Diplomația rusă folosește la maxim mijloace desprinse din manualul sovietic de subversiune. Așa cum anticipau și unii experți citați de către DefenseRomânia, presiunea Moscovei se va adânci tot mai mult.
Iată un exemplu de cum folosește Kremlinul arma etnicilor ruși oprimați, persecutați, marginalizați de guvernul de la Chișinău.
„Uite ce face Sandu. Într-o secundă, limba moldovenească a fost schimbată în română cu o singură lovitură de stilou a guvernului Sandu. Ce este acesta dacă nu un element de genocid al unei națiuni? E fără precedent”, a spus Zaharova.
Comparația diplomatului rus merge mai departe, într-un scenariu similar cu teoria privind ”naziștii Kievului”.
„În ceea ce o privește pe Sandu, cred că este comparabil cu experimentele celui de-al Treilea Reich. Atunci au experimentat acolo cu naționalitatea oamenilor, cu limba lor. În literatura documentară și în istorie, a fost descris modul în care al Treilea Reich i-a forțat pe jurnalişti să folosească un font diferit”, a spus Zaharova într-un interviu pentru TASS, citat de Institutul pentru Studierea Războiului.
Halucinațiile Zaharovei se adâncesc și leagă acțiunile Chișinăului cu teoria rasială, în care arienii trebuiau să aibă o anumită formă a craniului, a nasului etc., și cu eugenia, „care apoi a luat amploare” în Moldova.
„Într-o secundă, pur și simplu pentru că se arată ca o propagatoare a acelorași idei naziste și concepții filozofice pentru care o plătește Occidentul, ea (Maia - n.r.) îi va lipsi pe oameni de limba lor și o va redenumi română”.
Zaharova face referire la faptul că anul trecut Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege care desemnează limba română drept limbă națională și declară inexistența limbii moldovenești.
”Cred că este comparabilă fie cu politicile celui de-al treilea Reich, fie cu modul în care colonialiștii au părăsit Africa”, a spus purtătoarea de cuvânt. „Apoi au început să facă sondaje și să transforme moldovenii în români”, a adăugat ea.
Potrivit acesteia, însă, președintele moldovean nu va reuși: „Sandu va pleca, va rămâne o pată întunecată în istoria Moldovei, dar va rămâne limba, va rămâne cultura, va rămâne identitatea moldovenilor ca națiune" .
Proteste organizate, în 2023, în Republica Moldova / Sursa: Partidul Şor
Declarațiile lui Zaharova se încadrează în eforturile Rusiei de a submina Moldova, un model pe care l-a folosit și în Ucraina. Kremlinul încearcă să găsească grupuri din populație care ar putea fi nemulțumite și să le întoarcă împotriva guvernului.
În același timp, Moscova profită de faptul că aceste grupuri vorbesc rusă. În etapa următoare, Kremlinul inițiază acțiuni de sprijinire a acestor grupuri, așa-zisa protejare a etnicilor persecutați.
Etnicii ”persecutați” au țipat deja în fața ”comunității internaționale”. La începutul anului, în Transnistria, Adunarea de toate Stările a emanat o declarație prin care solicita Rusiei sprijin în fața măsurilor Chișinăului, văzute de separatiști drept acțiuni de oprimare a etnicilor ruși.
Amintim și de o altă problemă în Republica Moldova - doamna Guțul, bașkanul Gagauziei, care adâncește relațiile cu Rusia și face apel la secesiune.
În Moldova, pe lângă Transnistria separatistă, Rusia se concentrează și pe regiunea autonomă Găgăuzia din sudul țării. Când noua șefă a Găgăuziei, Evghenia Guțul, aleasă anul trecut, a venit la tribuna din Piața Roșie, de unde a urmărit parada militară. Agenția TASS i-a dedicat un material întreg în știrile sale online, scrie ISW.
