Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, plănuiește să convoace o întâlnire de urgență cu oficialii militari, privind achiziția de arme americane.
Din perspectiva României și a resurselor pe care România le deține în Marea Neagră, importanța strategică a Mării Negre e colosală. Subiectul a fost abordat de DefenseRomania, într-un dialog cu prof. Daniel Fîță, președintele Centrului European STUDII STRATEGICE DE SECURITATE ENERGETICĂ (CE-SSSE).
În ceea ce privește securitatea energetică și posibilitatea ca țara noastră să devină un furnizor de energie în regiune, datorită resurselor uriașe de care dispune, un factor esențial în vor juca decidenții politici, inclusiv prin asigurarea securității la nivel regional și NATO. Expertul Daniel Fîță e de părere că asigurarea și creșterea securității energetice naționale, europene și NATO pot fi consolidate inclusiv prin înființarea Colegiului European de Securitate Energetică, a Autorității Naționale de Securitate Energetică, aflată direct în subordinea Președintelui României și Consiliului Suprem de Apărare al Țării, a unui Centru de Coordonare a Securității Energetice și înființarea de calificării profesionale.
Redăm integral interviul acordat publicației noastre de către președintele CE – SSSE, Șef lucr.dr.ing. DANIEL N. FÎȚĂ, Universitatea din Petroșani.
I. DefenseRomania: Ce reprezintă think tank-ul CE – SSSE și pe ce considerente v-ați înființat?
Daniel Fîță: CE – SSSE reprezintă un think tank european născut din inițiativa unui grup de reprezentanți ai mediului universitar și de cercetare, mediului de afaceri, instituțiilor publice și societății civile cu activitate sau preocupări în domeniul securității și ingineriei energetice.
CE – SSSE a apărut din următoarele considerente:
* apariția tot mai frecventă a cazurilor de terorism energetic – black-out la nivel local, regional, național, european și global (ieșirea totală din funcțiune a unor subsisteme energetice sau a întregului Sistem Energetic European), precum și reziliența acestuia;
* folosirea energiei (în toate aspectele și dimensiunile ei) ca posibilă armă energetică sau instrument de presiune în scop de profitabilitate sau șantaj pe tot mapamondul;
* anumite infrastructuri critice energetice pot fi telecomandate de la mare distanță prin atacuri cibernetice sau pot fi ținta unor atacuri teroriste;
* vulnerabilitatea infrastructurilor critice duce la nealimentarea cu energie a consumatorilor și la declanșarea unor crize naționale și europene, prin faptul că toate sectoarele economiei depind de energie;
* crizele declanșate generează stările de dezechilibre societale și concomitent aduc daune extreme asupra securității naționale și europene, precum și asupra siguranței și bunăstării cetățeanului.
În acest context, Sistemul Energetic European, prin celelalte subsisteme aferente (resurse, rezerve și înmagazinare energetică, petrol, gaze naturale, minier, nuclear, energie electrică), devine obiectiv strategic de importanță europeană prin faptul că este un generator de infrastructuri critice europene și NATO și asigură accesul populației și societăților la energie.
II. DefenseRomania: Vorbim de cel mai important Think Tank din România care se axează pe studii strategice de securitate energetică; Care este misiunea voastră și ce obiective v-ați trasat?
Foto: Centrul European - Studii Strategice de Securitate Energetică
Daniel Fîță: Misiunea CE – SSSE este de a construi un viitor energetic sigur, sustenabil și rezilient pentru toți cetățenii Europei prin recomandări de politică publică națională și europeană, desfășurarea de cercetări fundamentale și aplicative, furnizarea de programe de instruire și formare, organizarea de evenimente și oferirea unei platforme de excelență pentru dialog și diseminare.
CE – SSSE se dedică consolidării și promovării securității energetice europene printr-o abordare integrată care îmbină politica inclusivă, cercetarea inovativă, cooperarea interdisciplinară, multidisciplinară, transdisciplinară și educația activă. CE – SSSE își imaginează o Europă unde securitatea energetică este garantată pentru fiecare cetățean, o Europă unde interdependența energetică generează solidaritate, inovație și prosperitate durabilă, o Europă în care tehnologiile sustenabile și cooperarea transfrontalieră alimentează progresul și prosperitatea comunităților noastre.
