Ce nuanţe a mai căpătat frumoasă poveste a transferului de avioane MiG-29 poloneze către Forţele Aeriene Ucrainene? Dacă până acum subiectul părea uitat, deoarece a fost înlocuit cu păreri şi presupuneri despre ''un posibil transfer de avioane de luptă occidentale'' către Ucraina, un jurnalist polonez a scris, în urmă cu două zile, un editorial în care susţine că are ''informaţii pe surse'' că în 2022, Polonia a livrat Ucrainei o parte din flota sa de avioane de vânătoare MiG-29.
Nimic nou am putea spune. Au mai tot fost articole pe acest subiect! Dar, jurnalistul polonez susţine că avioanele de luptă au fost exportate în Ucraina pe bucăți. Fuselajul și aripile avioanelor de vânătoare MiG-29 au fost, de asemenea, livrate "ca piese de schimb". Acesta insistă că deține aceste informații de la o sursă din cadrul guvernului polonez. Cu alte cuvinte, singura dovadă pe care acesta o aduce pentru a susţine cele afirmate este o declaraţie a unui oficial polonez care se vrea a fi anonim.
La scurt timp a venit şi reacţia oficialilor polonezi care au negat vehement informaţiile apărute în presă. De asemenea, premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat joi pentru postul francez LCI că guvernul polonez consideră că NATO ar trebui să fie mai îndrăzneaţă, iar dacă alianţa ar decide să trimită avioane de luptă Ucrainei, Varşovia ar vota în favoarea acestui lucru. Oficialul polonez nu a propus trimiterea de aeronave, spunând că aceasta ar trebui să fie o decizie a NATO, dar că ţara sa va sprijini o astfel de decizie.
Amintim că, anul trecut, publicaţia spaniolă Infodefensa a afirmat că Bulgaria a oferit mai multe avioane Su-25 pe bucăţi, prin intermediul unor țări terțe, către Ucraina. Anul acesta, într-un articol publicat de această dată în Bloomberg, de analistul Michael Winfrey, cel care coordonează și proiectul olandez Oryx, trece în revistă echipamentele militare primite de Ucraina de la parteneri și menționează că Bulgaria a vândut 14 avioane de atac Su-25 de fabricație sovietică țărilor membre NATO, care le-au predat, ulterior, Ucrainei. Guvernul bulgar a negat ulterior acest lucru. Astfel, oficialii bulgari din ministerul apărării, citați de ziarul Novinite, au infirmat varianta Bloomberg și au precizat că Sofia nu a trimis Su-25, care să aibă destinația Ucraina.
Polonia a fost prima țară care, după începerea războiului din Ucraina, s-a oferit să transfere Ucrainei avioanele sale de luptă MiG-29. Acest lucru s-a întâmplat în lună martie a anului 2022. Varșovia era pregătită să furnizeze mai multe astfel de aeronave Forţelor Aeriene Ucrainene. În schimb, Varşovia dorea ca Washingtonul să ofere la schimb forțelor aeriene poloneze avioane de luptă F-16, iar tot ceea ce ţinea de partea de livrare a avioanelor MiG-29 către Ucraina să fie asigurată şi coordonată de către SUA.
Statele Unite au cerut Poloniei să cedeze direct Ucrainei avioane MIG-29, dar guvernul polonez a propus Washingtonului să preia el aceste avioane pentru a le oferi Ucrainei, ceea ce Statele Unite au refuzat.
Ucraina le-a cerut partenerilor săi occidentali să furnizeze avioane de luptă MiG-29 pe care piloții săi știu deja să le piloteze și pe care le au câteva țări din Europa de Est.
De la solicitarea Kievului cu privire la transferul de avioane de provenienţa sovietică, din statele europene care mai deţin astfel de aparate de zbor, au apărut multe speculaţii şi au fost vehiculate multe aşa zis ''oferte de nerefuzat''.
Totul a început cu un du-te-vino în privinţa disponibilităţii Poloniei de a oferii avioanele sale Mig-29 către Ucraina. În primă fază, polonezii au spus că nu sunt dispuşi să facă acest transfer, apoi că sunt, dar să primească avioane F-16 second-hand la schimb din partea SUA. Washingtonul a dat de înţeles că acceptă această propunere, dar Polonia a făcut iar un pas în spate deoarece nu dorea ca ea să transfere direct avioanele în Ucraina, ci Statele Unite.
