Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că este necesară o prezenţă militară sporită aliată în România şi în regiunea Mării Negre, ca răspuns "cu caracter strict defensiv" la agresiunea Rusiei.
Războiul creează reguli noi, dacă nu le respectați - oamenii mor, aşa începe un articol publicat ieri de analiştii militari ucrainenei ai publicaţiei Defense Express. Articolul de faţă încearcă să demonstreze că, în actualul context actual al agresiunii militare ruse, o poză făcută greşit şi postată pe reţele de socializare – care surprinde poziţiile armatei ucrainene – poate face mult rău militarilor ucraineni.
Pe data de 24 februarie 2022 Federația Rusă a invadat Ucraina, generând cea mai gravă criză de securitate în Europa de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Sud-estul Ucrainei e supus unor bombardamente fără precedent din partea trupelor Federației Ruse, situația cea mai gravă fiind la Mariupol, oraș care se confruntă cu cea mai gravă criză umanitară în Europa de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Joi, 17 martie, președintele rus Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul căreia a prezentat condițiile Rusiei pentru un acord de pace cu Ucraina.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 18 martie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
Economia Rusiei se destramă, moneda sa s-a prăbușit, iar datoria devine o povară greu de suportat. Urmează o serie de consecințe care ar putea costa investitorii miliarde și ar putea exclude țara de pe majoritatea piețelor de finanțare.
DefenseRomania a participat la începutul acestei luni la o vizită organizată de Europe Israel Press Association (EIPA), unde au avut loc mai multe întrevederi cu experți pe Orientul Mijlociu, politicieni și miniștri din Knesset (Parlamentul israelian), dar și vizite în teren în zone de conflict precum nordul țării, la granița cu Liban, unde activează gruparea teroristă Hezbollah, dar și în Fâșia Gaza, controlată de gruparea teroristă Hamas. Războiul la firul ierbii, nu doar la granițele României, în Ucraina.
Imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, China a criticat în termeni duri pachetul foarte dur de sancțiuni pe care Occidentul l-a accesat pentru a pune presiune pe Moscova.
Armata rusă va ajunge într-un punct în care, nici nu va mai putea fi aprovizionată și nici retrasă. „Îmi voi pune gâtul la bătaie și voi face niște predicții” [despre războiul ruso-ucrainean] , a scris celebrul filozof, politolog și economist american Francis Fukuyama, la începutul unui articol intitulat ”Pregătirea pentru înfrângere” (Preparing for defeat), pentru publicația American Purpose.
Potrivit surselor de monitorizare a situației navale și aeriene de pe Twitter și Telegram, în perioada 15-17.03.2022, Forțele Navale ale Federației Ruse vor desfășura activități de pregătire pentru luptă în partea centrală a Mării Norvegiei, care vor include trageri de artilerie și lansări de rachete.
Potrivit unor informații furnizate de oficiali americani pentru The Washington Post, în perioada scursă de la invadarea Ucrainei, Rusia a cerut Chinei sprijin și echipament militar.
Acordurile Abraham reprezintă un demers diplomatic fără precedent prin care Israelul și-a normalizat relațiile cu o serie de state arabe. În Orient ofesiva diplomatică a Israelului a dus la un adevărat cutremur din punct de vedere geopolitic.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 martie 2022, o nouă ediție a emisiunilor DefenseRomania.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 martie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
Vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, ajunge vineri la Bucureşti în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului. E cea mai importantă vizită a unui oficial SUA în țara noastră din 2014 încoace când actualul președinte Joe Biden, pe atunci vicepreședinte, a vizitat România.
În aceste momente, la Antalya, ministrul de Externe de la Kiev Dmitro Kuleba și omologul său rus Serghei Lavrov poartă o primă rundă de negocieri la nivel înalt după 15 zile de la atacul neprovocat al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Ministerul Apărării Naţionale a reacţionat printr-un comunicat de presa cu privire la afirmațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului Rus al Apărării, de miercuri, 9 martie, prin care se acreditează ideea că pe teritoriul României ar fi fost relocate aeronave de luptă ucrainene, care astfel „nu iau parte la confruntări”.
Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksi Danilov, într-un mesaj postat pe contul său de Facebook, s-a adresat partenerilor internaționali și NATO, solicitând ca aceştia să sprijine Ucraina cu avioane de luptă și sisteme de apărare aeriană, dacă tot nu pot impune o zonă de excludere aeriană (no-fly zone).
