Proiectul de buget pe care guvernul german este de așteptat să îl adopte miercuri, după lungi dispute din coaliție, include doar jumătate din suma alocată în 2024 pentru sprijinirea Ucrainei.
Din perspectiva României și a resurselor pe care România le deține în Marea Neagră, importanța strategică a Mării Negre e colosală. Subiectul a fost abordat de DefenseRomania, într-un dialog cu prof. Daniel Fîță, președintele Centrului European STUDII STRATEGICE DE SECURITATE ENERGETICĂ (CE-SSSE).
În ceea ce privește securitatea energetică și posibilitatea ca țara noastră să devină un furnizor de energie în regiune, datorită resurselor uriașe de care dispune, un factor esențial în vor juca decidenții politici, inclusiv prin asigurarea securității la nivel regional și NATO. Expertul Daniel Fîță e de părere că asigurarea și creșterea securității energetice naționale, europene și NATO pot fi consolidate inclusiv prin înființarea Colegiului European de Securitate Energetică, a Autorității Naționale de Securitate Energetică, aflată direct în subordinea Președintelui României și Consiliului Suprem de Apărare al Țării, a unui Centru de Coordonare a Securității Energetice și înființarea de calificării profesionale.
Redăm integral interviul acordat publicației noastre de către președintele CE – SSSE, Șef lucr.dr.ing. DANIEL N. FÎȚĂ, Universitatea din Petroșani.
I. DefenseRomania: Ce reprezintă think tank-ul CE – SSSE și pe ce considerente v-ați înființat?
Daniel Fîță: CE – SSSE reprezintă un think tank european născut din inițiativa unui grup de reprezentanți ai mediului universitar și de cercetare, mediului de afaceri, instituțiilor publice și societății civile cu activitate sau preocupări în domeniul securității și ingineriei energetice.
CE – SSSE a apărut din următoarele considerente:
* apariția tot mai frecventă a cazurilor de terorism energetic – black-out la nivel local, regional, național, european și global (ieșirea totală din funcțiune a unor subsisteme energetice sau a întregului Sistem Energetic European), precum și reziliența acestuia;
* folosirea energiei (în toate aspectele și dimensiunile ei) ca posibilă armă energetică sau instrument de presiune în scop de profitabilitate sau șantaj pe tot mapamondul;
* anumite infrastructuri critice energetice pot fi telecomandate de la mare distanță prin atacuri cibernetice sau pot fi ținta unor atacuri teroriste;
* vulnerabilitatea infrastructurilor critice duce la nealimentarea cu energie a consumatorilor și la declanșarea unor crize naționale și europene, prin faptul că toate sectoarele economiei depind de energie;
* crizele declanșate generează stările de dezechilibre societale și concomitent aduc daune extreme asupra securității naționale și europene, precum și asupra siguranței și bunăstării cetățeanului.
În acest context, Sistemul Energetic European, prin celelalte subsisteme aferente (resurse, rezerve și înmagazinare energetică, petrol, gaze naturale, minier, nuclear, energie electrică), devine obiectiv strategic de importanță europeană prin faptul că este un generator de infrastructuri critice europene și NATO și asigură accesul populației și societăților la energie.
II. DefenseRomania: Vorbim de cel mai important Think Tank din România care se axează pe studii strategice de securitate energetică; Care este misiunea voastră și ce obiective v-ați trasat?
Foto: Centrul European - Studii Strategice de Securitate Energetică
Daniel Fîță: Misiunea CE – SSSE este de a construi un viitor energetic sigur, sustenabil și rezilient pentru toți cetățenii Europei prin recomandări de politică publică națională și europeană, desfășurarea de cercetări fundamentale și aplicative, furnizarea de programe de instruire și formare, organizarea de evenimente și oferirea unei platforme de excelență pentru dialog și diseminare.
