Premierul britanic Keir Starmer este gata să trimită trupe britanice în Ucraina pentru a asigura respectarea acordurilor de pace.
Din perspectiva României și a resurselor pe care România le deține în Marea Neagră, importanța strategică a Mării Negre e colosală. Subiectul a fost abordat de DefenseRomania, într-un dialog cu prof. Daniel Fîță, președintele Centrului European STUDII STRATEGICE DE SECURITATE ENERGETICĂ (CE-SSSE).
În ceea ce privește securitatea energetică și posibilitatea ca țara noastră să devină un furnizor de energie în regiune, datorită resurselor uriașe de care dispune, un factor esențial în vor juca decidenții politici, inclusiv prin asigurarea securității la nivel regional și NATO. Expertul Daniel Fîță e de părere că asigurarea și creșterea securității energetice naționale, europene și NATO pot fi consolidate inclusiv prin înființarea Colegiului European de Securitate Energetică, a Autorității Naționale de Securitate Energetică, aflată direct în subordinea Președintelui României și Consiliului Suprem de Apărare al Țării, a unui Centru de Coordonare a Securității Energetice și înființarea de calificării profesionale.
Redăm integral interviul acordat publicației noastre de către președintele CE – SSSE, Șef lucr.dr.ing. DANIEL N. FÎȚĂ, Universitatea din Petroșani.
I. DefenseRomania: Ce reprezintă think tank-ul CE – SSSE și pe ce considerente v-ați înființat?
Daniel Fîță: CE – SSSE reprezintă un think tank european născut din inițiativa unui grup de reprezentanți ai mediului universitar și de cercetare, mediului de afaceri, instituțiilor publice și societății civile cu activitate sau preocupări în domeniul securității și ingineriei energetice.
CE – SSSE a apărut din următoarele considerente:
* apariția tot mai frecventă a cazurilor de terorism energetic – black-out la nivel local, regional, național, european și global (ieșirea totală din funcțiune a unor subsisteme energetice sau a întregului Sistem Energetic European), precum și reziliența acestuia;
* folosirea energiei (în toate aspectele și dimensiunile ei) ca posibilă armă energetică sau instrument de presiune în scop de profitabilitate sau șantaj pe tot mapamondul;
* anumite infrastructuri critice energetice pot fi telecomandate de la mare distanță prin atacuri cibernetice sau pot fi ținta unor atacuri teroriste;
* vulnerabilitatea infrastructurilor critice duce la nealimentarea cu energie a consumatorilor și la declanșarea unor crize naționale și europene, prin faptul că toate sectoarele economiei depind de energie;
* crizele declanșate generează stările de dezechilibre societale și concomitent aduc daune extreme asupra securității naționale și europene, precum și asupra siguranței și bunăstării cetățeanului.
În acest context, Sistemul Energetic European, prin celelalte subsisteme aferente (resurse, rezerve și înmagazinare energetică, petrol, gaze naturale, minier, nuclear, energie electrică), devine obiectiv strategic de importanță europeană prin faptul că este un generator de infrastructuri critice europene și NATO și asigură accesul populației și societăților la energie.
II. DefenseRomania: Vorbim de cel mai important Think Tank din România care se axează pe studii strategice de securitate energetică; Care este misiunea voastră și ce obiective v-ați trasat?
Foto: Centrul European - Studii Strategice de Securitate Energetică
Daniel Fîță: Misiunea CE – SSSE este de a construi un viitor energetic sigur, sustenabil și rezilient pentru toți cetățenii Europei prin recomandări de politică publică națională și europeană, desfășurarea de cercetări fundamentale și aplicative, furnizarea de programe de instruire și formare, organizarea de evenimente și oferirea unei platforme de excelență pentru dialog și diseminare.
