În timpul unui test de zbor, de două ore și 10 minute, desfășurat pe 29 aprilie, la Baza Aeriană (AFB) Tyndall din Florida, o aeronavă fără pilot, tip UTAP-22 a companiei Kratos, echipată cu sistemul central autonom de control Skyborg a efectuat o serie de manevre de zbor pentru a demonstra funcționarea în siguranță a sistemului, se precizează într-un comunicat de presă, din 5 mai, al Air Force Life Cycle Management Center (AFLCMC).

Sistemul Central Autonom de control (Autonomy Core System – ACS), este un pachet de hardware și software care acționează ca un veritabil creier al aeronavei Skyborg, permițând dronei să efectueze operațiuni fără a fi nevoie de un pilot uman care să controleze fizic aeronava.

„ACS a demonstrat capabilități de bază în materie de aviație și a răspuns la comenzile de navigație, reacționând la obstacolele terestre, înscriindu-se pe traiectele de zbor specifice aeronavelor și efectuând manevre coordonate. Testul Skyborg a fost monitorizat de mai multe centre de comandă și control aeriene și terestre”, se precizează în comunicatul de presă.

„Suntem extrem de încântați de zborul cu succes al unei versiuni timpurii a „creierului” sistemului Skyborg. Este primul pas într-un maraton de creștere progresivă pentru tehnologia Skyborg”, a declarat generalul de brigadă Dale White, ofițer executiv al programului Forțelor Aeriene (US AF) pentru avioane de luptă și aeronave avansate. „Aceste zboruri inițiale dau startul campaniei de testare care va continua să maturizeze ACS și să dea încredere în sistem.”

Scopul US Air Force (US AF) este de a crea o familie de drone Skyborg, capabile să opereze alături de avioane tactice precum F-35 și F-15EX și să se angajeze în misiuni prea riscante pentru piloții umani.

Kratos este unul dintre cei trei producători de aeronave aleși de US AF pentru a construi prototipuri de drone Skyborg care, vor fi configurate cu ACS pentru teste în acest an. Compania a primit un contract de 37,7 milioane dolari în decembrie 2020. US AF a atribuit, de asemenea, contracte companiilor Boeing și General Atomics în valoare de 25,7 milioane dolari, respectiv 14,3 milioane dolari. Toate cele trei companii sunt așteptate să livreze primele lor prototipuri până la sfârșitul lunii mai.

Forțele aeriene au selectat, de asemenea, furnizori suplimentari pentru a lucra la alte fațete ale programului Skyborg, cum ar fi senzorii, sistemele de misiune și dezvoltarea algoritmilor.

Sunt așteptate să se desfășoare și alte experimente în următoarele câteva luni, scopul final fiind evaluarea comportamentului mai multor drone Skyborg care fac echipă cu avioane de luptă pilotate de oameni.

Comentariul autorului: Diferența principală dintre dronele de luptă actuale și cele din programul Skyborg este faptul că primele sunt pilotate tot de om, dar de la distanță, prin intermediul unei conexiuni radio, în timp ce dronele Skyborg primesc misiunea înainte de decolare, posibil chiar pe timpul zborului spre țintă, aproape exact cum o primește un pilot, după care o execută în mod independent, fără să fie nevoie de asistență umană permanentă.

Ținta poate fi din orice mediu (terestru, aerian, naval inclusiv submarin, spațial), iar pe itinerariul spre țintă, drona poate angaja lupta cu sisteme de arme sofisticate destinate protecției țintei, de exemplu sisteme de rachete antiaeriene, avioane de vânătoare, sisteme de bruiaj radio, dispozitive cu laser sau microunde etc.

Probabil, partea cea mai dificilă, este de a învăța drona să coopereze într-o luptă cu aeronave prietene, cu sau fără piloți umani, deoarece, de regulă, misiunile sunt executate de mai multe aparate de zbor.

Construirea unei astfel de drone implică folosirea pe scară largă a inteligenței artificiale (AI) în cadrul sistemului central autonom de control (Autonomy Core System – ACS), dar și la sistemele de cercetare/recunoaștere/observare, precum și la cele de analiză (amenințări, mediu de zbor etc.).

În prezent, sunt în derulare programe de creare a unor drone asemănătoare, în Australia și Rusia, în cadrul programelor ”Loyal wigman”, respectiv ”Okhotnik”. Dezvoltarea dronei rusești pare să fie într-un stadiu destul de avansat, dar, probabil, nu dispune de capabilități de acționa complet autonom, în situații de luptă, specialiștii ruși concentrându-se în această etapă a dezvoltării pe aspectele ”stealth”, capacitate mare de încărcare cu muniții, telecomandă de la alte aeronave pilotate uman.