În ultimele luni, Guțul s-a întâlnit în mod repetat cu oficiali ruși de rang înalt, inclusiv cu președintele Vladimir Putin. Rusia i-a promis tot felul de sprijin, inclusiv financiar. Prezența în Rusia a lui Ilan Șor arată cât de multă atenție acordă Rusia Moldovei și cum va încerca să influențeze rezultatul alegerilor din țară și să deturneze țara de la aderarea la UE.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Probabil că Rusia pregătește baza de informare pentru o posibilă operațiune sub „steag fals” împotriva Moldovei, în care dorește să folosească Transnistria.
O serie de ruși care locuiesc în Letonia riscă să fie expulzați din țară după înăsprirea regulilor țării baltice.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat soldații răniți la Spitalul Militar Central AA Vișnevski de la periferia Moscovei, în ziua de Anul Nou, pentru a le ridica moralul și a verifica dacă se confruntă cu adevărat cu dificultățile birocratice de care se plâng. Răspunsul a fost, evident, că nu; totul este în regulă.
Propaganda rusă de război vorbește tot mai des de necesitatea ca Armata Federației Ruse să avanseze adânc în Europa, până în Germania și Franța, unde rușii consideră că ar trebui să-și instaleze baze militare.
Un tribunal rus a emis un verdict prin care a obligat compania americană de internet Google să plătească o amendă de 4,6 miliarde de ruble, aproximativ 46 de milioane de euro. Motivul acestei pedepse a fost că Google, conform autorităților ruse, nu a eliminat anumite informații care erau considerate false și legate de războiul din Ucraina. Nu este prima dată când gigantul american este amendat în Rusia.
Curățenie la televiziunea publică din Polonia. Conducerea televiziunii publice, radioului și agenției de știri din Polonia PAP a fost înlocuită.
Continuă ofensiva de imagine la Kremlin.
Propaganda rusă continuă să ne uimească cu forme de manifestare tot mai nuanțate și neașteptate. Un calendar neoficial creat în sprijinul veteranilor Serviciului Federal de Securitate (FSB) oferă o viziune extremă a perspectivei ruse pentru 2024.
Astăzi, 17 decembrie, canalul TV „Russia 24” a distribuit fragmente dintr-un interviu televizat cu președintele rus Vladimir Putin. Previzibil, liderul de la Kremlin a urmărit în discursu său identificarea și exploatarea elementelor care pot reprezenta fisuri în relația dintre Europa și SUA, iar pentru aceasta s-a centrat pe declarația recentă a președintelui american Joe Biden, potrivit căreia, dacă Ucraina este învinsă, Rusia ar putea ataca țări NATO.
Duminică, 17 decembrie, va fi o nouă zi importantă pentru Serbia, întrucât va organiza alegeri parlamentare anticipate, alegeri locale anticipate în 65 de comune și orașe, precum și alegeri extraordinare în provincia Voivodina.
Vorbind joi, 14 decembrie, la tradiționala conferință de presă de la sfârșitul anului, președintele rus Vladimir Putin, care deține puterea de aproape 24 de ani și care și-a anunțat săptămâna trecută candidatura pentru un nou mandat, a fost întâmpinat cu aplauze la intrarea în sală.
În decembrie, Rusia a accelerat propaganda și vorbește despre modul în care teritoriul Ucrainei se va micșora.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei și fostul președinte Dmitri Medvedev a denaturat declarațiile lui Biden și explică cum Ucraina poate fi redusă la regiunea Liov din vestul țării și poate exista în continuare ca țară independentă, îndeplinind astfel cererea Occidentului de independență.
Rusia a pierdut 87% din trupele pe care le avea în serviciu activ înainte de a lansa atacul asupra Ucrainei. De asemenea, a pierdut două treimi din tancurile pe care le avea în serviciu înainte de invazie, a raportat CNN, citând un raport desecretizat al serviciilor secrete americane, transmis luni Congresului.
Un panou provocator a apărut pe partea rusă a punctului de trecere a frontierei ruso-estonie Ivangorod-Narva, pe care scrie „Granițele rusești nu se termină nicăieri”. Consilierul ministrului de interne ucrainean Anton Herașcenko a atras atenția asupra provocarii Kremlinului.