„Am fost invadați de niște oameni fără adăpost”, declară militarii ucraineni, surprinși de nivelul mizerabil al echipamentului „celei mai puternice armate din lume”, titrează publicația ucraineană Dumskaya din Odessa, pe 8 martie, într-un articol.
DefenseRomania a participat săptămâna trecută la o vizită organizată de Europe Israel Press Association (EIPA), unde au avut loc mai multe întrevederi cu experți pe Orientul Mijlociu, politicieni și miniștri din Knesset (Parlamentul israelian), dar și vizite în teren în zone de conflict precum nordul țării, la granița cu Liban, unde activează gruparea teroristă Hezbollah, dar și în Fâșia Gaza, controlată de gruparea teroristă Hamas. Desigur că, în pofida situației extrem de precare din Orient, atenția tuturor s-a îndreptat spre criza ucraineană, generată de atacul Federației Ruse în Ucraina.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este un punct de cotitură care intră într-o nouă fază în relațiile internaționale, atât diplomatice, cât și militare. Există unghiuri multiple de tratare, inclusiv tactici militare, sancțiuni economice și alianțe diplomatice cu scopul de a limita războiul și de a pedepsi Moscova. Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestui război rămâne poziția chineză, având în vedere relația specială dintre Beijing și Moscova, și nivelul de beneficiu al Chinei de pe urma acestor evoluții, care reprezintă o provocare pentru Occident, în special pentru Statele Unite.
Klaus Iohannis a fost prezent duminică la baza militară de la Mihail Kogălnceanu, alături de premierul Nicolae Ciucă și ministrul francez al Apărării, Florence Parly. Agresiunea militară declanşată de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei afectează fundamental şi în mod dramatic securitatea europeană, iar comunitatea internaţională a răspuns "unitar şi rapid", a afirmat, duminică, preşedintele Klaus Iohannis.
În timp ce lumea s-a grăbit să condamne invazia Rusiei asupra vecinului său mai mic, Ucraina, susținută de America și țările occidentale, statele bogate ale Consiliului de Cooperare al Golfului, inclusiv Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, au rămas în mare tăcere.
Obiectivele campaniei militare ruse împotriva Ucrainei nu au fost încă atinse, și anume controlul capitalei Kiev, răsturnarea actualului guvern și înlocuirea acestuia cu un guvern pro-rus. Incursiunea militară rusă este concentrată pe trei axe principale: de la nord spre Kiev, de la est către Harkov și dinspre sud, începând din Crimeea.
În ultimul deceniu, armata rusă a lăsat să se înțeleagă că a construit un adevărat arsenal de drone de recunoaștere. Aceasta a susținut că și-a dezvoltat inclusiv o doctrină de utilizare a dronelor în luptă și că forțele s-au perfecționat în folosirea acestora în Siria, Nagorno-Karabah și în estul Ucrainei.
Negocierile dintre Ucraina şi Rusia au început la frontiera polono-belarusă, iar obiectivul delegaţiei ucrainene este să se convină o încetare imediată a focului şi coridoare umanitare care să le permită civililor să părăsească localităţile de pe linia frontului, a anunţat un consilier prezidenţial ucrainean, precizeaza Reuters şi AFP.
Polonia şi România fac totul pentru o coexistenţă paşnică, punând de acord toate acţiunile diplomatice şi politice, a declarat prim-ministrul Mateusz Morawiecki, joi, la finalul şedinţei comune a guvernelor polonez şi român, lansând un nou apel la partenerii europeni pentru implementarea unui pachet curajos de sancţiuni care 'să atingă serios economia rusească', în contextul agresiunii asupra Ucrainei.
Premierul britanic Boris Johnson a acuzat miercuri Rusia că se face vinovată de "crimă de război" în Ucraina din cauza faptului că utilizează arme împotriva civililor. De asemenea, oficialul britanic a lansat un apel către ONU să ceară "retragerea" trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei.
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat miercuri, pe un ton ameninţător, că, dacă ar fi să aibă loc un al treilea război mondial, acesta ar implica arme nucleare şi ar fi distructiv, a relatat agenţia de presă rusă RIA, citată de Reuters.
