Cel mai mare contractor de apărare din Germania consideră că este pe cale să își mărească cifra de afaceri de cinci ori în termen de șase ani.
Rheinmetall anticipează că până în 2030 își va crește vânzările de cinci ori
Ce nuanţe a mai căpătat frumoasă poveste a transferului de avioane MiG-29 poloneze către Forţele Aeriene Ucrainene? Dacă până acum subiectul părea uitat, deoarece a fost înlocuit cu păreri şi presupuneri despre ''un posibil transfer de avioane de luptă occidentale'' către Ucraina, un jurnalist polonez a scris, în urmă cu două zile, un editorial în care susţine că are ''informaţii pe surse'' că în 2022, Polonia a livrat Ucrainei o parte din flota sa de avioane de vânătoare MiG-29.
Nimic nou am putea spune. Au mai tot fost articole pe acest subiect! Dar, jurnalistul polonez susţine că avioanele de luptă au fost exportate în Ucraina pe bucăți. Fuselajul și aripile avioanelor de vânătoare MiG-29 au fost, de asemenea, livrate "ca piese de schimb". Acesta insistă că deține aceste informații de la o sursă din cadrul guvernului polonez. Cu alte cuvinte, singura dovadă pe care acesta o aduce pentru a susţine cele afirmate este o declaraţie a unui oficial polonez care se vrea a fi anonim.
La scurt timp a venit şi reacţia oficialilor polonezi care au negat vehement informaţiile apărute în presă. De asemenea, premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat joi pentru postul francez LCI că guvernul polonez consideră că NATO ar trebui să fie mai îndrăzneaţă, iar dacă alianţa ar decide să trimită avioane de luptă Ucrainei, Varşovia ar vota în favoarea acestui lucru. Oficialul polonez nu a propus trimiterea de aeronave, spunând că aceasta ar trebui să fie o decizie a NATO, dar că ţara sa va sprijini o astfel de decizie.
Amintim că, anul trecut, publicaţia spaniolă Infodefensa a afirmat că Bulgaria a oferit mai multe avioane Su-25 pe bucăţi, prin intermediul unor țări terțe, către Ucraina. Anul acesta, într-un articol publicat de această dată în Bloomberg, de analistul Michael Winfrey, cel care coordonează și proiectul olandez Oryx, trece în revistă echipamentele militare primite de Ucraina de la parteneri și menționează că Bulgaria a vândut 14 avioane de atac Su-25 de fabricație sovietică țărilor membre NATO, care le-au predat, ulterior, Ucrainei. Guvernul bulgar a negat ulterior acest lucru. Astfel, oficialii bulgari din ministerul apărării, citați de ziarul Novinite, au infirmat varianta Bloomberg și au precizat că Sofia nu a trimis Su-25, care să aibă destinația Ucraina.
Polonia a fost prima țară care, după începerea războiului din Ucraina, s-a oferit să transfere Ucrainei avioanele sale de luptă MiG-29. Acest lucru s-a întâmplat în lună martie a anului 2022. Varșovia era pregătită să furnizeze mai multe astfel de aeronave Forţelor Aeriene Ucrainene. În schimb, Varşovia dorea ca Washingtonul să ofere la schimb forțelor aeriene poloneze avioane de luptă F-16, iar tot ceea ce ţinea de partea de livrare a avioanelor MiG-29 către Ucraina să fie asigurată şi coordonată de către SUA.
Statele Unite au cerut Poloniei să cedeze direct Ucrainei avioane MIG-29, dar guvernul polonez a propus Washingtonului să preia el aceste avioane pentru a le oferi Ucrainei, ceea ce Statele Unite au refuzat.
Ucraina le-a cerut partenerilor săi occidentali să furnizeze avioane de luptă MiG-29 pe care piloții săi știu deja să le piloteze și pe care le au câteva țări din Europa de Est.
De la solicitarea Kievului cu privire la transferul de avioane de provenienţa sovietică, din statele europene care mai deţin astfel de aparate de zbor, au apărut multe speculaţii şi au fost vehiculate multe aşa zis ''oferte de nerefuzat''.
Totul a început cu un du-te-vino în privinţa disponibilităţii Poloniei de a oferii avioanele sale Mig-29 către Ucraina. În primă fază, polonezii au spus că nu sunt dispuşi să facă acest transfer, apoi că sunt, dar să primească avioane F-16 second-hand la schimb din partea SUA. Washingtonul a dat de înţeles că acceptă această propunere, dar Polonia a făcut iar un pas în spate deoarece nu dorea ca ea să transfere direct avioanele în Ucraina, ci Statele Unite.