CE – SSSE își propune să fie catalizatorul acestor transformări, pentru un viitor în care energia nu doar luminează căminele noastre, ci și înlătură negura incertitudinilor și neîncrederii între oameni, guverne și națiuni.
Obiectivul CE – SSSE este să devină cel mai important pilon de cunoaștere și expertiză științifică europeană, prin elaborarea de studii strategice de securitate energetică pentru NATO, UE, Președintele României, Guvernului României și tuturor structurilor naționale cu atribuții de asigurare a securității energetice.
III. DefenseRomania: Ce reprezintă securitatea energetică din perspectiva CE – SSSE?
Daniel Fîță: CE – SSSE consideră că securitatea energetică reprezintă o componentă vitală a securității naționale și internaționale în actualul context geopolitic, geoeconomic și tehnologic global, care asigură stabilitatea, prosperitatea și dezvoltarea durabilă a societății moderne, fiind un pilon central al unei economii reziliente și competitive.
Securitatea energetică presupune nu numai garantarea accesului continuu la resursele de energie, dar și diversificarea surselor, reducerea dependențelor geopolitice și promovarea tehnologiilor sustenabile. Securitatea energetică reprezintă mai mult decât accesul la sursele de aprovizionare cu energie, este un ecosistem holistic complex de politici, strategii și tehnologii care asigură un viitor mai sigur și prosper pentru omenire.
Relațiile diplomatice, comerțul, drepturile omului și mediul sunt interconectate și influențează direct securitatea energetică, care necesită o colaborare fără precedent între guverne, industrie, cercetători și societatea civilă. CE – SSSE își propune să aibă un rol crucial în modelarea politicilor, direcționarea educației și cercetării și informarea publicului despre provocările și oportunitățile din domeniul securității energetice.
IV. DefenseRomania: După invadarea Ucrainei lucrurile au luat o turnură diferită în Europa în domeniul energetic prin ruperea brutală de gazul rusesc. Ce credeți că reprezintă în acest moment securitatea energetică pentru Uniunea Europeană?
Foto: Centrul European - Studii Strategice de Securitate Energetică
Daniel Fîță: Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă a schimbat total poziția și politica UE față de energia provenită din est prin intermediul unor conducte magistrale de gaze naturale, lucru care a necesitat o altă abordare și orientare, prin faptul că energia a fost folosită ca armă energetică pentru unele state europene, fapt ce a generat creșterea intempestivă a energiei și implicit criza energetică la nivel global.
Nivelul de securitate energetică al Uniunii Europene este dat de capacitatea de a agrega resursele la nivel intern și de a câștiga și a-și menține accesul la resursele economice externe, iar orice întrerupere mai îndelungată a alimentării cu energie are efect negativ asupra creșterii economice, stabilității politice și bunăstării cetățenilor europeni. Securitatea energetică joacă un rol foarte important în securitatea economică a UE, din acest motiv ele trebuie privite în cel mai serios mod, iar neacordarea importanței securității energetice poate genera daune catastrofale cu efect de insecuritate și instabilitate, periclitând starea de bunăstare a UE. Pentru a avea o Uniune Europeană securizată energetic, trebuie să existe următoarele premise:
*explorarea și exploatarea tuturor zăcămintelor de hidrocarburi de la Marea Neagră, prin intermediul unor companii naționale pe cât posibil;
*orientarea către energia regenerabilă, stocarea și eficientizarea ei;
*promovarea culturii de raționalizare a energiei;
*existența, accesibilitatea și asigurarea (re)surselor finite de materii prime (petrol, gaze naturale, cărbune, hidrocarburi, uraniu, etc.) și regenerabile, suficiente și disponibile;
*acorduri internaționale comerciale clare și stabile privind accesul la aceste (re)surse finite de materii prime din import;
*stabilitatea prețurilor acestor (re)surse finite de materii prime;
*controlul rutelor de transport și distribuție și al alternativelor (re)surselor finite de materii prime;
*siguranța și securitatea transformării acestor (re)surse finite de materii prime în energie electrică;
acorduri comerciale clare și stabile privind schimbul comercial de energie electrică cu țările din Uniunea Europeană și externe;
*stabilitatea prețului energiei electrice;
*controlul rutelor de transport și distribuție al energiei electrice;
*accesibilitatea fiecărui consumator (casnic/industrial) la energia electrică;
*stoparea și eliminarea accidentelor de muncă și incidentelor tehnice din diferite cauze.