Președintele rus Vladimir Putin a criticat Letonia pentru tratamentul acordat minorității ruse și a amenințat voalat țara baltică.
Kremlinul menține controlul total asupra societății ruse.
Ministerul de Interne al Rusiei a pregătit un proiect de lege care îi va obliga pe străini să semneze un „acord de loialitate” prin care le interzice să critice politica oficială, să discrediteze istoria militară sovietică sau să contravină valorilor tradiționale ale familiei.
Partidul Fidesz, condus de premierul ungar Viktor Orbán, a prezentat parlamentului un proiect de lege privind „protecția suveranității naționale”, în scopul apărării împotriva ceea ce denumește ingerința politică inadecvată a unor persoane sau grupuri străine, conform informațiilor Reuters.
Rusia a interzis intrarea unui număr de oficiali din Republica Moldova, o măsură care răspunde deciziei luate de autoritățile de la Chișinău, luna trecută.
Presa rusă, corespondenți militari, bloggeri și experți în domeniu au informat, pe 18.11.2023, că serviciile speciale din Federația Rusă au efectuat o operațiune de deturnare a unui avion de luptă ucrainean și de asigurare a zborului în siguranță a aeronavei către teritoriul rus. Teoria a fost combătută imediat de către ucraineni.
Rusia pune la cale o campanie de destabilizare a Ucrainei, cunoscută sub numele de "Maidan 3", cu scopul de a semăna haos și, în cele din urmă, de a promova o lovitură de stat, a declarat președintele Volodimir Zelenski în fața reporterilor la 16 noiembrie.
Zilele acestea un întreg scandal a alimentat propaganda rusă, dar a ținut și capul de afiș al unor publicații și posturi TV: În manualele din Ucraina încă apare sintagma „limba moldovenească” sau „literatura moldovenească și universală”. Kievul explică situația.
Rusia o condamnă pe artista Skochilenko la șapte ani de închisoare din cauza protestului împotriva războiului.
La 1 noiembrie, serviciile ruse de informaţii au lansat un ''atac informațional'' de amploare, denumit ''Maidan-3'', cu scopul de a destabiliza Ucraina, se arata într-o investigaţie media a publicaţiei ucrainene ONLINE.ua care citează surse din domeniul securității și apărării.
Potrivit agenției de presă TASR din Slovacia, care citează informații publicate de agenția Reuters, pe 13.11.2023, două agenții de știri de stat din Federația Rusă au lansat luni o serie de avertismente privind deplasarea trupelor rusești “în poziții mai avantajoase” la est de Râul Nipru. După câteva minute, știrile au fost retrase, fapt ce evidențiază confuzia din sistemul militar rus și acoperirea mediatică a situației de pe câmpul de luptă.
Războiul din Ucraina continuă să solicite societățile occidentale.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului român de externe, Radu Filip, a reacționat la declarațiile venite de la Maria Zaharova, șefa comunicării din MAE rus, un personaj care s-au remarcat în ultimii doi ani prin limbajul extrem de agresiv la adresa Occidentului.
Andrii Iusov, un reprezentant al Serviciului de Informații al Apărării (GUR) din Ucraina, consideră că recentele știri false despre presupusa moarte a președintelui rus Vladimir Putin au fost menite să testeze reacțiile rușilor obișnuiți, ale elitelor și ale instituțiilor de propagandă.
Țara se confruntă cu un moment de cotitură — atât în ceea ce privește poziția sa față de Ucraina, cât și în ceea ce privește poziția sa în Europa, cred editorialiștii de la Foreign Policy.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au atacat luni noapte ținte militare din sudul Siriei, ca răspuns la mai multe rachete siriene care au fost îndreptate spre sud de Israel, spre Înălțimile Golan, potrivit The Jerusalem Post.
Perturbarea sistemelor de navigație nu este un fenomen nou și a devenit tot mai evident începând cu 2022. Avioanele de linie se confruntă cu bruierea semnalelor GPS de mai bine de 15 ani.
Finlanda e pe cale să interzică rușilor și companiilor rusești să cumpere proprietăți imobiliare.
Compania israeliană Rafael se va a fla în prima linie la expoziția internațională de la București – Black Sea Defense, Aerospace and Security – BSDA 2024 din această săptămână. Astfel, Rafael va prezenta în pentru prima dată la nivel mondial interceptorul Iron Lance.
Un avion F-35 Lightning II a aterizat în România pe aeroportul Băneasa.
În noaptea de 18 spre 19 mai, Forțele ucrainene au atacat ținte militare rusești din Crimeea ocupată de ruși. Exploziile puternice au răsunat în Sevastopol, dar rușii susțin că nu au fost pagube importante sau victime.
U.S. Army a anunțat, la 17 mai 2024, că a acordat companiei americane Lockheed Martin un contract în valoare de 756 de milioane de dolari pentru îmbunătățirea sistemului său de arme hipersonice cu lansare de la sol, Long Range Hypersonic Weapon (LRHW).
Sistemul produs de Raytheon și Kongsberg își demonstrează performanța atât în teste, cât și pe câmpul de operațiuni.
Regiunea Mării Negre, precum și rolul crucial al României au ajuns pe prima pagină a prestigioasei reviste americane National Interest.
Șeful Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare pentru pentru Netanyahu și ministrul Apărării Yoav Gallant pentru rolul lor în războiul din Gaza. De asemenea, au fost cerute mandate pentru liderii Hamas Yahya Sinwar, Ismail Haniyeh și Mohammed Deif.
Ucraina continuă să lovească obiective militare rusești din Crimeea. Armata ucraineană a raportat distrugerea unei nave rusești de tip vânător de mine, în noaptea de 19 mai. "Forțele Armate ale Ucrainei au distrus vânătorul de mine Kovrovets din cadrul proiectului 266-M al Flotei rusești din Marea Neagră", a raportat Marina ucraineană.
Directorul executiv al dezvoltatorului israelian de sisteme de apărare antirachetă "Arrow" a afirmat că o serie de țări sunt în prezent interesate să achiziționeze aceste sisteme, după ce luna trecută au reușit anihilarea atacului masiv cu rachete și drone iraniene.
Ingeniozitatea forțelor armate ucrainene a fost recunoscută de inspectorul general al Pentagonului, Robert P. Storch, într-un raport adresat Congresului SUA. Cu toate acestea, raportul notează că abilitățile forțelor armate ucrainene sunt afectate de utilizarea continuă a doctrinei sovietice și că standardele de calitate și nivelurile de pregătire ale trupelor sunt afectate de luptele prelungite, de constrângerile legate de resurse și echipamente, precum și de situația operațională tactică.
Președintele iranian Ebrahim Raisi și ministrul său de externe, Hossein Amirabdollahian, și-au pierdut viața în urma prăbușirii elicopterului care îi transporta într-o zonă muntoasă, în condiții de vreme foarte rece, a declarat luni un oficial iranian.
Șeful comisiei pentru afaceri externe a parlamentului francez, Jean-Louis Bourlange, a cerut Parisului să ridice tabuul privind lovirea țintelor din Rusia cu arme franceze. Potrivit Le Figaro (19 mai), Bourlange a trimis o scrisoare conducerii franceze în care a cerut să renunțe la „ reținere și să ia o decizie”, urmând exemplul Marii Britanii, care a permis trupelor ucrainene să lovească Rusia cu armele sale.
Posibilitatea ca trupe NATO să fie trimise în Ucraina nu trebuie exclusă, dar nu trebuie să fie făcută publică, a declarat fostul secretar american al apărării Robert Gates.
Londra a permis Kievului să lovească ținte din peninsula Crimeea cu arme britanice, după cum a declarat secretarul britanic al Apărării, Grant Shapps. Mai mult, acesta a cerut Germaniei și altor aliați ai Ucrainei să permită Kievului să lovească ținte din Crimeea cu armamentul furnizat de Occident.