CE – SSSE se dedică consolidării și promovării securității energetice europene printr-o abordare integrată care îmbină politica inclusivă, cercetarea inovativă, cooperarea interdisciplinară, multidisciplinară, transdisciplinară și educația activă. CE – SSSE își imaginează o Europă unde securitatea energetică este garantată pentru fiecare cetățean, o Europă unde interdependența energetică generează solidaritate, inovație și prosperitate durabilă, o Europă în care tehnologiile sustenabile și cooperarea transfrontalieră alimentează progresul și prosperitatea comunităților noastre.
CE – SSSE își propune să fie catalizatorul acestor transformări, pentru un viitor în care energia nu doar luminează căminele noastre, ci și înlătură negura incertitudinilor și neîncrederii între oameni, guverne și națiuni.
Obiectivul CE – SSSE este să devină cel mai important pilon de cunoaștere și expertiză științifică europeană, prin elaborarea de studii strategice de securitate energetică pentru NATO, UE, Președintele României, Guvernului României și tuturor structurilor naționale cu atribuții de asigurare a securității energetice.
III. DefenseRomania: Ce reprezintă securitatea energetică din perspectiva CE – SSSE?
Daniel Fîță: CE – SSSE consideră că securitatea energetică reprezintă o componentă vitală a securității naționale și internaționale în actualul context geopolitic, geoeconomic și tehnologic global, care asigură stabilitatea, prosperitatea și dezvoltarea durabilă a societății moderne, fiind un pilon central al unei economii reziliente și competitive.
Securitatea energetică presupune nu numai garantarea accesului continuu la resursele de energie, dar și diversificarea surselor, reducerea dependențelor geopolitice și promovarea tehnologiilor sustenabile. Securitatea energetică reprezintă mai mult decât accesul la sursele de aprovizionare cu energie, este un ecosistem holistic complex de politici, strategii și tehnologii care asigură un viitor mai sigur și prosper pentru omenire.
Relațiile diplomatice, comerțul, drepturile omului și mediul sunt interconectate și influențează direct securitatea energetică, care necesită o colaborare fără precedent între guverne, industrie, cercetători și societatea civilă. CE – SSSE își propune să aibă un rol crucial în modelarea politicilor, direcționarea educației și cercetării și informarea publicului despre provocările și oportunitățile din domeniul securității energetice.
IV. DefenseRomania: După invadarea Ucrainei lucrurile au luat o turnură diferită în Europa în domeniul energetic prin ruperea brutală de gazul rusesc. Ce credeți că reprezintă în acest moment securitatea energetică pentru Uniunea Europeană?
Foto: Centrul European - Studii Strategice de Securitate Energetică
Daniel Fîță: Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă a schimbat total poziția și politica UE față de energia provenită din est prin intermediul unor conducte magistrale de gaze naturale, lucru care a necesitat o altă abordare și orientare, prin faptul că energia a fost folosită ca armă energetică pentru unele state europene, fapt ce a generat creșterea intempestivă a energiei și implicit criza energetică la nivel global.
Nivelul de securitate energetică al Uniunii Europene este dat de capacitatea de a agrega resursele la nivel intern și de a câștiga și a-și menține accesul la resursele economice externe, iar orice întrerupere mai îndelungată a alimentării cu energie are efect negativ asupra creșterii economice, stabilității politice și bunăstării cetățenilor europeni. Securitatea energetică joacă un rol foarte important în securitatea economică a UE, din acest motiv ele trebuie privite în cel mai serios mod, iar neacordarea importanței securității energetice poate genera daune catastrofale cu efect de insecuritate și instabilitate, periclitând starea de bunăstare a UE. Pentru a avea o Uniune Europeană securizată energetic, trebuie să existe următoarele premise:
*explorarea și exploatarea tuturor zăcămintelor de hidrocarburi de la Marea Neagră, prin intermediul unor companii naționale pe cât posibil;
*orientarea către energia regenerabilă, stocarea și eficientizarea ei;
*promovarea culturii de raționalizare a energiei;
*existența, accesibilitatea și asigurarea (re)surselor finite de materii prime (petrol, gaze naturale, cărbune, hidrocarburi, uraniu, etc.) și regenerabile, suficiente și disponibile;
*acorduri internaționale comerciale clare și stabile privind accesul la aceste (re)surse finite de materii prime din import;
*stabilitatea prețurilor acestor (re)surse finite de materii prime;
*controlul rutelor de transport și distribuție și al alternativelor (re)surselor finite de materii prime;
*siguranța și securitatea transformării acestor (re)surse finite de materii prime în energie electrică;
acorduri comerciale clare și stabile privind schimbul comercial de energie electrică cu țările din Uniunea Europeană și externe;
*stabilitatea prețului energiei electrice;
*controlul rutelor de transport și distribuție al energiei electrice;
*accesibilitatea fiecărui consumator (casnic/industrial) la energia electrică;
*stoparea și eliminarea accidentelor de muncă și incidentelor tehnice din diferite cauze.