Securitatea energetică în cadrul Uniunii Europene trebuie să reprezintă o prioritate strategică, având în vedere dependența crescută de importurile de energie și nevoia de diversificare a surselor și resurselor energetice. Acesta este un domeniu esențial pentru asigurarea securității comune, consolidând poziția UE pe scena geopolitică și reconfirmând angajamentul său față de autonomia și interdependența energetică în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.
V. DefenseRomania: România dispune de resurse importante la Marea Neagră, având posibilitatea să devină un furnizor energetic pentru Europa de Est. Desigur, acest lucru intră în contradicție cu interesele Federației Ruse, în contextul în care Moscova ar avea un competitor. Însă credeți că poate România deveni un jucător energetic în regiune, inclusiv cu un rol determinant pentru Republica Moldova și Ucraina?
Daniel Fîță: Deoarece România deține resurse bogate de hidrocarburi la Marea Neagră, desigur că poate deveni furnizor regional de securitate energetică dar cu condiția să avem politici clare, coerente, transparente și benefice interesului național.
Foto: NSC
Pentru a avea securitate energetică extinsă, trebuie să continuăm și să creștem producția energiei electrice din surse regenerabile de energie dar și să păstrăm ca back-up, producerea din surse neregenerabile de energie (cărbune și gaze naturale), în contextul prevenirii unor crize energetice (black-out). Trebuie să investim masiv în realizarea de infrastructuri critice energetice noi sau să retehnologizăm cele existente și să stocăm energia electrică care are rol de acoperire a consumului intern în orele de vârf și de control al pieței de energie.
După cum se cunoaște Ucraina și Republica Moldova au fost conectate la sistemul energetic rusesc IPS/UPS (sistem atipic de tensiuni foarte și ultra înalte de transport față de sistemul european), dar o dată cu începerea războiului dintre Federația Rusă și Ucraina, sistemele energetice din Ucraina și Republica Moldova s-au conectat la sistemul european ENTSO-E, prin intermediul rețelelor noastre electrice, din cadrul Sistemului Energetic Național, prin intermediul Rețelei Electrice de Transport.
VI. DefenseRomania: S-a vorbit din februarie 2022 tot mai des de reziliență, inclusiv energetică. Azi, componenta energetică e strâns legată de cea militară. În contextul unor resurse uriașe de care dispunem, are România și o viziune strategică energetică și ce ne-ar lipsi în acest sens?
Daniel Fîță: Se știe foarte bine că reziliența a devenit un factor hotărâtor în toate analizele de securitate extinsă a statelor moderne, de aceea statul român trebuie să creeze pârghii de acțiune către un sistem energetic sigur, securizat și mai ales rezilient, desigur cu o viziune națională, pragmatică și proactivă.
Desigur că România deține Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, elaborată de Ministerul Energiei, care este o strategie bună cu condiția ca ea să fie corect implementată și cuantificată care generează stabilitate și siguranță energetică. CE – SSSE poate deveni un partener de încredere pentru Ministerul Energiei, găsind împreună căi și mijloace de comunicare care converg către securitate energetică și implicit națională.
VII. DefenseRomania Aveți ceva propuneri pentru decidenții noștri privind asigurarea unei securități energetice la nivel național, regional sau NATO?