Ulterior, a apărut povestea cu Slovacia care tot lua în considerare donarea întregii sale flote de avioane de luptă MiG-29 către Ucraina, în schimbul garantării protejării spaţiului aerian de către alte națiuni NATO. Au fost o serie de discuţii despre posibilitatea ca Slovacia să transfere cele 12 avioane de vânătoare de tip MiG-29 pe care Forțele Aeriene Slovace le-au consemnat la sol începând cu luna august 2022. Din moment în care Slovacia a renunţat să mai opereze aceste aeronave, despre transferul lor către Ucraina au tot apărut discuţii, dar nimic concret până în acest moment. Aşa că a trecut şi povestea asta!
Bulgăria are și avioane de luptă MIG-29, dar nici vorbă să renunţe la el, pentru că la capitolul avioane de luptă este tot ce are până primeşte din Statele Unite primul F-16 Block 70, din cele opt pe care le-a achiziţionat.
Ultimele discuţii avute în anul 2022 pe tema transferului de avioane Mig-29 către Ucraina a băgat la mijloc şi Republica Moldova. Astfel, în mass-media ucraineană au apărut atunci informaţii că oficialii de la Kiev au solicitat Chișinăului vânzarea pe repede înainte a celor 6 avioanelor MiG-29 pe care Republica Molodva le ţine consemnate la sol de ani buni. Această solicitare ar fi avu loc în primele zile de după declasarea invazie ruse asupra Ucrainei. Cu toate acestea, conducerea Republicii Moldova ar fi refuzat oferta Ucrainei.
În paralel cu discuţiile despre transferul avioanelor MiG-29 din Polonia şi Slovacia către Ucraina, prin presa occidentală, dar mai mult prin cea ucraineană, circulau periodic declaraţii ale unor oficiali ucraineni că Forţele Aeriene Ucrainene au mare nevoie de avioane, dar nu de unele de concepţie sovietică - considerate a fi depăşite din punct de vedere tehnic - ci de unele occidentale.
La sfârşitul anului trecut, Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene Ucrainene, colonelul Iurii Ignat a precizat că ,,pentru a răspunde amenințărilor existente, Ucraina are nevoie de avioane multi-rol, cum ar fi F-15 și F-16. La urma urmei, inamicul declară în mod deschis că intenționează să continue să ne lovească infrastructura. Pentru a respinge această amenințare, avem nevoie de arme cu rază lungă de acțiune, atât de rachete, cât și de arme care pot funcționa de pe avioane multi-rol''.
Recent, tot colonelul Iurii Ignat a susţinut că statele occidentale ar fi decis deja ce tip de aeronave de luptă ar urma să primească Ucraina şi că deja mai mulţi piloții ucraineni sunt în Statele Unite și au fost alocate fonduri pentru pregătirea lor. De precizat că oficialul ucrainean nu a precizat cu exactitate ce tip de avioane de luptă ar urma să primească Forțele Aeriene Ucrainene şi nici când ar urma să ajungă acestea în Ucraina.
Anterior, Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean al afacerilor externe, a menționat că subiectul furnizării de avioane către Ucraina a avansat pe agenda discuţiilor cu statele occidentale. Potrivit ministrului de externe, partea ucraineană a stabilit cu statele aliate din Occident, în acest an, ca Forțele Armate ale Ucrainei ar trebui să primească toate tipurile de arme necesare pentru a respinge agresiunea militară rusa.
Decizia Statelor Unite și a Germaniei de a trimite tancuri în Ucraina a reaprins discuțiile pe acest subiect, despre care oficialii europeni din domeniul apărării au avertizat că se află într-un stadiu incipient.
Potrivit directorului companiei americane Lockheed Martin, Frank John, deși compania nu participă în mod direct la negocierile privind o posibilă furnizare de avioane de luptă către Ucraina, aceasta a fost implicată în numeroase discuții cu anumite state care iau în considerare posibilitatea de a ajuta Kievul cu avioane F-16.
Lockheed Martin a declarat că este pregătită să satisfacă viitoarele cereri pentru F-16, în condițiile în care unii dintre cei mai apropiați aliați europeni ai Ucrainei reiau negocierile cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Kievului.