Știrile despre formarea iminentă a "Legiunii libiano-europene" în vestul țării, prin intermediul unei companii de securitate semi-oficiale americane, a stârnit mai multe întrebări și speculații cu privire la relația dintre mutarea și confruntarea cu Legiunea ruso-africană din estul Libiei, care sprijină forțele generalului-maior în retragere Khalifa Haftar.
La invitația Lockheed Martin, am mers în SUA la fabrica de producție a F-35, unde am putut vorbi cu oficiali ai companiei și am văzut facilitățile de producție a aeronavelor de generația a cincea, pe care și România urmează să le achiziționeze.
Un elicopter care transporta președintele iranian Ebrahim Raisi și ministrul său de externe Hossein Amir Abdollahyan s-a prăbușit duminică într-o zonă muntoasă și împădurită din apropierea graniței cu Azerbaidjan.
Forțele Navale ucrainene au informat, pe 19 mai, că în cadrul loviturilor executate pe timpul nopții au „distrus” dragorul maritim rus Kovrovets, contrazicând totodată afirmațiile venite din partea unor surse ruse potrivit cărora apărarea antiaeriană rusă a respins toate loviturile executate asupra Crimeei.
Războiul din Ucraina a scos la iveală și problemele atât în privința armelor occidentale, ci și în cea a capacității Europei și SUA de a le produce în cantitatea necesară.
Brigada 110 mecanizată a Forțelor Armate ucrainene a doborât un alt avion rusesc de atac Su-25.
Noile evoluții de pe frontul din Ucraina cer angajarea de resurse suplimentare din partea Germaniei.
Membrul cabinetului de război al Israelului, Benny Gantz, a declarat sâmbătă că partidul său va înceta să sprijine coaliția premierului Benjamin Netanyahu dacă un plan strategic pentru a pune capăt războiului din Fâșia Gaza nu este aprobat în termen de trei săptămâni.
Joi, premierul senegalez, Ousmane Sonko, a criticat prezența militară occidentală, în special cea franceză, în țara sa.
După ce în urmă cu trei zile China a trimis zeci de nave ale pazei de coastă și ale “miliției maritime” să blocheze bărcile pescarilor filipinezi care protestau pentru dreptul la pescuit în reciful Scarborough, s-a văzut clar cât de dificil va fi pentru forțele navale mai mici să facă față puterii navale a Beijingului. Ca o consecință, ieri, la nici două zile de la incident, Filipine și Japonia au finalizat cel mai mare proiect comun de securitate maritimă de până acum.
Naționaliștii lui Andrej Duda au plecat, democrații lui Donald Tusk au venit - Polonia menține aceeași linie.
Când vine vorba de politici de securitate și apărare, politicienii de la Varșovia văd Rusia ca o amenințare existențială pentru statul polonez.
Președintele Georgiei Salome Zurabishvili a respins legea agenților străini, a informat Reuters, citând agenția TASS.
Atacul unor drone ucrainene din această săptămână asupra unei rafinării ruse din Tuapse (regiunea Krasnodar din Federația Rusă) a dus la oprirea de urgență a fabricii, scrie Reuters care face referire la două surse.
Armata rusă va putea, probabil, să întindă trupele ucrainene pe un front larg și să câștige un punct de sprijin în zonele de graniță, chiar dacă ritmul operațiunilor ofensive din nordul regiunii Harkov va încetini.
Fondul European pentru Apărare (EDF) urmează să investească 1,2 miliarde de euro (1,3 miliarde de dolari) într-un pachet de peste 50 de proiecte militare multinaționale de cercetare și dezvoltare, inclusiv viitoarele tancuri principale de luptă, noi capabilități de transport aerian, corvete, sisteme antidronă (C-UAS) și arme cu energie dirijată pe bază de laser.
Ucraina cere SUA să ajute la identificarea țintelor de pe teritoriul Rusiei pe care Ucraina le-ar putea lovi cu propriile arme, scrie The Wall Street Journal vineri, 17 mai, cu referire la oficialii americani.