Daniel Fîță: CE – SSSE vine în interesul cetățeanului și bineînțeles a statului privind asigurarea și creșterea securității energetice naționale, europene și NATO, prin următoarele propuneri necesare și pragmatice:
*înființarea Colegiului European de Securitate Energetică, care vine în context occidental având ca sursă de inspirație instituții de învățământ superior europene și internaționale similare din țări membre UE/NATO și instituții de învățământ superior din România, precum: Colegiul European de Securitate și Apărare / European Security and Defence College, din cadrul Uniunii Europene; Colegiul European de Informații / Intelligence College in Europe, din cadrul Uniunii Europene; Colegiul Național de Apărare, din cadrul Universității Naționale de Apărare "Carol I"; Colegiul Național de Informații, din cadrul Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul" și Colegiul Național de Afaceri Interne, din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", conform creșterii calității sistemului de învățământ prin formarea continuă a resursei umane specializate pe domeniul energetic, punctului II.6. din Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, elaborată de Ministerul Energiei;
*înființarea Autorității Naționale de Securitate Energetică, aflată direct în subordinea Președintelui României și Consiliului Suprem de Apărare al Țării, care să concentreze, monitorizeze, gestioneze și controleze tot lanțul energetic național, creând factori de stabilitate, siguranță, securitate și confort celui mai important și strategic sector industrial din România și pentru a putea face față oricând unor situații speciale de pandemie, criză sau de război;
*înființarea calificării profesionale (standard ocupațional) de Ofițer de Securitate Energetică, la Autoritatea Națională de Calificări;
*înființarea Centrului de Coordonare a Securității Energetice, în cadrul unei autorități a statului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, plănuiește să convoace o întâlnire de urgență cu oficialii militari, privind achiziția de arme americane.
Germania a confiscat un tanc petrolier învechit găsit plutind în derivă în largul coastei sale de nord în ianuarie, despre care se crede că face parte din "flota fantomă" folosită de Moscova pentru a eluda sancţiunile asupra petrolului rusesc, a informat vineri revista Der Spiegel, citând surse de securitate, relatează Agerpres și Reuters.
Joi seara, la finalul reuniunii Consiliului European, Preşedintele interimar Ilie Bolojan a făcut o serie de precizări legate de procesul de reînarmare la care Europa s-a angajat.
Fiecare gospodărie franceză ar trebui să primească în această vară un manual de supraviețuire cu instrucțiuni despre cum să se pregătească pentru amenințarea de război, criză de sănătate sau dezastru natural. Polonia pregătește și ea un fel de „ghid de criză” pentru cetățenii săi.
Președintele american Donald Trump a declarat joi, 20 martie, că va semna „foarte curând” un acord cu Ucraina privind metalele rare.
Ucraina negociază cu SUA posibilitatea acordării de asistență în restaurarea centralei nucleare de la Zaporoje, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma convorbirii telefonice cu președintele american Donald Trump, de miercuri.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Ministerul de Externe rus a declarat miercuri că poliția din Republica Moldova a încălcat protocolul diplomatic prin blocarea intrărilor în ambasada sa din Chișinău, informează Agerpres și Reuters.
Departamentul american al Apărării intenționează să reducă numărul de soldați de la baza Guantanamo cu până la jumătate.
Pe 20 martie 2025, Parlamentul României va fi gazda Conferinței Romanian Industrial Defense Capabilities Assessment, un eveniment strategic menit să analizeze capacitatea industriei de apărare a României și pașii necesari pentru transformarea țării într-un hub regional al acestui sector.
Duminica trecută, sSute de mii de persoane au mărșăluit sâmbătă prin Belgrad, în cel mai mare protest de până acum.
Miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o Carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030.
Potrivit celei mai recente analize a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din SUA, care a fost publicată marți, 18 martie, Rusia duce o campanie agresivă de subversiune și sabotaj împotriva unor obiective europene și americane din Europa.
Dezangajare istorică a SUA. Administrația președintelui american Donald Trump se gândește dacă SUA vor renunța la rolul de Comandant Suprem Aliat al NATO în Europa (SACEUR), pe care l-a deținut la cârma alianței timp de 75 de ani, de pe vremea președintelui Dwight Eisenhower, dezvăluie NBC, citând doi oficiali americani familiarizați cu situația.