Frank St John, director la Lockheed Martin, cel mai mare contractor american în domeniul apărării, a declarat pentru Financial Times că există "o mulțime de discuții despre transferul de F-16 de la terți" - prin care țările ar reexporta avioanele americane către Ucraina pentru a-și apăra spațiul aerian. Lockheed nu este implicat direct în discuțiile privind potențiala livrare de avioane către Kiev.
Cu toate acestea, John a declarat că Lockheed Martin va accelera producția de avioane F-16 pentru a ajunge în punctul în care vom putea susţine destul de bine orice țară care va alege să transfere o parte dintre avioanele de luptă pe care le deţin către Ucraina.
Financial Times aminteşte că oficialii de la Casa Albă au respins anterior apelurile ucrainene pentru avioane de luptă moderne, precum F-16, de teamă că acestea ar putea fi folosite pentru a lovi direct teritoriul Federaţiei Ruse. Guvernul SUA trebuie să aprobe vânzările sau transferurile către țări terțe de avioane de luptă de producție americană, ceea ce înseamnă că țările europene ar avea nevoie de sprijin politic din partea administrației Biden.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cel mai mare contractor de apărare din Germania consideră că este pe cale să își mărească cifra de afaceri de cinci ori în termen de șase ani.
Cel puțin o jumătate de milion de încărcături de propulsie pentru muniție de artilerie au fost produse în Belarus și, ulterior, transferate în Federația Rusă, a declarat Matvey Kupreychik, fost ofițer în forțele de securitate belaruse.
Rusia a intensificat utilizarea unui nou tip de dronă de atac de fabricație iraniană pe linia frontului din Ucraina, semnalând o adaptare îngrijorătoare a strategiei sale de război. Shahed-101, o variantă mai mică și mai ieftină a cunoscutelor drone kamikaze, este detectată tot mai frecvent în apropierea zonelor de luptă activă, fiind folosită pentru a lovi rute logistice și infrastructura din spatele frontului.
Dezbaterea privind viitorul program IFV al României omite adesea un aspect important: instrumentul european SAFE nu reprezintă finanțare nerambursabilă, ci un împrumut pe care România și generațiile viitoare îl vor rambursa. Aceasta transformă utilizarea SAFE într-un angajament strategic pe termen lung. Dacă astăzi sunt împrumutate miliarde de euro, ele trebuie să producă valoare pe termen lung prin competiție, transparență și beneficii industriale reale, nu să fie direcționate fără o evaluare riguroasă a alternativelor.
Considerat odată coloana vertebrală a proiecției de putere globală a Rusiei, giganticul complex militar-industrial al Kremlinului se află în cea mai severă criză de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Presiunea susținerii războiului prelungit împotriva Ucrainei, combinată cu greutatea sancțiunilor occidentale și o disfuncționalitate internă cronică, expune defecțiuni sistemice care amenință însăși capacitatea Moscovei de a purta un război de uzură.
Vizita președintelui Volodimir Zelenski la Paris, pentru a semna ceea ce a numit un „acord istoric”, seamănă mai mult a pariu strategic pe termen lung decât a soluție de urgență pentru front. Pe hârtie, miza este uriașă: o scrisoare de intenție pentru achiziția a „până la 100” de avioane de luptă Dassault Rafale, sisteme de apărare antiaeriană SAMP/T de nouă generație și drone.
Având în vedere faptul că noua coaliție guvernamentală din Cehia va prelua conducerea țării în săptămânile următoare, întrebarea privind continuarea inițiativei de referință a țării privind muniția pentru Kiev rămâne fără răspuns.
Pe 15 noiembrie, Saab a semnat un contract cu guvernul columbian și a primit o comandă pentru 17 avioane de vânătoare Gripen E/F. Valoarea comenzii este de 3,1 miliarde de euro, iar livrările vor avea loc între 2026 și 2032.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 13 noiembrie, armata ucraineană a efectuat o serie de lovituri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare ruse în Crimeea ocupată, regiunea Zaporojie și pe teritoriul rusesc, folosind mai multe tipuri de arme produse pe plan intern, inclusiv rachete Flamingo și Bars.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Pe frontul ucrainean, ecuația apărării antiaeriene a devenit o problemă de aritmetică. Cum răspunzi tactic și, mai ales, economic, atunci când inamicul lansează roiuri de drone kamikaze de 50.000 de dolari bucata? Folosind rachete Patriot de 3 milioane de dolari? Pe termen lung, este o strategie falimentară, un război de uzură financiară pe care Kievul riscă să-l piardă.