CE – SSSE se dedică consolidării și promovării securității energetice europene printr-o abordare integrată care îmbină politica inclusivă, cercetarea inovativă, cooperarea interdisciplinară, multidisciplinară, transdisciplinară și educația activă. CE – SSSE își imaginează o Europă unde securitatea energetică este garantată pentru fiecare cetățean, o Europă unde interdependența energetică generează solidaritate, inovație și prosperitate durabilă, o Europă în care tehnologiile sustenabile și cooperarea transfrontalieră alimentează progresul și prosperitatea comunităților noastre.
CE – SSSE își propune să fie catalizatorul acestor transformări, pentru un viitor în care energia nu doar luminează căminele noastre, ci și înlătură negura incertitudinilor și neîncrederii între oameni, guverne și națiuni.
Obiectivul CE – SSSE este să devină cel mai important pilon de cunoaștere și expertiză științifică europeană, prin elaborarea de studii strategice de securitate energetică pentru NATO, UE, Președintele României, Guvernului României și tuturor structurilor naționale cu atribuții de asigurare a securității energetice.
III. DefenseRomania: Ce reprezintă securitatea energetică din perspectiva CE – SSSE?
Daniel Fîță: CE – SSSE consideră că securitatea energetică reprezintă o componentă vitală a securității naționale și internaționale în actualul context geopolitic, geoeconomic și tehnologic global, care asigură stabilitatea, prosperitatea și dezvoltarea durabilă a societății moderne, fiind un pilon central al unei economii reziliente și competitive.
Securitatea energetică presupune nu numai garantarea accesului continuu la resursele de energie, dar și diversificarea surselor, reducerea dependențelor geopolitice și promovarea tehnologiilor sustenabile. Securitatea energetică reprezintă mai mult decât accesul la sursele de aprovizionare cu energie, este un ecosistem holistic complex de politici, strategii și tehnologii care asigură un viitor mai sigur și prosper pentru omenire.
Relațiile diplomatice, comerțul, drepturile omului și mediul sunt interconectate și influențează direct securitatea energetică, care necesită o colaborare fără precedent între guverne, industrie, cercetători și societatea civilă. CE – SSSE își propune să aibă un rol crucial în modelarea politicilor, direcționarea educației și cercetării și informarea publicului despre provocările și oportunitățile din domeniul securității energetice.
IV. DefenseRomania: După invadarea Ucrainei lucrurile au luat o turnură diferită în Europa în domeniul energetic prin ruperea brutală de gazul rusesc. Ce credeți că reprezintă în acest moment securitatea energetică pentru Uniunea Europeană?
Foto: Centrul European - Studii Strategice de Securitate Energetică
Daniel Fîță: Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă a schimbat total poziția și politica UE față de energia provenită din est prin intermediul unor conducte magistrale de gaze naturale, lucru care a necesitat o altă abordare și orientare, prin faptul că energia a fost folosită ca armă energetică pentru unele state europene, fapt ce a generat creșterea intempestivă a energiei și implicit criza energetică la nivel global.
Nivelul de securitate energetică al Uniunii Europene este dat de capacitatea de a agrega resursele la nivel intern și de a câștiga și a-și menține accesul la resursele economice externe, iar orice întrerupere mai îndelungată a alimentării cu energie are efect negativ asupra creșterii economice, stabilității politice și bunăstării cetățenilor europeni. Securitatea energetică joacă un rol foarte important în securitatea economică a UE, din acest motiv ele trebuie privite în cel mai serios mod, iar neacordarea importanței securității energetice poate genera daune catastrofale cu efect de insecuritate și instabilitate, periclitând starea de bunăstare a UE. Pentru a avea o Uniune Europeană securizată energetic, trebuie să existe următoarele premise:
*explorarea și exploatarea tuturor zăcămintelor de hidrocarburi de la Marea Neagră, prin intermediul unor companii naționale pe cât posibil;
*orientarea către energia regenerabilă, stocarea și eficientizarea ei;
*promovarea culturii de raționalizare a energiei;
*existența, accesibilitatea și asigurarea (re)surselor finite de materii prime (petrol, gaze naturale, cărbune, hidrocarburi, uraniu, etc.) și regenerabile, suficiente și disponibile;
*acorduri internaționale comerciale clare și stabile privind accesul la aceste (re)surse finite de materii prime din import;
*stabilitatea prețurilor acestor (re)surse finite de materii prime;
*controlul rutelor de transport și distribuție și al alternativelor (re)surselor finite de materii prime;
*siguranța și securitatea transformării acestor (re)surse finite de materii prime în energie electrică;
acorduri comerciale clare și stabile privind schimbul comercial de energie electrică cu țările din Uniunea Europeană și externe;
*stabilitatea prețului energiei electrice;
*controlul rutelor de transport și distribuție al energiei electrice;
*accesibilitatea fiecărui consumator (casnic/industrial) la energia electrică;
*stoparea și eliminarea accidentelor de muncă și incidentelor tehnice din diferite cauze.