Pe data de 20 martie 2025, de la ora 16:00, Sala de Consiliu a Facultății de Sociologie și Asistență Socială va găzdui lansarea volumului „Lumea care nu mai vrea să aleagă. Asia Centrală și Caucaz – Realpolitik, societate și securitate", apărut la Editura Tritonic.
Thales va integra o suită de sonare de înaltă performanță pe viitoarele submarine din clasa Orka ale Olandei, care vor fi produse în cadrul programului RNSC (Replacement Netherlands Submarine Capability). Primele două dintre cele patru submarine ar urma să fie livrate până în 2034.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Ministerele apărării din Estonia, Lituania, Letonia și Polonia au anunțat împreună că recomandă retragerea din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal, din cauza deteriorării situației de securitate cauzată de Rusia.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să organizeze o întâlnire cu omologul său american Donald Trump la Casa Albă, posibil până la sfârșitul lunii aprilie, a anunțat marți Bloomberg News, citând oficiali turci familiarizați cu această chestiune, relatează Agerpres și Reuters.
Luni, s-a desfășurat la Bruxelles o nouă reuniune a miniștilor de externe ai UE. Prezent la Consiliul Afaceri Externe, șeful diplomației ropmâne, Emil Hurezeanu, a insistat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și pe avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Casa Albă l-a criticat luni pe europarlamentarul francez Raphaël Glucksmann, care le-a cerut americanilor să "dea înapoi Statuia Libertăţii", afirmând că "datorită Statelor Unite francezii nu vorbesc germană", eseistul răspunzând printr-o declaraţie adresată poporului american, scrie Agerpres și AFP.
Procuratura lituaniană a informat că responsabilii pentru incendierea magazinului IKEA din Vilnius sunt, de asemenea, responsabili și pentru incendierea unor spații comerciale din Polonia.
Ambasada Ucrainei în România a emis o declarație fermă în care condamnă poziția senatoarei Diana Șoșoacă, care, printr-o recentă scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin, pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei și sugerează revendicarea unor teritorii.
Implementarea submarinelor din clasa Virginia în Marina australiană, prin parteneriatul AUKUS, reprezintă un pas strategic major atât pentru Australia, cât și pentru aliații săi, Statele Unite și Marea Britanie.
Un număr de regiuni rusești au suferit un atac masiv al dronelor ucrainene duminică seara. Primul val a venit cu puțin timp înainte de ora 18.30 și a durat o jumătate de oră, următoarea lovitură a venit la 20.25 și a fost semnificativ mai lungă, a durat aproape două ore.
Guvernul SUA pune capăt finanțării pentru Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL), care are sediul la Praga. Postul a confirmat informațiile Reuters și ale altor mass-media. Acest lucru este legat de decizia de vineri (14.03.2025) a președintelui american, Donald Trump, de a reduce Agenția Statelor Unite pentru Media Globală (USAGM) la minimul legal.
Armata ucraineană a lansat cu succes racheta antinavă avansată Neptun, a anunţat sâmbătă preşedintele Volodimir Zelenski. E vorba de o versiune care atinge 1.000 de kilometri.
Peste 100.000 de manifestanți au venit sâmbătă la Belgrad pentru a-și exprima 'nemulțumirea după ani de dictatură și corupție', în cadrul unui miting condus de studenți care promite să fie unul dintre cele mai mari din istoria recentă a Serbiei, transmit Agerpres și France Presse.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
Forțele Armate americane au desfășurat, recent, cele mai avansate avioane de luptă ale sale în Orientul Mijlociu, în timp ce continuă să lovească rebelii Houthi din Yemen, o grupare teroristă susținută de Iran care atacă nave comerciale în Marea Roșie, potrivit mai multor colaboratori ai Congresului.
Pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene Bulgare au marcat un moment istoric odată cu sosirea primului avion de vânătoare F-16 Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american, la Baza Aeriană Graf Ignatievo. Avionul a fost fabricat în SUA.