Într-o Alianță Nord-Atlantică menită, teoretic, să asigure securitatea colectivă împotriva amenințărilor externe, o cursă a înarmărilor se desfășoară sub ochii tuturor, între doua state membre cheie. Grecia cere deja insistent Statelor Unite aprobarea pentru achiziția celor mai avansate rachete aer-aer, AIM-120D, pentru viitoarele sale avioane F-35. Motivul, declarat de către Atena, nu are legatura cu o amenințare de securitate de pe flancul estic. Motivul este Turcia.
România va trebui să depună până la finalul acestei luni programele pe care dorește să le finanțeze din mecanismul european SAFE. Iar o idee de propunere ar fi un hub de mentenanță pentru blindate și avioane, hub pe care industria spune că are capacitatea de a îl realiza, cu finanțare europeană.
Pe 9 septembrie, NATO a fost forțată să demonstreze, în contextul unui incident de securitate petrecut la granița Poloniei, exact cât de falimentară este doctrina sa actuală de apărare aeriană. Au fost ridicate avioane F-16 pentru a intercepta drone rusești. S-au tras rachete în valoare de aproximativ 500.000 de euro bucata. Rezultatul? Un eșec pe jumătate și un dezastru economic: ,,interceptoare de lux'', extrem de scumpe, irosite pe drone Shahed care valorează, în cel mai bun caz, o zecime din costul rachetei.
Discuțiile dintre România și gigantul german Rheinmetall ar depăși simpla înființare a unei fabrici de pulberi la Brașov. Deși investiția de 535 de milioane de euro este una strategică, finanțată prin noul instrument SAFE al UE, ea pare a fi, în realitate, ar fi uşa care deschide calea către un acord industrial mult mai amplu: asigurarea contractului de 6,5 miliarde de euro pentru 216 tancuri noi, unde Rheinmetall își poziționează puternic familia de blindate KF51 Panther.
Lockheed Martin a livrat cel de-al 750-lea HIMARS, o dovadă tangibilă a modului în care o fabrică dintr-un oraș mic susține forțele armate ale SUA și ale aliaților săi din întreaga lume, transmite gigantul american.
Prezent în cadrul platoul emisiunii „Special” de la B1 TV, Tudor Curtifan, redactorul-șef al DefenseRomania, a abordat și oportunitățile pe care le avem în zona navală, după multe rateuri, în momentul în care a fost întrebat despre discuția președintelui Nicușor Dan cu președintele Volodimir Zelenski în ceea ce privește dezvoltarea parteneriatului strategic. Și, desigur, mecanismul european SAFE.
Războiul din Ucraina este, înainte de toate, o cursă necruțătoare a adaptării. Iar în această cursă, realitatea de pe teren spulberă adesea miturile și marketingul. În timp ce Rusia își perfecționează tacticile, combinând drone-kamikaze cu „nave-mamă” aeriene și folosind cabluri de fibră optică pentru a lovi orașe aflate la 30 km de front, o mare parte din tehnologia occidentală sofisticată, dar „sterilă”, eșuează lamentabil.
Imaginea unei Rusii „mari și puternice”, capabilă să producă mii de tancuri și rachete, este motorul propagandei de stat a Kremlinului. Această imagine este, parțial, o realitate trăită tragic de ucraineni, care înfruntă zilnic bombe ghidate, rachete balistice și drone de atac.
În ciuda declarațiilor optimiste și a acordurilor de cooperare semnate recent, mult-așteptata producție locală a vehiculelor de luptă germane KF41 Lynx în Ucraina este, în realitate, departe de a fi finalizată. O prăpastie uriașă se deschide între intențiile strategice afișate public și realitatea birocratică și financiară: nu există niciun contract semnat și, mai important, nicio finanțare alocată.
Ucraina a executat o mișcare de șah pe tabla geopolitică europeană. Într-un acord de care va rămâne în istorie, Kievul și Stockholm-ul au bătut palma pentru producția locală a avioanelor de luptă suedeze Saab JAS 39 Gripen. Astfel, din 2033, Ucraina nu va mai fi doar un importator, ci un producător de componente și ansambluri de mari dimensiuni pentru una dintre cele mai avansate platforme aeriene din Europa.
Nu e niciun secret că nici Avioane Craiova, precum nici ROMAERO - două companii de stat -, nu traversează de decenii cea mai bună perioadă. Avioane Craiova spre exemplu e responsabilă de modernizarea ultimelor avioane de antrenament IAR-99 la standardul Șoim, un program care înregistrează întârzieri record. În tot acest context, întrebarea logică e dacă nu cumva aceste companii ar trebui privatizate? Poate statul retehnologiza cu adevărat industria aeronautică românească?
Războiul din Ucraina rescrie fundamental, de aproape patru ani, doctrina militară, iar Germania pare decisă să implementeze rapid lecțiile de pe front. Recent, parlamentarii germani (Bundestag) au aprobat pe 5 noiembrie o propunere de finanțare pentru dezvoltarea și achiziționarea unei noi rachete low-cost, concepută special pentru a intercepta dronele de mici dimensiuni.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.11.2025, că UAC (Corporația întrunită producătoare de avioane) a livrat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
Un program militar care a costat bugetul britanic 6,3 miliarde de lire sterline, a depășit cu opt ani termenul limită și, cel mai grav, a provocat probleme medicale soldați, este acum pe punctul de a fi trimis în Ucraina. Guvernul laburist al lui Sir Keir Starmer ia în calcul trimiterea controversatelor vehicule blindate „Ajax” ca parte a unei viitoare și ipotetice ,,forțe de menținere a păcii''.
Un petrolier suspectat că ar face parte din vasta „flotă fantomă” utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile internaționale a fost grav avariat în Marea Neagră, în urma unui atac cu drone navale, au confirmat surse din serviciile de securitate ucrainene. Incidentul, care a avut loc marți, 10 decembrie, marchează o intensificare a campaniei Ucrainei de a perturba exporturile de produse petroliere ale Rusiei.
Într-o încercare de a prelua inițiativa diplomatică în fața presiunilor tot mai mari venite de la Washington, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina finalizează un „document fundamental” în 20 de puncte, menit să definească parametrii concreți pentru încheierea războiului cu Rusia.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat, pe 10.12.2025, că, de la începutul acestui an, peste 400.000 de militari angajați pe bază de contract și 34.000 de voluntari au intrat în armata rusă. Anunțul a fost făcut în timpul unei întâlniri privind completarea Forțelor Armate ruse cu militari angajați. Potrivit acestuia, indicatorii planificați pentru recrutarea personalului au fost “aproape îndepliniți”, raportează TASS.
Dacă cineva își imaginează că războiul Rusiei împotriva Occidentului este o perspectivă îndepărtată, o distopie plasată într-un viitor incert, se înșală amarnic. Războiul a început deja. Nu cu tancuri trecând frontiera Oder-Neisse și nici cu divizii de parașutiști deasupra capitalelor est europene, ci insidios, prin coletărie DHL, incendierea depozitelor și sabotarea căilor ferate.
România face un pas semnificativ spre revitalizarea industriei sale de apărare cu prezentarea iminentă a vehiculului blindat „VLAH”, primul transportor 4x4 de concepție și fabricație autohtonă din perioada post-decembristă. Prototipul va fi dezvăluit oficial la sfârșitul acestei săptămâni la Uzina Automecanica Moreni, marcând un moment de cotitură pentru un sector care a depins decenii la rând de importuri.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că, pe 10 decembrie, a reținut în Portul Odesa o navă de marfă uscată aparținând așa-numitei "flote fantomă" a Rusiei, pe care suspectează de transportul ilegal de produse agricole ucrainene din Crimeea.
Damen Shipyards Group a anunțat că Naval Sea Systems Command (NAVSEA) a selectat designul său Landing Ship Transport (LST) 100. Marina americană prevede construcția a până la 35 de nave LST100 în șantiere navale din Statele Unite, în cadrul programului „Medium Landing Ship” (LSM). Această inițiativă urmărește să consolideze capacitatea Marine Corps de a transporta și debarca unități în medii ostile.
Rusia și-a intensificat în mod fulgerător activitatea strategică și militară în regiunea separatistă Transnistria, cu scopul de a crea un nou focar de tensiune la granița sudică a Ucrainei și de a destabiliza situația politică internă din Republica Moldova. Potrivit surselor ucrainene de intelligence din Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei, măsurile Kremlinului marchează începutul unei operațiuni hibride complexe.
Corporația de stat rusă Rostec a anunțat, pe 10.12.2025, că Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au primit în dotare un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34 produse de Întreprinderea de aviație V.P. Chkalov din Novosibirsk.
Livrarea avioanelor militare poloneze MiG-29 către Ucraina este pe cale să se deblocheze după ce în urmă cu doar o lună acest proces continua să fie unul înghețat de mai bine doi ani și jumătate.
Retragerea brigăzii americane dislocate în România a ridicat întrebări privind direcția în care se îndreaptă politica de securitate a Statelor Unite în Europa. Decizia nu este izolată. Aparține unei tendințe mai largi prin care Washingtonul încearcă să își echilibreze resursele între competiția globală și angajamentele din NATO. România nu pierde importanță în acest proces. O transformă într-un actor care trebuie să mizeze pe infrastructură, mobilitate și cooperare regională. În paralel, Polonia își consolidează rolul de putere militară a flancului nordic. Cele două evoluții construiesc o arhitectură de securitate complementară într-un moment decisiv pentru Europa.
Avioane Craiova are întârzieri record în livrarea avioanelor de antrenament modernizate IAR-99 la standardul SM Șoim, fiiind întâmpinate situații tehnice, dar compania românească are și ghinion: Condițiile meteorologice nu ajută grăbirea testelor.
Kremlinul a salutat miercuri ultimele declaraţii ale preşedintelui american Donald Trump, care a afirmat, într-un interviu acordat Politico, că Rusia a avut "întotdeauna" avantajul militar pe frontul din Ucraina, relatează AFP.
România va investi semnificativ în apărare, dar nu doar ca simplu cumpărător, a afirmat, marţi, preşedintele Nicuşor Dan.
Acesta a amintit că în ultima zi a vizitei sale de lucru a vizitat fabrica Thales de la Limours, cel mai mare centru de producţie de radare din Europa, un hub tehnologic de vârf.
Șeful statului a fost însoțit de Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe, Radu Miruță, ministrul al economiei care îndeplinește și rolul de ministru interimar al apărării, Alexandru Nazare, ministru al finanțelor , precum și de consilierii prezidențiali Radu Burnete și Marius Lazurcă.
Boeing a realizat prima lansare reală de armament de pe drona MQ-28A Ghost Bat, marcând un moment de referință pentru programul australian de aeronave de luptă colaborative (CCA). Testul, desfășurat deasupra complexului de poligon Woomera (WRC), confirmă că platforma dezvoltată în Australia întră într-o nouă fază, capabilă nu doar să ofere sprijin tactic, ci și să angajeze ținte aeriene cu muniție reală. MQ-28 Ghost Bat sunt produse de Boeing cu industria de apărare din Australia și ar putea fi livrate și în Europa unde Polonia, scrie presa americană, se uită cu interes la noul concept.
NATO prezintă primele informații despre sistemul MEROPS, despre care fostul ministru român al apărării, Ionuț Moșteanu, declara acum mai bine de o lună că se află deja în țară.
La un an după înlăturarea regimului lui Bashar al-Assad în decembrie 2014, cercurile politice și de cercetare americane monitorizează îndeaproape evoluțiile din cadrul noului guvern sirian sub președintele Ahmed al-Sharaa. Acestea subliniază eforturile Damascului de a consolida legăturile cu comunitatea internațională, într-un moment în care se confruntă cu provocări interne, inclusiv stabilitatea politică și reconstrucția economică, precum și cu provocări externe legate de ridicarea sancțiunilor și combaterea terorismului.
Guvernul norvegian a înaintat Parlamentului o propunere de investiții militare fără precedent, solicitând aprobarea pentru achiziționarea unui sistem de rachete cu o rază de acțiune de 500 de kilometri. Această mișcare strategică ar permite forțelor armate de la Oslo să țină sub amenințare, pentru prima dată în istorie, infrastructura militară critică a Rusiei de pe Peninsula Kola, inclusiv cartierul general al Flotei Nordului.
O relație bilaterală care depășește normalitatea diplomatică și un viitor comun „foarte așezat”. Acesta a fost mesajul central transmis de președintele României, Nicușor Dan, după o întrevedere „extrem de cordială” la Palatul Élysée cu omologul său francez, Emmanuel Macron. Vizita a marcat o schimbare de ton în politica externă de la București, axată pe pragmatism militar și o adaptare rapidă la realitățile războiului de la graniță.
Șapte avioane de luptă rusești și două chineze au intrat pentru scurt timp marți (09.12.2025) în Zona de Identificare a Apărării Antiaeriene (KADIZ) a Coreei de Sud, a confirmat armata sud-coreeană. Potrivit Statului major întrunit (JCS) al armatei, avioanele nu au încălcat spațiul aerian sud-coreean, a informat agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre de la Yonhap.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declanșat o ofensivă verbală fără precedent la adresa aliaților tradiționali ai Americii, descriind Europa drept un continent aflat în declin, guvernat de o clasă politică „slabă” și paralizată de corectitudinea politică.
Confruntată cu o realitate geopolitică tot mai volatilă la granița estică a NATO, Polonia a demarat unul dintre cele mai ambițioase programe de apărare din Europa modernă. De la construirea unui „Scut de Est” fizic și tehnologic, până la reintroducerea cursurilor de supraviețuire pentru civili, Varșovia transmite un mesaj clar: țara se pregătește activ pentru scenariul unui conflict armat.
Grecia a anunțat un acord pentru achiziționarea a 36 de sisteme avansate de lansatoare multiple de rachete PULS de la compania israeliană Elbit Systems, pentru aproximativ 650 de milioane de euro. Această decizie vine într-un moment de escaladare a tensiunilor în regiune, în special cu Turcia, și face parte din eforturile Atenei de a-și consolida capacitățile de apărare în estul Mediteranei .
Autoritățile germane au înființat structuri specializate pentru detecția și neutralizarea dronelor, pe fondul unei creșteri record a incidentelor care au implicat drone neidentificate care apar în apropierea aeroporturilor țării.
Președintele României, Nicușor Dan, a fost primit marți după-amiază la Palatul Élysée de către omologul său francez, Emmanuel Macron, marcând momentul central al vizitei sale oficiale de două zile în Franța. Discuțiile dintre cei doi șefi de stat s-au concentrat pe consolidarea parteneriatului strategic, cu un accent deosebit pe cooperarea în domeniul apărării și sprijinul continuu pentru Ucraina.
Un accident aviatic a avut loc în regiunea Ivanovo din Rusia marți, 9 decembrie, când un avion de transport militar Antonov An-22 "Antey" s-a prăbușit, ducând la moartea celor șapte persoane aflate la bord. Aeronava, un veteran al aviației ruse și sovietice, s-a dezintegrat în aer înainte de a cădea în lacul de acumulare Uvodskoye, lângă satul Ivankovo, în jurul orei locale 12.00.
Negocierile de pace dintre Washington și Kiev s-au lovit de un obstacol major: insistența americană ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas, oferind Rusiei o victorie teritorială pe care armata Kremlinului nu a reușit să o obțină pe câmpul de luptă după mai bine de un deceniu de conflict.
După ce Belgia refuză să pună la dispoziția UE activele înghețate rusești pentru a fi folosite în a sprijini Ucraina, o altă țară deținătoare de fonduri ale Rusiei respinge această idee. Japonia este și ea împotriva cererii UE de a se alătura planului privind întrebuințarea activelor rusești.
Tancul M1A2 Abrams, simbolul forței brute pe câmpul de luptă, a primit o nouă capacitate care îi extinde raza de acțiune cu zeci de kilometri: lansarea de drone direct de pe turelă. În urma unei prezentări recente care a avut loc în Texas, giganții industriei americane de apărare General Dynamics și AeroVironment au dovedit că blindatele grele pot deveni noduri autonome de recunoaștere și atac, fără a expune echipajul focului inamic.
Croaţia comandă 18 tunuri Caesar franceze şi îşi va moderniza avioanele Rafale cu ajutorul Franţei.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat imagini care confirmă distrugerea celui mai mare elicopter de transport din lume aflat în dotarea armatei ruse. Lovitura, executată de unitatea de elită „Alpha”, marchează prima pierdere confirmată vizual a unui Mi-26 de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, o lovitură dureroasă pentru Moscova, care nu mai poate înlocui acest tip aeronava.
Potrivit unei investigații media, compania israeliană Elbit este menționată în contextul unei investigații de corupție care implică o agenție din NATO.