Securitatea energetică în cadrul Uniunii Europene trebuie să reprezintă o prioritate strategică, având în vedere dependența crescută de importurile de energie și nevoia de diversificare a surselor și resurselor energetice. Acesta este un domeniu esențial pentru asigurarea securității comune, consolidând poziția UE pe scena geopolitică și reconfirmând angajamentul său față de autonomia și interdependența energetică în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.
V. DefenseRomania: România dispune de resurse importante la Marea Neagră, având posibilitatea să devină un furnizor energetic pentru Europa de Est. Desigur, acest lucru intră în contradicție cu interesele Federației Ruse, în contextul în care Moscova ar avea un competitor. Însă credeți că poate România deveni un jucător energetic în regiune, inclusiv cu un rol determinant pentru Republica Moldova și Ucraina?
Daniel Fîță: Deoarece România deține resurse bogate de hidrocarburi la Marea Neagră, desigur că poate deveni furnizor regional de securitate energetică dar cu condiția să avem politici clare, coerente, transparente și benefice interesului național.
Foto: NSC
Pentru a avea securitate energetică extinsă, trebuie să continuăm și să creștem producția energiei electrice din surse regenerabile de energie dar și să păstrăm ca back-up, producerea din surse neregenerabile de energie (cărbune și gaze naturale), în contextul prevenirii unor crize energetice (black-out). Trebuie să investim masiv în realizarea de infrastructuri critice energetice noi sau să retehnologizăm cele existente și să stocăm energia electrică care are rol de acoperire a consumului intern în orele de vârf și de control al pieței de energie.
După cum se cunoaște Ucraina și Republica Moldova au fost conectate la sistemul energetic rusesc IPS/UPS (sistem atipic de tensiuni foarte și ultra înalte de transport față de sistemul european), dar o dată cu începerea războiului dintre Federația Rusă și Ucraina, sistemele energetice din Ucraina și Republica Moldova s-au conectat la sistemul european ENTSO-E, prin intermediul rețelelor noastre electrice, din cadrul Sistemului Energetic Național, prin intermediul Rețelei Electrice de Transport.
VI. DefenseRomania: S-a vorbit din februarie 2022 tot mai des de reziliență, inclusiv energetică. Azi, componenta energetică e strâns legată de cea militară. În contextul unor resurse uriașe de care dispunem, are România și o viziune strategică energetică și ce ne-ar lipsi în acest sens?
Daniel Fîță: Se știe foarte bine că reziliența a devenit un factor hotărâtor în toate analizele de securitate extinsă a statelor moderne, de aceea statul român trebuie să creeze pârghii de acțiune către un sistem energetic sigur, securizat și mai ales rezilient, desigur cu o viziune națională, pragmatică și proactivă.
Desigur că România deține Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, elaborată de Ministerul Energiei, care este o strategie bună cu condiția ca ea să fie corect implementată și cuantificată care generează stabilitate și siguranță energetică. CE – SSSE poate deveni un partener de încredere pentru Ministerul Energiei, găsind împreună căi și mijloace de comunicare care converg către securitate energetică și implicit națională.
VII. DefenseRomania Aveți ceva propuneri pentru decidenții noștri privind asigurarea unei securități energetice la nivel național, regional sau NATO?
Daniel Fîță: CE – SSSE vine în interesul cetățeanului și bineînțeles a statului privind asigurarea și creșterea securității energetice naționale, europene și NATO, prin următoarele propuneri necesare și pragmatice:
*înființarea Colegiului European de Securitate Energetică, care vine în context occidental având ca sursă de inspirație instituții de învățământ superior europene și internaționale similare din țări membre UE/NATO și instituții de învățământ superior din România, precum: Colegiul European de Securitate și Apărare / European Security and Defence College, din cadrul Uniunii Europene; Colegiul European de Informații / Intelligence College in Europe, din cadrul Uniunii Europene; Colegiul Național de Apărare, din cadrul Universității Naționale de Apărare "Carol I"; Colegiul Național de Informații, din cadrul Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul" și Colegiul Național de Afaceri Interne, din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", conform creșterii calității sistemului de învățământ prin formarea continuă a resursei umane specializate pe domeniul energetic, punctului II.6. din Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, elaborată de Ministerul Energiei;
*înființarea Autorității Naționale de Securitate Energetică, aflată direct în subordinea Președintelui României și Consiliului Suprem de Apărare al Țării, care să concentreze, monitorizeze, gestioneze și controleze tot lanțul energetic național, creând factori de stabilitate, siguranță, securitate și confort celui mai important și strategic sector industrial din România și pentru a putea face față oricând unor situații speciale de pandemie, criză sau de război;
*înființarea calificării profesionale (standard ocupațional) de Ofițer de Securitate Energetică, la Autoritatea Națională de Calificări;
*înființarea Centrului de Coordonare a Securității Energetice, în cadrul unei autorități a statului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Premierul britanic Keir Starmer este gata să trimită trupe britanice în Ucraina pentru a asigura respectarea acordurilor de pace.
Rusia a efectuat duminică spre luni noi atacuri aeriene ci drone Shahed asupra Ucrainei, inclusiv în zonele din apropierea frontierei cu România.
Ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a continuat, duminică, 16 februarie, seria de întâlniri si discuții cu omologi si reprezentanți ai statelor si organizațiilor prezente în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.
Europa are nevoie de un trimis special în Ucraina pentru a garanta un rol semnificativ al UE în orice negocieri ale procesului de pace.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
SUA au finalizat dislocarea bombardierelor strategice B-52H în Europa, iar patru aeronave de acest tip vor participa în perioada următoare la misiunea BTF 25-2.
Zelenski a îndemnat oficialii eurpeni la înfiinţarea de "forţe armate ale Europei" şi atenţionează că Rusia ar putea escalada conflictul, mai ales în condițiile în care angajamentul Washingtonului pentru securitatea continentului european slăbeşte.
Franța a convenit cu aliații săi organizarea unui summit informal al liderilor europeni - inclusiv a premierului britanic, Keir Starmer - pentru a discuta despre Ucraina, a declarat sâmbătă un oficial al președinției franceze. Patru diplomați europeni au declarat pentru Reuters că întâlnirea va avea loc luni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea unei delegații a Congresului SUA de a semna un memorandum prin care Statele Unite ar primi 50% din toate rezervele minerale din Ucraina.
Cu aceste noi intrări, proiectul numără acum 23 de țări, o altă creștere față de cele 15 inițiale care au început programul în octombrie 2022.
Armin Papperger arată că este de neclintit în privința planurilor pentru Ucraina. Nu contează dacă va fi război sau pace, Rheinmetall va fi acolo, a spus el, transmițând un mesaj de solidaritate cu națiunea ucraineană și inspirând în același timp liderii europeni.
Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), cu sediul la Londra, a semnalat faptul că, în anul 2024, ca răspuns la creșterea percepțiilor amenințărilor, cheltuielile globale de apărare au crescut la 2,46 trilioane de dolari. Țările din Asia, Orientul Mijlociu și Africa de Nord și Europa au înregistrat creșteri bugetare majore, deși apelul recent al președintelui Trump pentru o cheltuială minimă de 5% din PIB în rândul membrilor NATO rămâne nefezabil pentru majoritatea țărilor.
Forțele aliate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au pregătit un nou model de desfășurare rapidă în Europa de Est, fără ajutorul Statelor Unite. Ei îl testează ca parte a exercițiului de șase săptămâni Steadfast Dart 2025, relatează agenția AP.
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, asigură partenerii europeni şi aliaţii NATO că ţara noastră rămâne un aliat de încredere, ferm angajat faţă de o Uniune Europeană coezivă, de o Alianţă euro-atlantică mai puternică şi de un parteneriat transatlantic solid.
Peste 2.000 de tablouri și ceasuri de lux în valoare de 60.000 de euro au fost găsite de procurorii anticorupție în urma perchezițiilor efectuate, vineri, într-un dosar în care ar fi vizat comandantul Logisticii Armatei Române, generalul Cătălin Ștefăniță Zisu.
Vicepreședintele american J.D. Vance a criticat răspunsul României la interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din noiembrie.
De când Rusia a invadat Ucraina la începutul lui 2022, Orban a fost un critic vocal al poziției UE privind sancțiunile împotriva Moscovei.
Președintele interimar Ilie Bolojan a semnat un decret prin care îl numește pe diplomatul Cristian Diaconescu în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Totodată, acesta din urmă ca conduce și Cancelaria Prezidențială.
Răspunsul Comisiei Europene critică măsura SUA de a crește taxele vamale la importurile de oțel și aluminiu și o consideră o abordare greșită.
Portavionul american USS Harry S. Truman (CVN 75) a fost implicat într-o coliziune cu cargoul Besiktas-M, în timp ce efectua manevre în Marea Mediterană, în apropierea orașului-port egiptean Port Said, după cum a informat Flota a șasea a Marinei SUA.
Președinții ambelor țări în conflict vor participa la discuții pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, a confirmat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, la o conferință de presă la Bruxelles.
Președinele interimar al României, Ilie Bolojan, a atransmis primul său mesaj de la preluarea funcției de președinte.
Potrivit informațiilor ucrainene, Federația Rusă intenționează să antreneze în acest an aproximativ 150.000 de militari suplimentari pe teritoriul Belarusului.
Reputata publicație poloneză Defence 24 va organiza în perioada 6-7 mai 2025 conferința Defence24 DAYS 2025, cea mai mare din regiunea Europei Centrale și de Est axată pe apărare și securitate. DefenseRomania va fi partener media al conferinței, unde publicația noastră va fi prezentă.
Statele Unite au eliberat din închisoare un cetățean rus, ca parte a unui schimb pentru americanul Mark Fogel, care a fost eliberat dintr-o închisoare rusă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că rusul eliberat se va întoarce acasă în zilele următoare, moment în care, a spus el, Moscova îi va face public numele. Potrivit unui oficial anonim al administrației americane, persoana eliberată este Alexander Vinnik, condamnat pentru infracțiuni cibernetice.
Rusia ar putea ataca state NATO în decurs de doi ani, a avertizat serviciul de informații al Ministerului danez al Apărării, în raportul său anual. Mai mult, armata rusă ar putea forța un conflict ”cu o țară cu care se învecinează” (probabil stat non-NATO) chiar și la aproximativ 6 luni de la oprirea războiului din Ucraina.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că o revenire la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist și că administrația Trump nu vede aderarea la Kiev la NATO ca parte a unei soluții la războiul declanșat de invazia Rusiei.
Ambasadorul Republicii Coreea la Bucureşti, Excelența Sa Rim Kap-soo a fost decorat cu înaltul Ordin Național „Serviciu Credincios” în grad de Mare Cruce.
România dezvoltă relații economice și strategice tot mai strânse cu Asia de Sud-Est, având investiții sud-coreene și japoneze, cooperare militară cu Coreea de Sud și dialog politic cu Japonia.
Curtea Constituţională a constatat, marţi, vacantarea funcţiei de preşedinte al României şi a stabilit ca Ilie Bolojan, preşedinte al Senatului, să preia din 12 februarie interimatul la Palatul Cotroceni. Mandatul lui Ilie Bolojan începe de la ora 00:00, 12 februarie 2025.
Ca urmare a răcirii relațiilor dintre SUA și Ucraina, cauzate de incidentele recente de la Casa Albă dintre Volodimir Zelenski și conducerea americană, respectiv președintele Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance, Franța încearcă să se impună ca unul dintre liderii mondiali în problema conflictului ucrainean.
În ediția din 02.03.2025, revista americană Forbes a semnalat faptul că cele mai mari arme din dotarea armatei ucrainene, respectiv obuzierele grele 2S7 Pion se confruntă cu deficite grave de muniție, cu calibrul de 203 milimetri.
Ambasada Ucrainei în România își exprimă recunoștința faţă de reacția românilor la evenimentele internaționale care au readus în prim-plan lupta poporului ucrainean. Ucraina, mai mult decât oricine, își dorește o pace echitabilă și durabilă, susținută de garanții de securitate de încredere.
Taurus Systems, un joint venture creat între MBDA Germania și Saab (Suedia) a primit un contract în valoare de 160 milioane USD pentru modernizarea și întreținerea sistemului de rachete de croazieră Taurus Kepd 350.
Rusia intenționează să lanseze cel puțin 500 de drone pentru fiecare atac aerian împotriva Ucrainei, a declarat Vadim Skibitskîi, șeful adjunct al Agenției ucrainene de Informații Militare (GUR), într-un interviu acordat RBC Ucraina publicat la 3 martie.
Într-o mișcare fără precedent, menită să descurajeze Rusia și să întărească unitatea în Europa, Franța intenționează să permită dislocarea armelor sale nucleare pe teritoriul altor țări aliate.
Ungaria a respins un proiect de document privind sprijinul pentru Ucraina la o întâlnire a ambasadorilor Uniunii Europene din 28 februarie.
Zgomotul asurzitor al senilelor tancurilor, cândva sunetul războiului mecanizat, răsună acum cu o notă de incertitudine. Atât în grupurile de reflecție militare, cât și pe câmpurile de luptă, o întrebare profundă domnește în aer: a ajuns epoca tancurilor la apusul ei?
Duminică, 2 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat un acord care permite Ucrainei să folosească 1,6 miliarde de lire sterline în finanțare pentru export pentru a cumpăra alte 5.000 de rachete de apărare aeriană.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Mike Waltz, a declarat că administrația președintelui american Donald Trump lucrează intens pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Într-un interviu acordat duminică CNN, Waltz a declarat că acordul va include garanții de securitate asumate de europeni și va necesita concesii teritoriale din partea Ucrainei. Oficialul american și-a exprimat încă o dată „dezamăgirea” față de poziția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia întâlnirii din Biroul Oval și față de faptul că nu a fost semnat un acord privind minereurile ucrainene.
Cine credea că putem spune „hop” înainte să sărim gardul s-a înșelat. Legile care oferă cadrul legislativ Armatei României pentru a angaja ținte aeriene, inclusiv drone, care violează constant spațiul aerian al țării noastre, au trecut în Parlament, dar au fost contestate la Curtea Constituțională a României (CCR) de trei formațiuni politice.
Portavionul american USS Carl Vinson, împreună cu grupul de luptă aferent - format din mai multe nave de luptă care îl însoțesc și îi sprijină operațiunile - au ajuns duminică în portul Busan din Coreea de Sud.
CDU și SPD, cele două partide care negociază formarea viitorului guvern din Germania au în vedere un vast plan de investiţii în apărare şi infrastructuri care ar putea ajunge la câteva sute de miliarde de euro, a informat Agerpres, citând Bild și AFP.
Ministerul polonez al Apărării Naționale a semnat un contract în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a prelua în leasing opt elicoptere de atac Boeing AH-64D Apache din Statele Unite, încă în acest an. Fapt ce arată cât se poate de clar că pentru Polonia elicopterele de atac sunt o prioritate.
Radu Hossu, corespondent de război cunoscut pentru implicarea sa activă în sprijinirea Ucrainei, a anunțat lansarea unei noi campanii de donații menite să ajute militarii ucraineni aflați în primele linii ale frontului. Campania vizează achiziționarea de echipamente non-letale pentru Regimentul Kraken, o unitate de elită ce luptă în zonele Chasiv Yar (Donbas), Kharkiv-Vovchansk și Zaporojie. De echipamente vor beneficia și românii care luptă sub comanda Armatei Ucrainei din deja cunoscuta Romanian Battlegroup "Getica".
Instrucțiunile secretarului american al Apărării sunt, aparent, parte a unui efort de a implica Rusia în negocieri despre război.
Franța și Regatul Unit propun o încetare parțială a focului de o lună între Ucraina și Rusia, care ar acoperi atacurile din aer, pe mare și asupra infrastructurii energetice. Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat acest lucru, spunând că o astfel de încetare a focului va dura o lună.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, afirmă că garanțiile de securitate care ar urma să fie acordate Ucrainei vor fi, de fapt, pentru ,,tot Flancul estic, de la Baltică până la Marea Neagră'', punctând însă că acestea nu vor putea fi asigurate fără un sprijinul Statelor Unite.
Acordul privind resursele minerale pe care președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski intenționau să îl semneze înaintea disputei de vineri nu este pe masă 'momentan', a declarat duminică secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, informează Agerpres și EFE.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, premierul polonez Donald Tusk, președintele interimar al României, Ilie Bolojan și alți înalți oficiali occidentali au sosit la un summit la Londra pentru a discuta despre sprijinul acordat Kievului, a relatat The Guardian pe 2 martie.
Industria rusă dă de înțeles că ar pregăti un mare contract pentru vânzarea unui avion de generația a 5-a, dar lasă misterios să se înțeleagă că ar putea fi chiar macheta Su-75 și nu Su-57. În orice caz, sunt date care arată că ar putea fi doar un bluf.
Regatul Unit, Franța, Ucraina și, posibil, alte țări vor elabora un plan de încetare a focului care va fi prezentat Statelor Unite, a declarat prim-ministrul britanic Keir Starmer într-un interviu acordat BBC pe 2 martie.
Versiunea inițială a muniţiei GLSDB folosea bomba convențională cu diametru mic GBU-39/B, care s-a dovedit nepotrivită în contextul mediului de luptă contemporan, dar versiunea actualizată încearcă să rezolve problema vulnerabilității ridicate la sistemele de bruiaj electronic.
Israelul încearcă în mod constant să convingă Statele Unite să mențină Siria ca o națiune fragilă, permițând în același timp Rusiei să își mențină prezența militară acolo. Un raport Reuters a dezvăluit că oficialii israelieni și-au exprimat aceste puncte de vedere în timpul întâlnirilor cu înalți oficiali americani la Washington în februarie și în discuțiile ulterioare cu membrii Congresului SUA în Israel. Într-o mișcare strategică care evidențiază geopolitica complexă a Orientului Mijlociu, Israelul ar fi încurajat Statele Unite să sprijine existența continuă a facilităților militare rusești în Siria pentru a contracara creșterea puterii Turciei în zonă.
Lituania și Ucraina au ajuns la un acord preliminar privind derularea producției comune de „arme strategice” în Lituania, potrivit Ministerului Apărării din Lituania.
Până la sfârșitul lunii februarie 2025, NASAMS (National Advanced Surface-to-Air Missile System) s-a dovedit a fi un sistem de apărare aeriană extrem de eficient pentru Ucraina, în special în interceptarea atacurilor cu rachete și drone rusești. Potrivit colonelului Per Steinar Troite, șeful departamentului de sprijin al Forțelor Aeriene Norvegiene pentru Ucraina, sistemele NASAMS desfășurate în această țară au atins o rată de eficacitate impresionantă de 94 %, o valoare care evidențiază capacitățile avansate ale acestui sistem de apărare aeriană în condiții reale de luptă.
Exercițiul Bamboo Eagle 25-1 a evidențiat abilitățile strategice ale bombardierului stealth B-2 Spirit, care este o componentă esențială a misiunilor de descurajare ale SUA. Această amplă activitate de antrenament, organizată de U.S. Air Force Warfare Center, a evaluat capacitățile B-2 alături de cele ale forțelor aeriene aliate de a funcționa în medii disputate și de a efectua lovituri de precizie. Construit pentru a evita sistemele avansate de apărare aeriană și pentru a lansa încărcături utile convenționale și nucleare pe distanțe foarte mari, B-2 a jucat un rol esențial în demonstrarea capacităților de desfășurare rapidă și de atac cu rază lungă de acțiune.
Biroul de Achiziții al Forțelor Armate Germane (BAAINBw) a însărcinat compania POLARIS Raumflugzeuge din Bremen să dezvolte un avion hipersonic complet reutilizabil, cu lansare orizontală și propulsie în două etape. Contractul include proiectarea, testarea în zbor a aeronavei de dimensiuni mari și opțiunea de producție, potrivit publicației germane Hartpunkt (27 februarie), specializată în probleme de apărare.
Armata SUA este pregătită să implementeze versiunea mobilă terestră a armei sale hipersonice cu rază lungă de acțiune (LRHW) într-o unitate operațională până la sfârșitul anului 2025, după cum se arată într-un raport recent al Congresului SUA, publicat la 27 februarie 2025. Acest lucru reprezintă un progres notabil în inițiativele de modernizare ale armatei americane și subliniază importanța tot mai mare a tehnologiei hipersonice în contextul dinamicii în schimbare a războiului contemporan. LRHW este o componentă a unei strategii mai ample menite să asigure că armata SUA își păstrează superioritatea tehnologică în fața rivalilor care își dezvoltă rapid propriile sisteme de rachete.
Una dintre evoluțiile neașteptate apărute în timpul războiului din Ucraina a fost influența limitată a forței aeriene ruse. Anticiparea că avioanele și bombardierele rusești vor deschide calea pentru forțele terestre - similar rolului puterii aeriene americane în cazul operației Desert Storm - nu s-a materializat. În schimb, rachetele antiaeriene ucrainene au ținut în frâu forțele aeriene ruse.
Aliații europeni își exprimă îngrijorarea cu privire la noul curs al Washingtonului. Schimbarea bruscă a priorităților de politică externă a Washingtonului arată că Statele Unite se apropie mai mult de Rusia, în timp ce se îndepărtează de aliații săi europeni. Acest lucru deschide noi oportunități pentru Beijing, dar, în același timp, un astfel de curs generează și anumite temeri pentru conducerea chineză.
În cadrul unei discuții cu oficiali mexicani, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a lansat un avertisment cu privire la o posibilă intervenție militară dacă guvernul mexican nu reușește să lupte împotriva cartelurilor de droguri. Informațiile au fost publicate de The Wall Street Journal.