Ministerul danez al Apărării a făcut furori cu anunțul său din 30 martie referitor la un plan naval ambițios care vizează achiziționarea a cel puțin 26 de nave noi și trasează planuri pe termen scurt și lung pentru achizițiile, capacitățile și obiectivele strategice ale Royal Danish Navy și ale Naval Home Guard.
Trupele ruse au intrat joi (03.04.2025) în lupte grele cu forțele ucrainene în regiunea Kursk din vestul Rusiei, în încercarea de a le împinge afară din ultima parte a teritoriului ocupat pe teritoriul suveran al Rusiei, au declarat bloggeri de război citați de Reuters.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 04 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și noul ambasador al administrației Trump la NATO încearcă să reasigure aliații precauți ai NATO cu privire la angajamentul SUA față de alianță. Rubio a criticat joi „isteria și hiperbola” din mass-media cu privire la intențiile președintelui Donald Trump, în ciuda semnalelor persistente de la Washington că NATO, așa cum a existat timp de 75 de ani, ar putea să nu mai fie relevantă.
Inițiativa cehă privind muniția destinată Ucrainei a atras resurse financiare suplimentare din Canada, Norvegia, Danemarca și Țările de Jos. Astfel, livrările de muniție de artilerie vor putea continua cel puțin până în luna septembrie, a declarat astăzi (03.04.2025) ministrul de externe ceh, Jan Lipavský, la sediul NATO din Bruxelles, unde începe o întâlnire de două zile a șefilor diplomațiilor din țările membre ale alianței.
Inspectorul general al Departamentului Apărării va ancheta asupra utilizării de către şeful său, Pete Hegseth, a aplicaţiei de mesagerie criptată Signal, după încălcarea securităţii în ceea ce priveşte atacurile americane asupra rebelilor houthi din Yemen, potrivit unei note publicate joi, notează Agerpres și AFP.
În cazul unui atac asupra Poloniei, după aproximativ o lună, armata poloneză și-ar putea pierde capacitatea de a desfășura operațiuni, a apreciat generalul polonez Leon Komornicki. Într-un interviu acordat RMF FM, fostul adjunct al șefului Statului Major General a avertizat, de asemenea, cu privire la o criză la nivelul Alianței Nord-Atlantice. ,,Rușii vor testa NATO prin atacarea țărilor baltice. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă la începutul anului viitor”, a prezis el.
Forțele Aeriene ale SUA își accelerează planurile de a utiliza inteligența artificială (AI) în spațiul aerian, utilizarea unor sisteme autonome fiind următorul front al războiului modern. Proiectul VENOM al U.S. Air Force își propune să dezvolte un singur software bazat pe inteligență artificială care ar putea fi utilizat pe o varietate de aeronave actuale și viitoare, în loc să investească în mai multe programe individuale pentru sisteme de zbor fără pilot pe anumite aeronave.
Potrivit informațiilor publicate de CNN World pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au desfășurat deja șase bombardiere stealth B-2 Spirit, un avion de transport militar C-17 și mai multe avioane cisternă de realimentare KC-135 la Diego Garcia, o bază insulară îndepărtată din Oceanul Indian care a servit din punct de vedere istoric drept punct-cheie de lansare pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Cine și-ar fi imaginat la Moscova, în dimineața zilei de 24 februarie 2022, când blitzkriegul rus împotriva Ucrainei trebuia să se termine în trei zile prin schimbarea conducerii politice și readucerea Ucrainei în sfera rusă de influență, că acțiunea Armatei Ruse va trezi din somn o putere economică și militară ca Germania, decenii la rând „adormită” după cataclismul cauzat de nemți împreună cu sovietici în 1939.
În urma anunțului de noi tarife de către SUA, care vor afecta și țările europene, diplomația ungară a criticat Uniunea Europeană.
Consilierul pentru securitate națională și echipa au împărtășit „informații sensibile” în chat-urile de grup din aplicație, spun sursele Politico.
Guvernul ungar a anunțat joi că a decis să se retragă din acordul privind Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru care CPI a emis un mandat de arestare, a sosit în țară pentru o vizită de stat.