Securitatea energetică în cadrul Uniunii Europene trebuie să reprezintă o prioritate strategică, având în vedere dependența crescută de importurile de energie și nevoia de diversificare a surselor și resurselor energetice. Acesta este un domeniu esențial pentru asigurarea securității comune, consolidând poziția UE pe scena geopolitică și reconfirmând angajamentul său față de autonomia și interdependența energetică în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.
V. DefenseRomania: România dispune de resurse importante la Marea Neagră, având posibilitatea să devină un furnizor energetic pentru Europa de Est. Desigur, acest lucru intră în contradicție cu interesele Federației Ruse, în contextul în care Moscova ar avea un competitor. Însă credeți că poate România deveni un jucător energetic în regiune, inclusiv cu un rol determinant pentru Republica Moldova și Ucraina?
Daniel Fîță: Deoarece România deține resurse bogate de hidrocarburi la Marea Neagră, desigur că poate deveni furnizor regional de securitate energetică dar cu condiția să avem politici clare, coerente, transparente și benefice interesului național.
Foto: NSC
Pentru a avea securitate energetică extinsă, trebuie să continuăm și să creștem producția energiei electrice din surse regenerabile de energie dar și să păstrăm ca back-up, producerea din surse neregenerabile de energie (cărbune și gaze naturale), în contextul prevenirii unor crize energetice (black-out). Trebuie să investim masiv în realizarea de infrastructuri critice energetice noi sau să retehnologizăm cele existente și să stocăm energia electrică care are rol de acoperire a consumului intern în orele de vârf și de control al pieței de energie.
După cum se cunoaște Ucraina și Republica Moldova au fost conectate la sistemul energetic rusesc IPS/UPS (sistem atipic de tensiuni foarte și ultra înalte de transport față de sistemul european), dar o dată cu începerea războiului dintre Federația Rusă și Ucraina, sistemele energetice din Ucraina și Republica Moldova s-au conectat la sistemul european ENTSO-E, prin intermediul rețelelor noastre electrice, din cadrul Sistemului Energetic Național, prin intermediul Rețelei Electrice de Transport.
VI. DefenseRomania: S-a vorbit din februarie 2022 tot mai des de reziliență, inclusiv energetică. Azi, componenta energetică e strâns legată de cea militară. În contextul unor resurse uriașe de care dispunem, are România și o viziune strategică energetică și ce ne-ar lipsi în acest sens?
Daniel Fîță: Se știe foarte bine că reziliența a devenit un factor hotărâtor în toate analizele de securitate extinsă a statelor moderne, de aceea statul român trebuie să creeze pârghii de acțiune către un sistem energetic sigur, securizat și mai ales rezilient, desigur cu o viziune națională, pragmatică și proactivă.
Desigur că România deține Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, elaborată de Ministerul Energiei, care este o strategie bună cu condiția ca ea să fie corect implementată și cuantificată care generează stabilitate și siguranță energetică. CE – SSSE poate deveni un partener de încredere pentru Ministerul Energiei, găsind împreună căi și mijloace de comunicare care converg către securitate energetică și implicit națională.
VII. DefenseRomania Aveți ceva propuneri pentru decidenții noștri privind asigurarea unei securități energetice la nivel național, regional sau NATO?
Daniel Fîță: CE – SSSE vine în interesul cetățeanului și bineînțeles a statului privind asigurarea și creșterea securității energetice naționale, europene și NATO, prin următoarele propuneri necesare și pragmatice:
*înființarea Colegiului European de Securitate Energetică, care vine în context occidental având ca sursă de inspirație instituții de învățământ superior europene și internaționale similare din țări membre UE/NATO și instituții de învățământ superior din România, precum: Colegiul European de Securitate și Apărare / European Security and Defence College, din cadrul Uniunii Europene; Colegiul European de Informații / Intelligence College in Europe, din cadrul Uniunii Europene; Colegiul Național de Apărare, din cadrul Universității Naționale de Apărare "Carol I"; Colegiul Național de Informații, din cadrul Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul" și Colegiul Național de Afaceri Interne, din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", conform creșterii calității sistemului de învățământ prin formarea continuă a resursei umane specializate pe domeniul energetic, punctului II.6. din Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, elaborată de Ministerul Energiei;
*înființarea Autorității Naționale de Securitate Energetică, aflată direct în subordinea Președintelui României și Consiliului Suprem de Apărare al Țării, care să concentreze, monitorizeze, gestioneze și controleze tot lanțul energetic național, creând factori de stabilitate, siguranță, securitate și confort celui mai important și strategic sector industrial din România și pentru a putea face față oricând unor situații speciale de pandemie, criză sau de război;
*înființarea calificării profesionale (standard ocupațional) de Ofițer de Securitate Energetică, la Autoritatea Națională de Calificări;
*înființarea Centrului de Coordonare a Securității Energetice, în cadrul unei autorități a statului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Proiectul de buget pe care guvernul german este de așteptat să îl adopte miercuri, după lungi dispute din coaliție, include doar jumătate din suma alocată în 2024 pentru sprijinirea Ucrainei.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sosit marți la New York pentru a participa la sesiunile Consiliului de Securitate al ONU din 16 și 17 iulie în timpul președinției Rusiei, care a început la 1 iulie.
La Centrul F-16 de la Baza Aeriană Fetești vor ajunge viitorii piloți de F-16 din statele NATO, dar și piloți ucraineni. Avioanele de aici nu vor merge în Ucraina, așa cum susține propaganda Moscovei.
Atacatorul care a tras în Donald Trump a tras de pe acoperișul clădirii în care se afla secția de poliție locală, scrie The New York Post. Eșecul total al măsurilor de securitate ajunge la poliție, adaugă ziarul.
Eurodeputaţii români Victor Negrescu (S&D), candidat pe lista PSD şi Nicolae Ştefănuţă (Verzi), candidat independent au fost aleşi marţi în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European.
O comisie bipartizană a Congresului SUA a cerut luni Casei Albe să dezvăluie detalii despre dacă Rusia împărtășește informații cu China despre cum să învingă armele americane folosite pe câmpul de luptă din Ucraina, arată Reuters.
Eurodeputata malteză Roberta Metsola, membră a Partidului Popular European, a fost aleasă marți președinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani și jumătate.
Alegerea lui Donald Trump pentru funcția de vicepreședinte în cazul în care va câștiga alegerile din 5 noiembrie îngrijorează Europa și mai ales Uacraina.
Profesorul Iulian Chifu, expert în securitate și relații internaționale, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate și fost consilier de stat al premierului Nicolae Ciucă, în cadrul unui interviu, a vorbit despre înzestrarea Armatei României, precum a atras atenția și despre importanța resetării industriei de apărare și atractivitatea - inclusiv financiară - a funcției militare.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer, recent întors de la summitul NATO, a anunțat marți o reexaminare a forțelor armate britanice, având ca obiectiv creșterea cheltuielilor de apărare la 2,5% din PIB, relatează Agerpres, care citează AFP.
Preşedintele american Joe Biden a declarat luni, într-un interviu pentru NBC, că a făcut o "greşeală" cerând "ţintirea" lui Donald Trump, cu câteva zile înainte de tentativa de asasinat asupra rivalului său republican, relatează Agerpres, care citează AFP.
Donald Trump și-a ales vicepreședintele cu care va candida la alegerile din 5 noiembrie din SUA.
Prim-ministrul eston Kaja Kallas a demisionat luni, 15 iulie, pentru a ocupa postul de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.
"Ar fi trebuit să fiu mort", a declarat fostul președinte american Donald Trump, după ce a supraviețuit unei tentative de asasinat pe care a descris-o drept "o experiență foarte suprarealistă", într-un interviu difuzat duminică de New York Post (NYT), informează Agerpres și AFP.
Slovenia a decis să achiziționeze noi sisteme de artilerie, sisteme de apărare antiaeriană și vehicule blindate, companiile militare franceze și finlandeze fiind așteptate să joace un rol major în planurile de achiziții ale țării, a anunțat Ministerul Apărării sloven.
Potrivit jurnaliştilor de la Politico, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE Josep Borrell urmează să programeze o altă întâlnire la aceleaşi dată, astfel încât miniştrii nu vor merge la evenimentul din Ungaria.
Președintele american Joe Biden a ordonat agenției responsabile cu protejarea președinților și foștilor președinți americani să reexamineze măsurile de securitate înainte de convenția preelectorală a Partidului Republican. De asemenea, el a cerut autorităților să investigheze amănunțit tentativa de asasinare a rivalului său Donald Trump și a îndemnat publicul să nu tragă concluzii pripite.
Focurile de armă trase in timpul unui miting de campanie electorala din SUA - parte a unei tentative de asasinare a fostului președinte american Donald Trump - pun un nou accent pe un peisaj deja tensionat al amenințărilor de securitate care i-a ținut în alertă pe oficialii de securitate națională din SUA timp de mai bine de trei ani. Primarul New York-ului, Eric Adams, a anunțat sâmbătă seara că va trimite poliția în anumite zone "din prudență", ca urmare a tendativei de asasinat a lui Trump.
Biroul Federal de Investigații, FBI, l-a identificat pe presupusul autor al împușcării fostului președinte american Donald Trump ca fiind Thomas Matthew Crooks, în vârstă de 20 de ani, care a fost împușcat mortal la locul atacului eșuat. Potrivit CNN, Crooks locuia în Bethel Park, o suburbie a orașului Pittsburgh, la aproximativ 70 de kilometri de Butler, orașul în care a avut loc împușcătura, din care Trump a fost rănit ușor. Crooks a absolvit liceul Bethel Park în 2022, potrivit unui raport al presei locale.
Congresmanii republicani au declarat că vor demara investigații rapide cu privire la modul în care un lunetist a reușit aparent să evite agenții Secret Service și să urce pe acoperișul unei clădiri din apropierea locului în care Donald Trump vorbea la un miting electoral și să tragă mai multe focuri înainte de a fi ucis. Deși informațiile cu privire la incident sunt încă puține, primele rapoarte media au afirmat că trăgătorul se afla în afara perimetrului de securitate al locului de desfășurare a mitingului din Butler, Pennsylvania.
Agenţia guvernamentală a SUA Secret Service investighează modul în care un bărbat înarmat cu o pușcă de tip AR a reușit să se apropie suficient pentru a-l împușca și răni pe fostul președinte Donald Trump la un miting desfășurat sâmbătă în Pennsylvania, un eșec monumental al uneia dintre sarcinile principale ale agenției, spune presa americană. Atacatorul, care a fost ucis de personalul Secret Service, a tras mai multe focuri spre scenă dintr-o "poziție aflată la înălţime în afara locului de desfășurare a mitingului", a declarat agenția.
Un presupus atacator care a deschis focul în timpul unui miting al fostului preşedinte al SUA, Donald Trump, organizat sâmbătă în Butler, Pennsylvania, a fost împușcat mortal de un lunetist al Secret Service, au declarat autoritățile. Un participant la miting a fost ucis, iar alți doi au fost grav răniți, a precizat Secret Service într-o declarație făcută sâmbătă seara.
Fostul președinte american Donald Trump a fost împușcat în ureche la un miting de campanie în Butler, Pennsylvania, astăzi, în ceea ce Serviciul Secret confirmă că este o tentativă de asasinat.
Fostul preşedinte american Donald Trump a fost rănit sâmbătă la ureche într-o aparentă tentativă de asasinat prin împuşcare în timpul unui miting, ceea ce dă peste cap o campanie prezidenţială deja tensionată, relatează AFP.
În seara zilei de 11.07.2024, alertele de raid aerian au fost declanșate pe întreg teritoriul Ucrainei, anunțând un nou atac al trupelor ruse asupra unor ținte din spatele frontului. În primul rând, loviturile aeriene au vizat aerodromul Starokonstantinov din regiunea Hmelnițki.
China construiește o bază militară secretă în Tadjikistan, arată imaginile din satelit. De aproape un deceniu, Beijingul își construiește o bază într-unul dintre cele mai puțin călcate locuri din lume.
Împreună cu șefii agențiilor americane de apărare și securitate, coordonez zilnic acțiunile cu privire la Ucraina și nu văd nevoia de a lovi adânc în Rusia cu arme americane cu rază lungă de acțiune, a declarat președintele american Joe Biden la o conferință de presă în Washington.
Armata din Coreea de Sud va desfășura arme laser pentru a doborî dronele nord-coreene în acest an, ca parte a „Proiectului Războiul Stelelor”, arată Reuters. Potrivit armatei, Coreea de Sud va deveni prima țară care va folosi aceste arme.
SUA își ține respirația de fiecare dată când Joe Biden participă la un eveniment sau, și mai complicat pentru președinte, atunci când trebuie să vorbească în public.
Franţa, Germania, Italia şi Polonia au semnat joi, în timpul summitului aniversar al NATO, o scrisoare de intenţie privind dezvoltarea în comun a unui nou tip de rachetă de croazieră cu lansare terestră şi cu o rază de acţiune de peste 500 de kilometri, iniţiativă menită să acopere o lacună în arsenalul militar european evidenţiată de războiul din Ucraina, transmite Reuters.
Forțele Armate Ucrainene au lansat un atac asupra bazei aeriene Saky din Crimeea ocupată temporar, pe care rușii au folosit-o pentru a lansa atacuri aeriene asupra teritoriului Ucrainei, în noaptea de 25-26 iulie. Recentul atac asupra aerodromului Saky din Crimeea a dat o lovitură semnificativă atât facilității, cât și aviației militare staționate acolo. Acest impact este evidențiat într-o postare publicată de Fighterbomber, pseudonimul unui blogger militar rus, care a făcut o radiografie detaliată a evenimentelor din noaptea de 26 iulie.
Londra i-a spus clar Berlinului că dorește să colaboreze la crearea unei arme cu o rază de acțiune de aproximativ 2.000 de mile (aproximativ 3.200 km). Această rachetă ar putea fi folosită pentru a lovi ținte la Moscova dacă președintele rus Vladimir Putin decide să folosească arme nucleare tactice a precizat publicația The Times, pe 25 iulie. Informația vine în urma recentei vizite la Berlin a Secretarului britanic al Apărării, John Healey.
Primii piloți F-16 pregătiți pentru misiuni care au absolvit cursurile Centrului European de Instruire F-16 (EFTC) din România au fost sărbătoriți astăzi. Această reușită, materializată prin colaborarea strânsă dintre Lockheed Martin și guvernele Țărilor de Jos și României, subliniază angajamentul nostru de a promova pregătirea pentru misiune și de a consolida eforturile de securitate ale NATO în Europa.
Fostul secretar de stat american Mike Pompeo a vorbit despre cum ar putea arăta "planul de pace" al lui Donald Trump dacă acesta câștigă alegerile prezidențiale. Acesta presupune creșterea ajutorului militar pentru Ucraina și aderarea acesteia la UE și NATO, potrivit The Wall Street Journal.
O dronă navală de tip necunoscut a eșuat pe coasta Turciei din Marea Neagră. S-a întâmplat joi, 25 iulie, în apropiere de Catalca, în provincia Istanbul. Autorităţile turce a raportat acest lucru, iar un material video cu drona a fost publicat în presa locală. Autoritățile locale au declarat că drona a fost observată pe coastă în jurul orei locale 12:00. Paza de coastă și forţele de ordine u sosit imediat la fața locului.
Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Federația Rusă a anunțat, pe 26.07.2024, că fostul adjunct al ministrului apărării, Dmitri Bulgakov, a fost reținut și arestat la Moscova, în cadrul unui dosar penal de corupție.
Publicația poloneză Visegrad 24 a intrat într-un „breaking news” pe Twitter, precizând că dronele ruse de tip Shahed, achiziționate din Iran, ar fi fost doborâte de sisteme antiaeriene românești Gepard. Avem și o reacție promptă a Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Pentagonul și Departamentul de Stat al SUA au comentat interceptarea a două bombardiere rusești TU-95 și a două bombardiere chinezești H-6 de către avioanele de luptă americane și canadiene în zona de recunoaștere a apărării aeriene din Alaska.
În orașul Zalaegerszeg din vestul Ungariei, a avut loc ceremonia de predare pentru primul vehicul de luptă al infanteriei Lynx KF41. Vehiculele vor fi produse în filiala locală a producătorului german de arme Rheinmetall.
Moment istoric pentru România: Avem oficial primul lot de piloți de F-16 Fighting Falcon care au terminat programul de antrenament pe avioanele de generația a 4-a, în țara noastră. Ceea ce era de neconceput acum doi ani, iată că s-a realizat, cu sprijinul partenerilor din NATO, precum și a companiei americane Lockheed Martin.
Rusia nu va putea menține mult timp amploarea atacurilor sale în mai multe sectoare, deoarece "capacitățile sale nu sunt nelimitate", a declarat generalul Oleksandr Pivnenko, comandantul Gărzii Naționale a Ucrainei, într-un interviu cu Ukrinform publicat la 25 iulie.
Surse ale publicației Astra au relatat că în această noapte Forțele Armate ale Ucrainei au lovit cu ATACMS pe teritoriul aerodromului militar Saki din Novofedorivka.
Economia Coreei de Nord și-a revenit după trei ani de scăderi. PIB-ul a crescut cu 3,1% față de anul trecut. Din 2016, acesta este cel mai bun rezultat înregistrat de dictatorul Kim, relatează Bloomberg, care leagă performanțele economice ale nordului de vânzarea de arme către Federația Rusă, care poartă de peste doi ani un război neprovocat împotriva Ucrainei.
Marina rămâne cenușăreasa Forțelor Armate ale României, mai toate achizițiile de tehnică militară ocolind cu obstinație o categorie de forțe care ar trebui să păzească România de pericolele din Marea Neagră. Mai ales acum, în contextul unui război de mare intensitate în Marea Neagră, război generat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Căile ferate din Franța se confruntă cu un atac masiv care paralizează traficul în ziua deschiderii Jocurilor Olimpice.
Un atac coordonat asupra cablurilor de semnalizare a avut loc la ora 04:00.
Mai multe gări din Paris, precum și stații din regiunea Centre-Val de Loire, pe unde circulă trenurile de mare viteză, s-au confruntat, peste noapte, cu atacuri de incendiere țintite, a anunțat operatorul feroviar francez SNCF.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat că, pe 24.07.2024, un detașament de nave din cadrul flotei, condus de fregata Amiral Gorshkov, a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Miniștrii de externe ai Chinei, Wang Yi, și Rusiei, Serghei Lavrov, au discutat despre construirea unei „noi arhitecturi de securitate în Eurasia”, propusă de președintele rus Vladimir Putin ca alternativă la modelul euro-atlantic al NATO.
Asaltul forțelor ruse a fost evaluat ca unul dintre cele mai mari de la începutul războiului. Potrivit militarilor ucraineni, grupul rus de asalt a fost format din 57 de blindate, care au atacat simultan pe mai multe direcții.
Ungaria a împrumutat 1 miliard de euro - cel mai mare împrumut contractat vreodată de Budapesta - de la trei bănci chinezești în primăvara acestui an, arată datele de pe site-ul agenției maghiare guvernamentale pentru datorii. Iar cu o datorie publică record de 140 de miliarde de euro (73,5 % din PIB) și un deficit bugetar de 6,7 % din PIB, Budapesta are nevoie disperată de bani.
Statele Unite și aliații săi sunt din ce în ce mai atrași de conflictul din Ucraina și își trimit instructorii acolo, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la Națiunile Unite, Vasili Nebenzya. „Mercenarii și instructorii occidentali sunt o țintă legitimă a forțelor armate ruse”, a adăugat el la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU.
În ultimii 25 de ani, China și-a extins semnificativ participarea la misiunile ONU de menținere a păcii, în special în țările din aria intereselor sale strategice.
Su-75 Checkmate, momentan la stadiul de machetă rusească, ar trebui să fie răspunsul Rusiei pe piața externă în fața F-35 sau Gripen. Și, se pare, Rusia încearcă agresiv să vândă Su-75, avion care nu a ajuns încă nici la stadiul de prototip.
Grecia a aprobat în mod oficial oferta de cumpărare a avioanelor de luptă de generația a 5-a F-35 Lightning II americane. Informația e confirmată și de oficialii producătorului Lockheed Martin.
Candidatul republican la alegerile prezidențiale din SUA, Donald Trump, a exprimat speranța că America va anihila Iranul dacă oficialii iranieni îl vor asasina.
România are un sistem de supraveghere antiaeriană ''foarte bun'', iar rămăşiţele de drone de provenienţă rusească găsite în România sunt, cel mai probabil, rezultatul acţiunilor forţelor armate ucrainene, a declarat, joi, la Constanţa, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad.
Nava pakistaneză HUNAIN, construită la Șantierul Naval DAMEN Galați, a fost livrată astăzi, 25 iulie 2024, în Portul Constanța, România, în cadrul unei ceremonii la care au participat delegați civili și militari de nivel înalt, inclusiv membri ai corpului diplomatic.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut joi țărilor membre să propună fiecare câte doi candidați - un bărbat și o femeie - pentru postul de comisar european în viitorul executiv comunitar până la data de 30 august, informează Agerpres, care citează France Presse.
Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 24 spre 25 iulie, în proximitatea frontierei cu România. Ca urmare a acestei situații, Ministerul Apărării Naționale a intensificat măsurile de monitorizare și supraveghere a spațiului aerian național cu forțele și mijloacele aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană. Începând cu ora 01:32, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Finlandeze au decolat din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru monitorizarea situației aeriene. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 03:25.
Departamentul de Stat a declarat că Ucraina a fost întotdeauna pregătită să negocieze pentru a obține o pace justă și durabilă, în timp ce Rusia nu a arătat nicio dorință de a purta discuții reale. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, în timpul unei ședințe de informare din 24 iulie, când a fost întrebat despre declarațiile Ministerului chinez de Externe cu privire la disponibilitatea Ucrainei de a negocia cu Moscova.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că, pentru a preveni amplasarea de rachete americane cu rază lungă de acțiune în Germania, Rusia trebuie mai întâi să înceteze războiul împotriva Ucrainei. De asemenea, acesta și-a exprimat regretul că Rusia nu respectă acordurile privind controlul armelor, potrivit DW.
Pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, cursul acestuia devine din ce în ce mai greu de prezis, însă ucrainenii dispun în prezent de o "mare strategie" în ceea ce privește desfășurarea acestui conflict. Generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, a declarat acest lucru joi, 18 iulie, în timpul unei conferințe organizate la Institutul Aspen.
Un sistem de rachete M142 HIMARS, în coordonare cu o dronă de recunoaștere aeriană Shark, a distrus un sistem rusesc de rachete antiaeriene Pantsîr-S1. Fundația ucraineană ''Come Back Alive'' a publicat această informaţie pe canalul sau de Telegram.