Ulterior, a apărut povestea cu Slovacia care tot lua în considerare donarea întregii sale flote de avioane de luptă MiG-29 către Ucraina, în schimbul garantării protejării spaţiului aerian de către alte națiuni NATO. Au fost o serie de discuţii despre posibilitatea ca Slovacia să transfere cele 12 avioane de vânătoare de tip MiG-29 pe care Forțele Aeriene Slovace le-au consemnat la sol începând cu luna august 2022. Din moment în care Slovacia a renunţat să mai opereze aceste aeronave, despre transferul lor către Ucraina au tot apărut discuţii, dar nimic concret până în acest moment. Aşa că a trecut şi povestea asta!
Bulgăria are și avioane de luptă MIG-29, dar nici vorbă să renunţe la el, pentru că la capitolul avioane de luptă este tot ce are până primeşte din Statele Unite primul F-16 Block 70, din cele opt pe care le-a achiziţionat.
Ultimele discuţii avute în anul 2022 pe tema transferului de avioane Mig-29 către Ucraina a băgat la mijloc şi Republica Moldova. Astfel, în mass-media ucraineană au apărut atunci informaţii că oficialii de la Kiev au solicitat Chișinăului vânzarea pe repede înainte a celor 6 avioanelor MiG-29 pe care Republica Molodva le ţine consemnate la sol de ani buni. Această solicitare ar fi avu loc în primele zile de după declasarea invazie ruse asupra Ucrainei. Cu toate acestea, conducerea Republicii Moldova ar fi refuzat oferta Ucrainei.
În paralel cu discuţiile despre transferul avioanelor MiG-29 din Polonia şi Slovacia către Ucraina, prin presa occidentală, dar mai mult prin cea ucraineană, circulau periodic declaraţii ale unor oficiali ucraineni că Forţele Aeriene Ucrainene au mare nevoie de avioane, dar nu de unele de concepţie sovietică - considerate a fi depăşite din punct de vedere tehnic - ci de unele occidentale.
La sfârşitul anului trecut, Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene Ucrainene, colonelul Iurii Ignat a precizat că ,,pentru a răspunde amenințărilor existente, Ucraina are nevoie de avioane multi-rol, cum ar fi F-15 și F-16. La urma urmei, inamicul declară în mod deschis că intenționează să continue să ne lovească infrastructura. Pentru a respinge această amenințare, avem nevoie de arme cu rază lungă de acțiune, atât de rachete, cât și de arme care pot funcționa de pe avioane multi-rol''.
Recent, tot colonelul Iurii Ignat a susţinut că statele occidentale ar fi decis deja ce tip de aeronave de luptă ar urma să primească Ucraina şi că deja mai mulţi piloții ucraineni sunt în Statele Unite și au fost alocate fonduri pentru pregătirea lor. De precizat că oficialul ucrainean nu a precizat cu exactitate ce tip de avioane de luptă ar urma să primească Forțele Aeriene Ucrainene şi nici când ar urma să ajungă acestea în Ucraina.
Anterior, Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean al afacerilor externe, a menționat că subiectul furnizării de avioane către Ucraina a avansat pe agenda discuţiilor cu statele occidentale. Potrivit ministrului de externe, partea ucraineană a stabilit cu statele aliate din Occident, în acest an, ca Forțele Armate ale Ucrainei ar trebui să primească toate tipurile de arme necesare pentru a respinge agresiunea militară rusa.
Decizia Statelor Unite și a Germaniei de a trimite tancuri în Ucraina a reaprins discuțiile pe acest subiect, despre care oficialii europeni din domeniul apărării au avertizat că se află într-un stadiu incipient.
Potrivit directorului companiei americane Lockheed Martin, Frank John, deși compania nu participă în mod direct la negocierile privind o posibilă furnizare de avioane de luptă către Ucraina, aceasta a fost implicată în numeroase discuții cu anumite state care iau în considerare posibilitatea de a ajuta Kievul cu avioane F-16.
Lockheed Martin a declarat că este pregătită să satisfacă viitoarele cereri pentru F-16, în condițiile în care unii dintre cei mai apropiați aliați europeni ai Ucrainei reiau negocierile cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Kievului.
Frank St John, director la Lockheed Martin, cel mai mare contractor american în domeniul apărării, a declarat pentru Financial Times că există "o mulțime de discuții despre transferul de F-16 de la terți" - prin care țările ar reexporta avioanele americane către Ucraina pentru a-și apăra spațiul aerian. Lockheed nu este implicat direct în discuțiile privind potențiala livrare de avioane către Kiev.
Cu toate acestea, John a declarat că Lockheed Martin va accelera producția de avioane F-16 pentru a ajunge în punctul în care vom putea susţine destul de bine orice țară care va alege să transfere o parte dintre avioanele de luptă pe care le deţin către Ucraina.
Financial Times aminteşte că oficialii de la Casa Albă au respins anterior apelurile ucrainene pentru avioane de luptă moderne, precum F-16, de teamă că acestea ar putea fi folosite pentru a lovi direct teritoriul Federaţiei Ruse. Guvernul SUA trebuie să aprobe vânzările sau transferurile către țări terțe de avioane de luptă de producție americană, ceea ce înseamnă că țările europene ar avea nevoie de sprijin politic din partea administrației Biden.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Zagrebul a anunțat un plan ambițios de modernizare a apărării în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să consolideze masiv capacitățile militare croate. Această investiție substanțială este percepută de guvern ca un răspuns strategic la escaladarea tensiunilor de securitate din Europa, declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, un stat pe care Croația îl sprijină activ.
Bucureștiul a devenit, joi, epicentrul unei decizii strategice care va reconfigura Alianța Nord-Atlantică. Aflat în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a anunțat, la NATO Industry Forum 2025, o nouă țintă de investiții în apărare: 5% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat aliat, până în 2035.
Fat Albert, cel mai cunoscut avion C-130 Hercules din lume, se va întoarce în curând în hangarele Marshall Aerospace pentru lucrări structurale cruciale care îi vor prelungi durata de viață cu zeci de ani.
România îşi va îndeplini obligaţiile pe care şi le-a asumat în context aliat, a transmis Nicuşor Dan.
O recomandare internă a Forțelor Aeriene ale SUA, care propune ca viitorul bombardier stealth B-21 Raider să fie operat de un singur pilot asistat de un Ofițer de Sisteme de Armament (WSO), oferă cel mai puternic indiciu de până acum asupra nivelului revoluționar de automatizare și inteligență artificială integrat în această aeronavă.
Ministrul irakian al Apărării, Thabit al-Abbasi, a confirmat oficial că Irakul a semnat un contract cu Africa de Sud pentru achiziționarea unei escadrile de drone multirol, anunțând că aeronavele vor ajunge în curând în țară.
Polonia nu doar cumpără tancuri. Polonia se pregătește să le fabrice. Printr-o initiativa strategică de o anvergură pe care România deocamdată o privește de pe margine, Varșovia transformă achiziția de tancuri sud-coreene K2 într-un motor de resuscitare a propriei industrii de apărare.
Spania a parafat unul dintre cele mai mari acorduri de apărare semnate vreodată de Turcia cu un stat membru al Uniunii Europene. Cabinetul spaniol a aprobat un contract uriaș, în valoare de 3,12 miliarde de euro, pentru achiziționarea a 45 de avioane de antrenament și de atac ușor HÜRJET, dezvoltate de Turkish Aerospace Industries (TAI).
Informațiile privind luptele de la Pokrovsk, un important punct logistic pentru fortificațiile ucrainene din zona Donețk, sunt destul de confuze. Deși Kievul a lăsat să se înțeleagă că trupele sale speciale trimise acolo au reușit să stabilizeze zona, rușii continuă să avanseze.
Compania germană Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, a început construcția unei facilități moderne de muniții la fabrica din Baisogala, Lituania, a relatat Bloomberg.
Luna noiembrie se anunță o lună „aglomerată” pentru Armata României. Pe lângă programele ce trebuie depuse în mecanismul SAFE, de unde România poate obține finanțări la dobânzi avantajoase de aproximativ 16 miliarde de euro pentru programe de înzestrare, în țară vor ajunge și 256 de blindate 4x4 Cobra II. În același timp la Automecanica SA Mediaș va începe producția de restul de blindate Cobra II, cu transfer de tehnologie.
Statele Unite un pas pentru a găsi o soluție la una dintre cele mai mari vulnerabilități ale războiului modern: dronele ieftine. Într-o cursă contra-cronometru pentru a schimba raportul de forțe pe câmpul de luptă, Armata SUA a lansat o cerere oficială pentru sisteme laser de mare energie.
Ascensiunea militară a Chinei, inclusiv în ceea ce privește tehnica militară de ultimă generație, nu mai e un secret pentru nimeni. Așa cum nu e nici faptul că Beijingul încearcă să egaleze puterea militară americană, iar în zona navală China a investit imens. China deține deja trei portavioane, iar pe ultimul, Fujian, l-a dezvoltat autohton cu tehnologii de ultimă generație. În comparație, SUA dețin 11 portavioane, din care 10 sunt din bătrâna clasă Nimitz și unul din noua clasă Ford, chiar portavionul ce poartă numele clasei, USS Gerald R. Ford. Atât Fujian al Chinei, cât și USS Gerald R. Ford dispun de sisteme de catapultare electromagnetice, fapt ce permit avioanelor o decolare mai rapidă, în timpi mai scurți și cu încărcătură mai mare.
Dacă SUA ezită încă să livreze rachete Tomahawk către Ucraina, rachete care ar putea lovi adânc în teritoriul Rusiei ținte militare și logistice, Marea Britanie tocmai a livrat un nou lot de rachete de croazieră de tip Storm Shadow către Forțele de Apărare ale Ucrainei. Londra rămâne unul din cei mai mari furnizori de armament pentru Ucraina.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite (USAF) trag un semnal de alarmă și cer o creștere semnificativa a flotei de avioane de luptă. Un nou plan strategic pe zece ani, trimis Congresului și obținut de presa americană, stabilește o țintă de 1.558 de avioane gata de luptă până în 2035. Este un salt uriaș, cu aproape 300 de avioane mai mult decât inventarul estimat pentru anul fiscal 2026 (1.271).
Rheinmetall și Guvernul român au semnat acordul final pentru a construi o fabrică de pulbere pentru muniție în Victoria, județul Brașov, contractul final fiind semnat azi și anunțat într-o conferință comună de presă de către Armin Papperger, CEO Rheinmetall și premierul Ilie Bolojan.
A devenit „viral” printre unitățile militare ucrainene și reprezintă exemplul perfect al automatizării tot mai accelerate a războiului. Ucraina a implementat un sistem de atacuri cu drone în stilul jocurilor pe calculator, care recompensează soldații pentru atacurile reușite. Miza: puncte care pot fi folosite pentru a cumpăra mai multe arme dintr-un magazin online.
China pare să dezvolte o nouă și enigmatică navă de luptă, care ar putea marca o schimbare de paradigmă în războiul naval prin capacitatea sa de a opera autonom, fără echipaj. Potrivit unui raport detaliat publicat de Naval News, acest vas misterios este în prezent în construcție la șantierul naval Huangpu din Guangzhou.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 01.10.2025, la Șantierul Naval Sevmash din Severodvinsk, a fost lansat la apă submarinul nuclear cu destinație specială Habarovsk (Proiect 09851). Acesta a fost proiectat de Biroul Rubin și a fost dezvoltat pentru a rezolva sarcinile Forțelor Navale ruse folosind arme subacvatice moderne.
Vladimir Putin a readus recent în atenția publică așa-numitele „arme minune” ale Rusiei, cu care Moscova amenință zilnic Europa, în timp ce luptă de aproape patru ani să ocupe în Ucraina teritoriile pe care le-au anexat ilegal.
Corporația întrunită constructoare de avioane din Rusia (UAC) a efectuat o nouă livrare de avioane de luptă multirol de tip Su-35S către Forțele Aerocosmice Ruse (VKS). Acest lucru a fost anunțat sâmbătă (01.10.2025) pe canalul oficial de Telegram al UAC.
Guvernul Taiwanului ia în calcul măsuri legale împotriva companiilor americane care produc avioanele de luptă F-16V - cea mai modernă versiune a F-16 Block 70 -, după ce livrarea celor 66 de avioane noi, achiziționate din Statele Unite ale Americii, a suferit întârzieri semnificative.
După achiziția unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, din Turcia, România țintește achiziția următoarelor două prin programul european SAFE și, desigur, producția lor în țară. E vorba de nave de patrulare OPV numite popular „corvete ușoare”.
Flota aeriană a Ucrainei ar putea deveni una dintre cele mai importante din Europa.
Planurile oficialilor ucraineni conturează o flotă completă de 250 de avioane de luptă noi va deveni baza modernizării aviației militare și o garanție a securității Ucrainei pentru anii următori. Asta înseamnă că aeronavele ar urma să se adauge F-urilor 16 aflate în uz, care au fost deja promise de Danemarca, Belgia sau Norvegia.
O inițiativă ce demonstrează din nou excelența și profunzimea parteneriatului strategic dintre Polonia și Statele Unite, industria poloneză de apărare face un salt calitativ major. Compania de stat Military Aviation Works (WZL-2) și gigantul american GE Aerospace au semnat un memorandum de înțelegere pentru a transforma Polonia într-un centru de mentenanță (MRO) și reparații pentru motorul F110-GE-129.
După aproape două decenii de ambiții, întârzieri costisitoare și obstacole geopolitice majore, producția de serie a tancului principal de luptă (MBT) Altay a început oficial in Turcia. Primele unități au fost livrate Forțelor Terestre Turce în cadrul unei ceremonii la noua facilitate de producție a BMC din Kahramankazan, Ankara.
Contractul semnat de Turcia pentru avioane Eurofighter dă un imbold industriei aeronautice europene care pregătește o ofertă de cooperare industrială în speranța ca va reuși să ia fața F-35 Lightning II în celălalt capăt al Europei.
România va achiziționa sisteme SHORAD/VSHORAD de tip Mistral 3, urmând ca acordul să fie parafat anul acesta, după o perioadă lungă de negocieri. E vorba mai exact de o achiziție europeană comună.
Rheinmetall și MBDA din Germania au încheiat cu succes o fază de testare a laserului anti-dronă, integrat pe nave de luptă.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
Puterea aeriană a Europei evoluează, iar România contribuie la definirea viitorului acesteia. Cu escadroane de F-16 și un număr tot mai mare de piloți pregătiți, sprijiniți de expertiza de training a Lockheed Martin, România consolidează flancul estic al NATO și extinde cooperarea în zona Mării Negre.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
MAE anunță adoptarea proiectului de lege privind sancțiunile internaționale. De asemenea, Guvernul propune modificarea OUG 202/2008 pentru a crea un nou mecanism de intervenție - ”supravegherea extinsă” - destinat protejării economiei românești în contextul sancțiunilor internaționale.
Armata Statelor Unite ale Americii se află într-o cursă strategică, forțată de realitățile câmpului de luptă din Ucraina, pentru a-și reconfigura apărarea împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS), devenite principala amenințare de tip low-cost.
Planul de lungă durată al Canadei de a achiziționa o flotă de 88 de avioane de luptă F-35A Lightning II, esențială pentru modernizarea Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF), a intrat într-o fază de reexaminare politizată. În centrul acestei dezbateri strategice se află propunerea Suediei de a furniza avioane JAS 39 Gripen E/F, cu promisiunea fermă a unei baze industriale și de cercetare-dezvoltare pe teritoriul canadian.
Maria Britanie a anunțat recent că Marina Regală a „interceptat” două nave rusești, mai exact corveta Stoiki și petrolierul Elna, în timp ce traversau Strâmtoarea Mânecii, fapt ce a declanșat o întreagă operațiune de propagandă în presa rusă. Moscova respinge versiunea britanică și acuză Regatul Unit al Marii Britanii de „escaladare artificială” a tensiunilor pe mare.
„O schimbare strategică” este modul în care John Phelan, secretarul Marinei, descrie decizia SUA de a abandona programul fregatelor din clasa Constellation.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Un incendiu izbucnit la un depozit de muniţie de la Mija a fost semnalat, miercuri, iar la momentul când pompierii au ajuns la faţa locului focul era stins, 25 de persoane fiind evacuate.
Suedia a anunțat că va selecta un furnizor la începutul anului viitor pentru a achiziționa patru fregate noi, o achiziție de miliarde de dolari, ca parte a dezvoltării intensive a armatei Suediei și a furnizării de nave de război mai mari în urma invaziei Rusiei în Ucraina și a intrării țării în NATO.
Președintele american Donald Trump a declarat că Federația Rusă a fost de acord cu unele concesii într-un plan de pace menit să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters, adăugând că Trump nu mai insistă asupra termenului limită inițial de joi pentru ca Ucraina să accepte planul de pace.
Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, i-a oferit sfaturi consilierului rus Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin, cu privire la modul de a dialoga cu liderul de la Casa Albă în legătură cu conflictul din Ucraina, potrivit unei discuții telefonice la care Bloomberg susține că a avut acces. Discuția a avut loc în octombrie, înainte de o întrevedere între Donald Trump și Volodimir Zelenski, unde s-a discutat inclusiv despre livrarea de rachete Tomahawks.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Realitatea dură a războiului de uzură din Ucraina a impus treptat o schimbare radicală de design a vehiculelor militare occidentale, forțând trecerea de la platforme optimizate aerodinamic la vehicule blindate adaptate pentru a supraviețui pe un câmp de luptă săturat de amenințări.
Președintele Volodimir Zelenski va vizita SUA în următoarele zile pentru a finaliza un acord de pace cu președintele Donald Trump privind încheierea războiului Ucrainei cu Rusia. Ucraina ar fi ajuns astfel la un acord pe planul de pace propus de SUA, pentru care s-a negociat intens în ultimele zile.
Elbit spune că turela UT30 MK2, care poate fi integrată pe mai multe tipuri de MLI-uri e deja fabricată în proporție de 50% în România, deocamdată, pentru clienți externi.
Armata suedeză a înaintat guvernului un raport strategic prin care recomandă imperativ achiziționarea unor sisteme de rachete cu o rază de acțiune extinsă, de până la 2.000 de kilometri. Această capacitate ofensivă ar permite forțelor suedeze să angajeze ținte militare și elemente de infrastructură critică situate adânc în teritoriul Federației Ruse, inclusiv în zona metropolitană a Moscovei, redefinind astfel parametrii de descurajare pe flancul nordic al Alianței Nord-Atlantice.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a făcut declarații de presă, marți dimineață, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, precizând că rămășițele unei drone au fost identificate în județul Vaslui, iar avioanele Eurofighter germane și F-16 ale României au încercat angajarea ei, dar nu au mai doborât-o din cauza riscului asupra populației.
Moscova a respins planul prezentat de liderii europeni drept contrapropunere la documentul iniţial american privind Ucraina, apreciind că acesta este „la prima vedere complet neconstructiv şi nu ni se potriveşte”, a declarat consilierul prezidenţial rus Yuri Ushakov pe 24 noiembrie 2025.
Avioane Eurofighter Typhoon aliate au interceptat în premieră în ultimii cinci ani un Tupolev Tu-134A-4 al Forțelor Aerospațiale Ruse. Tu-134A-4, supranumit și „Perla Neagră”, e o prezență rară și a fost interceptat la finalul săptămânii trecute de avioane Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană în statele baltice.
În urma atacului masiv asupra Ucrainei, în noaptea de luni spre marți, sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale a R. Moldova au detectat, în dimineața zilei de 25 noiembrie, șase drone care traversau neautorizat spațiul aerian național, anunță Ministerul Apărării.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat o țintă care se îndrepta spre spațiul aerian național, în dimineața de 25 noiembrie, în proximitatea județului Tulcea, fiind ridicate în aer, la ora 06.28, două aeronave germane Eurofighter Typhoon, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru monitorizarea situației.
Aliații Kievului discută despre cum să umple golul în furnizarea de informații de cercetare către Ucraina dacă Statele Unite refuză să mai transfere aceste date, a declarat, pe 23.11.2025, pentru Politico, șeful interimar al programului de inovare DIANA (Defense Innovation Accelerator for the North Atlantic) al NATO, James Appathurai.
În cursul nopții de 25.11.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac combinat de amploare asupra Ucrainei, folosind rachete și drone kamikaze. Valul principal al loviturilor a acoperit Kievul, dar a vizat și alte regiuni ucrainene.