Finlanda îngroașă rândul țărilor care împart granița cu Rusia și care au anunțat un plan de retragere din Tratatul care interzice minele antipersonal. Practic, după retragerea balticilor și a Poloniei, Norvegia a rămas singurul stat NATO vecin cu Rusia care încă nu s-a retras din Tratat.
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.
Secretarul de stat Marco Rubio este la Bruxelles, Belgia, în perioada 2-4 aprilie. Washingtonul își reafirmă angajamentul pentru Europa, dar în același timp, pentru prima dată, SUA nu vor participa săptămâna viitoare la formatul Ramstein pentru Ucraina.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținut o declarație de presă (joi, 3 aprilie), la ora 6 dimineața (ora României), din Samarkand, Uzbekistan, în urma anunțului cu privire la noi tarife globale anunțate de Statele Unite.
Ministerul ucrainean al Apărării se pregătește să desfășoare 15.000 de sisteme robotizate în luptă în acest an. Locul lor va fi în primul rând pe prima linie.
Donald Trump şi-a lansat miercuri războiul comercial total, anunţând ceea ce el a numit "tarife reciproce" la nivel mondial, cu scopul de a face "să renască" industria americană şi a pune capăt "jefuirii" Statelor Unite, transmit Agerpres, Reuters şi AFP.
Un bombardier rus cu rază lungă de acțiune Tupolev Tu-22M3 s-a prăbușit în regiunea Irkutsk din Rusia la 2 aprilie 2025, ceea ce a determinat o operațiune imediată de căutare și salvare.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr a participat în zilele de 2 și 3 aprilie, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din țările membre ale Uniunii Europene, care a avut loc la Varșovia, în Polonia.
Ambasadorul ucrainean în Polonia, Vasyl Bodnar, a stârnit indignare declarând că țările care nu își trimit trupele în Ucraina ca parte a unei „misiuni de menținere a stabilității” nu vor putea lua parte la reconstrucția postbelică a țării.
Canada și Australia manifestă din nou interes pentru participarea la Global Combat Air Programme (GCAP), o inițiativă trilaterală între Regatul Unit, Japonia și Italia pentru dezvoltarea unui avion de luptă multirol de generația a VI-a până în 2035. Declarațiile recente ale oficialilor din domeniul apărării și ale factorilor de decizie politică din cele două țări indică faptul că discuțiile, deși încă preliminare, încep să prindă contur.
O imagine cu un sistem american de rachete M901 Patriot, instalat pe un camion ucrainean KrAZ-260, a apărut pe platforma X, se arată pe site-ul Bulgarian Military. Este o fotografie rară care „arată ingeniozitate și adaptabilitate” din partea ucrainenilor.
Olanda e una din cele mai implicate țări europene atât în sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse, cât și în întărirea Flancului Estic și implicit dezvoltarea Armatei României. Iar acest lucru e confirmat, dacă mai era cazul, de transferul către România a cel puțin 18 avioane de luptă F-16. Cu alte cuvinte primim avioane care ar putea forma o nouă escadrilă iar obiectivul Olandei e de a întări capacitățile Forțelor Aeriene Române, precum și continuarea pregătirii în țara noastră a piloților ucraineni de F-16.
Alte două avioane de vânătoare F-16 C/D Block 70 aparținând Forțelor Aeriene ale Republicii Slovace au aterizat miercuri, pe 02.04.2025, pe aeroportul militar din Kuchyňa de lângă Malacky. În acest fel, Slovacia dispune deja de cinci din cele 14 avioane de acest tip comandate la compania americană Lockheed Martin.
Trezirea industriei militare europene nu e pe placul administrației Trump, care,în ultimele săptămâni, a transmis numeroase mesaje către oficialii europeni.
Ca parte a unei acțiuni militare majore, Statele Unite au prelungit desfășurarea USS Harry S. Truman în Orientul Mijlociu și au trimis USS Carl Vinson în regiune. Această escaladare vine în contextul în care Washingtonul urmărește să contracareze posibilele amenințări din partea Iranului și să sprijine operațiunile militare în curs împotriva rebelilor din Yemen.
Ministrul Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României privind posibilitatea ca militari activi, aflați în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo.