistic complex de politici, strategii și tehnologii care asigură un viitor mai sigur și prosper pentru omenire.
Relațiile diplomatice, comerțul, drepturile omului și mediul sunt interconectate și influențează direct securitatea energetică, care necesită o colaborare fără precedent între guverne, industrie, cercetători și societatea civilă. CE – SSSE își propune să aibă un rol crucial în modelarea politicilor, direcționarea educației și cercetării și informarea publicului despre provocările și oportunitățile din domeniul securității energetice.
IV. DefenseRomania: După invadarea Ucrainei lucrurile au luat o turnură diferită în Europa în domeniul energetic prin ruperea brutală de gazul rusesc. Ce credeți că reprezintă în acest moment securitatea energetică pentru Uniunea Europeană?

Foto: Centrul European - Studii Strategice de Securitate Energetică
Daniel Fîță: Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă a schimbat total poziția și politica UE față de energia provenită din est prin intermediul unor conducte magistrale de gaze naturale, lucru care a necesitat o altă abordare și orientare, prin faptul că energia a fost folosită ca armă energetică pentru unele state europene, fapt ce a generat creșterea intempestivă a energiei și implicit criza energetică la nivel global.
Nivelul de securitate energetică al Uniunii Europene este dat de capacitatea de a agrega resursele la nivel intern și de a câștiga și a-și menține accesul la resursele economice externe, iar orice întrerupere mai îndelungată a alimentării cu energie are efect negativ asupra creșterii economice, stabilității politice și bunăstării cetățenilor europeni. Securitatea energetică joacă un rol foarte important în securitatea economică a UE, din acest motiv ele trebuie privite în cel mai serios mod, iar neacordarea importanței securității energetice poate genera daune catastrofale cu efect de insecuritate și instabilitate, periclitând starea de bunăstare a UE. Pentru a avea o Uniune Europeană securizată energetic, trebuie să existe următoarele premise:
*explorarea și exploatarea tuturor zăcămintelor de hidrocarburi de la Marea Neagră, prin intermediul unor companii naționale pe cât posibil;
*orientarea către energia regenerabilă, stocarea și eficientizarea ei;
*promovarea culturii de raționalizare a energiei;
*existența, accesibilitatea și asigurarea (re)surselor finite de materii prime (petrol, gaze naturale, cărbune, hidrocarburi, uraniu, etc.) și regenerabile, suficiente și disponibile;
*acorduri internaționale comerciale clare și stabile privind accesul la aceste (re)surse finite de materii prime din import;
*stabilitatea prețurilor acestor (re)surse finite de materii prime;
*controlul rutelor de transport și distribuție și al alternativelor (re)surselor finite de materii prime;
*siguranța și securitatea transformării acestor (re)surse finite de materii prime în energie electrică;
acorduri comerciale clare și stabile privind schimbul comercial de energie electrică cu țările din Uniunea Europeană și externe;
*stabilitatea prețului energiei electrice;
*controlul rutelor de transport și distribuție al energiei electrice;
*accesibilitatea fiecărui consumator (casnic/industrial) la energia electrică;
*stoparea și eliminarea accidentelor de muncă și incidentelor tehnice din diferite cauze.
Securitatea energetică în cadrul Uniunii Europene trebuie să reprezintă o prioritate strategică, având în vedere dependența crescută de importurile de energie și nevoia de diversificare a surselor și resurselor energetice. Acesta este un domeniu esențial pentru asigurarea securității comune, consolidând poziția UE pe scena geopolitică și reconfirmând angajamentul său față de autonomia și interdependența energetică în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.
V. DefenseRomania: România dispune de resurse importante la Marea Neagră, având posibilitatea să devină un furnizor energetic pentru Europa de Est. Desigur, acest lucru intră în contradicție cu interesele Federației Ruse, în contextul în care Moscova ar avea un competitor. Însă credeți că poate România deveni un jucător energetic în regiune, inclusiv cu un rol determinant pentru Republica Moldova și Ucraina?
Daniel Fîță: Deoarece România deține resurse bogate de hidrocarburi la Marea Neagră, desigur că poate deveni furnizor regional de securitate energetică dar cu condiția să avem politici clare, coerente, transparente și benefice interesului național.

Foto: NSC
Pentru a avea securitate energetică extinsă, trebuie să continuăm și să creștem producția energiei electrice din surse regenerabile de energie dar și să păstrăm ca back-up, producerea din surse neregenerabile de energie (cărbune și gaze naturale), în contextul prevenirii unor crize energetice (black-out). Trebuie să investim masiv în realizarea de infrastructuri critice energetice noi sau să retehnologizăm cele existente și să stocăm energia electrică care are rol de acoperire a consumului intern în orele de vârf și de control al pieței de energie.
După cum se cunoaște Ucraina și Republica Moldova au fost conectate la sistemul energetic rusesc IPS/UPS (sistem atipic de tensiuni foarte și ultra înalte de transport față de sistemul european), dar o dată cu începerea războiului dintre Federația Rusă și Ucraina, sistemele energetice din Ucraina și Republica Moldova s-au conectat la sistemul european ENTSO-E, prin intermediul rețelelor noastre electrice, din cadrul Sistemului Energetic Național, prin intermediul Rețelei Electrice de Transport.
VI. DefenseRomania: S-a vorbit din februarie 2022 tot mai des de reziliență, inclusiv energetică. Azi, componenta energetică e strâns legată de cea militară. În contextul unor resurse uriașe de care dispunem, are România și o viziune strategică energetică și ce ne-ar lipsi în acest sens?
Daniel Fîță: Se știe foarte bine că reziliența a devenit un factor hotărâtor în toate analizele de securitate extinsă a statelor moderne, de aceea statul român trebuie să creeze pârghii de acțiune către un sistem energetic sigur, securizat și mai ales rezilient, desigur cu o viziune națională, pragmatică și proactivă.
Desigur că România deține Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, elaborată de Ministerul Energiei, care este o strategie bună cu condiția ca ea să fie corect implementată și cuantificată care generează stabilitate și siguranță energetică. CE – SSSE poate deveni un partener de încredere pentru Ministerul Energiei, găsind împreună căi și mijloace de comunicare care converg către securitate energetică și implicit națională.
VII. DefenseRomania Aveți ceva propuneri pentru decidenții noștri privind asigurarea unei securități energetice la nivel național, regional sau NATO?

Daniel Fîță: CE – SSSE vine în interesul cetățeanului și bineînțeles a statului privind asigurarea și creșterea securității energetice naționale, europene și NATO, prin următoarele propuneri necesare și pragmatice:
*înființarea Colegiului European de Securitate Energetică, care vine în context occidental având ca sursă de inspirație instituții de învățământ superior europene și internaționale similare din țări membre UE/NATO și instituții de învățământ superior din România, precum: Colegiul European de Securitate și Apărare / European Security and Defence College, din cadrul Uniunii Europene; Colegiul European de Informații / Intelligence College in Europe, din cadrul Uniunii Europene; Colegiul Național de Apărare, din cadrul Universității Naționale de Apărare "Carol I"; Colegiul Național de Informații, din cadrul Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul" și Colegiul Național de Afaceri Interne, din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", conform creșterii calității sistemului de învățământ prin formarea continuă a resursei umane specializate pe domeniul energetic, punctului II.6. din Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, elaborată de Ministerul Energiei;
*înființarea Autorității Naționale de Securitate Energetică, aflată direct în subordinea Președintelui României și Consiliului Suprem de Apărare al Țării, care să concentreze, monitorizeze, gestioneze și controleze tot lanțul energetic național, creând factori de stabilitate, siguranță, securitate și confort celui mai important și strategic sector industrial din România și pentru a putea face față oricând unor situații speciale de pandemie, criză sau de război;
*înființarea calificării profesionale (standard ocupațional) de Ofițer de Securitate Energetică, la Autoritatea Națională de Calificări;
*înființarea Centrului de Coordonare a Securității Energetice, în cadrul unei autorități a statului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
Tot mai multe aeroporturi din Europa sunt perturbate de drone, iar Germania suspectează Rusia ca fiind în spatele acestor incidente.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
România îşi va îndeplini obligaţiile pe care şi le-a asumat în context aliat, a transmis Nicuşor Dan.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a dat asigurări de la București că retragerea unei părți a soldaților americani din România nu afectează securitatea flancului, iar în cazul ipotetic al unui atac asupra României, întreaga Alianță va răspunde.
Informațiile privind luptele de la Pokrovsk, un important punct logistic pentru fortificațiile ucrainene din zona Donețk, sunt destul de confuze. Deși Kievul a lăsat să se înțeleagă că trupele sale speciale trimise acolo au reușit să stabilizeze zona, rușii continuă să avanseze.
Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a exclus marți o eventuală intervenție armată a Statelor Unite ale Americii în Mexic, după informații de presă potrivit cărora omologul său american Donald Trump ar avea în vedere să trimită trupe pentru a lupta împotriva cartelurilor mexicane de traficanți de droguri, transmit Agerpres și AFP.
Compania germană Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, a început construcția unei facilități moderne de muniții la fabrica din Baisogala, Lituania, a relatat Bloomberg.
Prim-ministrul Ilie Bolojan l-a primit marţi, la Palatul Victoria, pe amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru Transformare - SACT, pentru a discuta priorităţile României în cadrul NATO şi modul în care armata şi industria românească de apărare se adaptează transformărilor tehnologice necesare pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
Ucraina și Republica Moldova pot deveni membre ale Uniunii Europene în următorii cinci ani dacă vor realiza toate reformele necesare, a anunțat oficial marți Comisia Europeană.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania va participa la eveniment și va transmite cele mai importante aspecte publice din cadrul Forumului.
Indonezia intenționează să comande patru avioane militare suplimentare A400M de la corporația europeană Airbus, a anunțat luni președintele Prabowo Subianto cu ocazia livrării unui prim asemenea aparat, informează agențiile Agerpres și AFP.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
Invalidând calculele strategice care au dictat politica de apărare americană în ultimele decenii, președintele Donald Trump a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, o decizie care remodelează doctrina de descurajare a Statelor Unite: achiziția de noi bombardiere B-2 Spirit.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Rușii sunt într-o ofensivă totală de promovare a avionului lor de generația a cincea iar Serghei Bogdan, șeful serviciului de zbor al Biroului de Proiectare Sukhoi, producătorul Su-57, transmite în cadrul salonului aviatic Dubai Airshow că designul și capabilitățile Su-57 vor continua să fie îmbunătățite pe baza experienței reale de luptă. Rușii subliniază gradul „fără precedent” de testare în condiții de război pe care avionul l-a acumulat în teatrul ucrainean, dar aici sunt semne mari de întrebare.